Calendarul gregorian: Diferență între versiuni
(→Istorie: corecturi) |
m (→Istorie: diacritice) |
||
| Linia 4: | Linia 4: | ||
==Istorie== | ==Istorie== | ||
| − | Calendarul modern îşi începe existenţa în era | + | Calendarul modern îşi începe existenţa în era creştină, în anul 526, iniţiat de [[Papă|Papa]] Ioan I. Cronologistul Papei, [[Dionisie Exiguul]], a lucrat mai departe, mai ales în ceea ce priveşte datarea [[Sfintele Paşti|Sfintelor Paşti]]. |
| − | În Evul Mediu, au fost descoperite probleme legate de [[Calendarul iulian]]: fiecare secol avea 3 sau 4 zile în plus. În secolul XVI eroarea a ajuns la 10 zile. Mai târziu, în 1582, s-a decis că acest calendar are nevoie de o reformă. Papa Grigorie al XIII-lea a | + | În Evul Mediu, au fost descoperite probleme legate de [[Calendarul iulian]]: fiecare secol avea 3 sau 4 zile în plus. În secolul XVI eroarea a ajuns la 10 zile. Mai târziu, în 1582, s-a decis că acest calendar are nevoie de o reformă. Papa Grigorie al XIII-lea a hotărât că [[4 octombrie]] va fi urmat de [[15 octombrie]]. Deasemenea, a decis ca fiecare an bisect din secolele nedivizibile cu 400 să fie omise. Astfel, 1900 nu a fost an bisect, 2000 a fost an bisect, iar 2100 nu va fi. |
Durata obişnuită a anului Gregorian este de 365,2425 zile. Diferenţa faţă de anul tropical (365,2422) este atât de mică, încât o reformă nouă va fi necesară doar într-un viitor foarte îndepărtat. | Durata obişnuită a anului Gregorian este de 365,2425 zile. Diferenţa faţă de anul tropical (365,2422) este atât de mică, încât o reformă nouă va fi necesară doar într-un viitor foarte îndepărtat. | ||
Versiunea de la data 25 ianuarie 2012 14:32
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.
Calendarul gregorian este cel mai folosit calendar în majoritatea ţărilor.
Istorie
Calendarul modern îşi începe existenţa în era creştină, în anul 526, iniţiat de Papa Ioan I. Cronologistul Papei, Dionisie Exiguul, a lucrat mai departe, mai ales în ceea ce priveşte datarea Sfintelor Paşti.
În Evul Mediu, au fost descoperite probleme legate de Calendarul iulian: fiecare secol avea 3 sau 4 zile în plus. În secolul XVI eroarea a ajuns la 10 zile. Mai târziu, în 1582, s-a decis că acest calendar are nevoie de o reformă. Papa Grigorie al XIII-lea a hotărât că 4 octombrie va fi urmat de 15 octombrie. Deasemenea, a decis ca fiecare an bisect din secolele nedivizibile cu 400 să fie omise. Astfel, 1900 nu a fost an bisect, 2000 a fost an bisect, iar 2100 nu va fi.
Durata obişnuită a anului Gregorian este de 365,2425 zile. Diferenţa faţă de anul tropical (365,2422) este atât de mică, încât o reformă nouă va fi necesară doar într-un viitor foarte îndepărtat.
La calendarul gregorian a mai lucrat şi doctorul calabrian Aloysius Lilius, ca şi comisionarul papal C. Clavius, înainte de a găsi versiunea modernă.
Noul calendar a intrat în folosinţă foarte încet:
- Anglia şi coloniile sale (America de Nord) în 1752;
- Germania (întreagă) în 1776;
- Suedia în 1823;* Rusia în 1918.
- În Olanda calendarul a intrat în vigoare treptat, în diferitele sale provincii.
Folosirea in Biserica Ortodoxă
Anumite Biserici Ortodoxe folosesc calendarul gregorian, chiar şi pentru calcularea Paştelui. Acestea includ Biserica Finlandei[1] şi anumite părţi ale Bisericii Ţinutului Ceh şi Slovacia.
Referinţe
- ↑ The Calendar of the Orthodox Church by Lewis Patsavos, Ph.D.
