Calendarul copt: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Pagină nouă: {{Traducere EN}} The '''Coptic Calendar''', also called the '''Alexandrian Calendar''', is used by the Coptic Orthodox Church. It is based on the An...)
 
Linia 1: Linia 1:
 
{{Traducere EN}}
 
{{Traducere EN}}
  
The '''Coptic Calendar''', also called the '''Alexandrian Calendar''', is used by the [[Church of Alexandria (Coptic)|Coptic Orthodox Church]]. It is based on the Ancient [http://en.wikipedia.org/wiki/Egyptian_calendar Egyptian calendar]. Egyptians were the first to calculate time. They divided the year into 12 months, according to their knowledge of the stars. Each of the 12 months was 30 days long, and they added five more days, which they called the 'small month'. Therefore, their year became 365 days long. To avoid the calendar creep of the Ancient Egyptian calendar, a reform of the calendar was introduced at the time of Ptolemy III (Decree of Canopus, in 238 BC), which consisted in the intercalation of a 6th epagomenal (auxiliary) day every fourth year. However, this reform was opposed by the Egyptian priests, and the idea was not adopted until 25 BC, when the Roman Emperor Augustus formally reformed the calendar of Egypt, keeping it forever synchronized with the newly introduced [[Julian Calendar|Julian calendar]]. To distinguish it from the Ancient Egyptian calendar, which remained in use by some astronomers until medieval times, this reformed calendar is known as the Coptic calendar. Its years and months coincide with those of the [[Ethiopian calendar]] [http://en.wikipedia.org/wiki/Ethiopian_calendar], but the latter has different Amharic month names.
+
'''Calendarul copt''', cunoscut şi sub numele de '''Calendarul alexandrian''' este folosit de [[Biserica din Alexandria (Coptă)|Biserica Ortodoxă Coptă]]. El se bazează pe vechiul [http://en.wikipedia.org/wiki/Egyptian_calendar calendar egiptean]. Egiptenii au fost primii care au calculat trecerea timpului. Ei au împărţit anul în 12, în funcţie de cunoştinţele lor despre stele. Fiecare lună avea 30 de zile la care adăugau 5 zile în plu numite 'luna mică'. Astfel, anul lor avea 365 de zile în total. Pentru a evita the calendar creep al vechiului calendar egiptean, în timpul lui Ptolemeu al III-lea (Decretul din Canopus, din 238 ÎH) a fost introdusă o reformă a calendarului, care consta în intercalarea unwi a 6-a zi epagomenale (suplimentară) la fiecare patru ani. Cu toate acestea, preoţii egipteni s-au opus la această reformă iar ideea nu a fost adoptată decât în anul 25 DH, când împăratul roman Augustus a reformat oficial calendarul egiptean, făcându-l să fie permanent sincronizat cu proaspăt introdusul [[Calendarul iulian Calendar|calendar iulian]]. Pentru a-l deosebi de vechiul calendar egiptean, care a răma s în vigoare pentru unii astronomi până în epoca medievală, acest calendar reformat este cunoscut sub numele de calendar copt. Anii şi lunile lui coincid cu cei ai [[Calendarul etiopian|calendarului etiopian]] [http://en.wikipedia.org/wiki/Ethiopian_calendar], dar acesta din urmă are nume diferite ale lunilor din limba amharică.
  
 
==Anul copt==
 
==Anul copt==
The Coptic year is the extension of the ancient Egyptian civil year, retaining its subdivision into the three seasons, four months each. The three seasons are commemorated by special prayers in the Coptic Liturgy. This calendar is still in use all over Egypt by farmers to keep track of the various agricultural seasons. (Egypt used the Coptic Calendar till the Khedive Ismael adopted the Western [[Gregorian Calendar]] in the nineteenth century and applied it in Egypt's government departments.)
+
Anul copt este extensia vechiului an civil egiptean, păstrând împărţirea în trei anotimpuri de câte patru lluni fiecare. Cele trei anotimpuri sunt comemorate prin rugăciuni speciale în liturghia coptă. Acest calendar încă este în uz în întreg Egiptul, fiind folosit de fermieri pentru urmărirea sezoanelor agricole. (Egiptul a folosit calendarul copt până când Khedive Ismael a adoptat [[Calendarul gregorian]] occidental în secolul al XIX-lea şi l-a introdus în administraţie.)
  
The Coptic calendar has 13 months, 12 of 30 days each and an intercalary month at the end of the year of 5 or 6 days, depending whether the year is a leap year or not. The year starts on [[August 29|29 August]] in the Julian Calendar or on the 30th in the year before (Julian) Leap Years. The Coptic Leap Year follows the same rules as the Julian Calendar so that the extra month always has six days in the year before a Julian Leap Year.
+
Calendarul copt are 13 luni, 12 a câte 30 de zile fiecare şi o lună intercalară la sfârşitul anului de câte 5 sau 6 zile, în funcţie dacă anul este sau nu bisect. Anul începe în [[29 august]] din calenadarul iulian sau în 30 în anul de dinaintea anului bisect iulian. Anul bisect copt urmează aceeaşi regulă ca şi cel iulian astfel încât luna intercalară are întotdeauna 6 zile în anul de dinaintea anului bisect iulian.
  
The Feast of Neyrouz marks the first day of the Coptic year. Its celebration falls on the 1st day of the month of Thout, the first month of the Coptic year, which for AD 1901 to 2098 usually coincides with [[September 11|11 September]], except before a Gregorian leap year when it's [[September 12]]. Coptic years are counted from AD 284, the year [[Diocletian]] became Roman Emperor, whose reign was marked by tortures and mass executions of Christians, especially in Egypt. Hence, the Coptic year is identified by the abbreviation A.M. (for ''Anno Martyrum'' or "Year of the [[Martyr|Martyrs]]"). The A.M. abbreviation is also used for the unrelated Jewish year (''Anno Mundi'').
+
Sărbătoarea Neyrouz este prima zi a anului copt şi este aşezată în prima zi a lunii Thout, prima lună a calendarului copt, care pentru anii dintre 1901 şi 2098 DH, de obicei, coincid cu [[11 septembrie]], cu excepţia anilor bisecţi gregorieni când cade în [[12 septembrie]]. Anii copţi sunt număraţi din 284 DH, anul în care [[Diocleţian]] a devenit împărat roman, domnia sa fiind marcată de torturi şi execuţii în masă ale creştinilor, în special în Egipt. De aceea, anul copt este identificat cu iniţialele A.M. (de la ''Anno Martyrum'' sau "anul [[martir]]ilor"). Abrevierea A.M. mai este folosită şi pentru anul evreiesc (''Anno Mundi''), fără legătură însă cu articolul de faţă.
  
Every fourth Coptic year is a leap year ''without exception'', as in the Julian calendar, so the above mentioned new year dates apply only between AD 1900 and 2099 inclusive in the Gregorian Calendar. In the Julian Calendar, the new year is ''always'' 29 August, except before a Julian leap year when it's [[August 30]]. [[Easter]] is reckoned by the Julian Calendar in the Old Calendarist way.
+
Fiecare al patrulea an copt este un an bisect ''fără excepţie'', ca în calendarul iulian, astfel încât anul nou menţionat anterior nu se poate aplica decât între 1900 şi 2099, inclusiv cei gregorieni. În calendarul iulian, anul nou copt pică ''întotdeauna'' în [[29 august]], cu excepţia anului bisect iulian când pică în [[30 august]]. [[Sfintele Paşti]] sunt calculate din calendarul iulian după metoda vechilor calendarişti.
  
To obtain the Coptic year number, subtract from the Julian year number either 283 (before the Julian new year) or 284 (after it).
+
Pentru obţinerea anului copt se poate scădea din anul iulian 283 (înainte de anul nou iulian) sau 284 (după acesta).
  
 
==Sărbătoarea [[Crăciun]]ului==
 
==Sărbătoarea [[Crăciun]]ului==
The choice of [[December 25|25 December]] to celebrate the Nativity of [[Christ]] was first proposed by Hippolytus of Rome (170–236), but was apparently not accepted until either 336 or 364. [[Dionysius of Alexandria]] emphatically quoted mystical justifications for this very choice:
+
Propunerea pentru [[Praynice împărăteşti|prăznuirea]] [[Naşterea Domnului|Naşterii Domnului]] în [[25 decembrie]] a fost prima dată propusă de Ipolit al Romei (170–236), dar se pare că nu a fost acceptată până prin 336 sau 364. [[Dionisie de Alexandria]] a citat cu emfază justificări mistice pentru această alegere:
  
:[[March 25]] was considered to be the anniversary of Creation itself. It was the first day of the year in the medieval Julian calendar and the nominal vernal equinox (it had been the actual equinox at the time when the Julian calendar was originally designed). Considering that Christ was conceived at that date turned March 25 into the Feast of the [[Annunciation]] which had to be followed, nine months later, by the celebration of the birth of Christ, Christmas, on December 25.
+
:[[25 martie]] a fost considerată aniversarea Concepţiei însăşi. Era prima zi a anului în calendarul iulian medieval şi echinocţiul vernal convenţional (era echinocţiul real în momentul în care a fost conceput iniţial calendarul iulian). Considerând că Hristos a fost conceput la acea dată a făcut ca 25 martie să devină sărbătoarea [[Bunavestire|Buneivestiri]] care trebuie să fie urmată, nouă luni mai târziu de prăznuirea Naşterii lui Hristos, Crăciunul din 25 decembrie.
  
There may have been more practical considerations for choosing 25 December. The choice would help substitute a major Christian holiday for the popular pagan celebrations around the winter solstice (Roman Saturnalia or Brumalia). The religious competition was fierce. In 274, Emperor Aurelian had declared a civil holiday on December 25 (the Festival of the birth of the Unconquered Sun, or Sol Invictus) to celebrate the birth of Mithras, the Persian Sun-God whose cult predated Zoroastrianism and was then very popular among the Roman military. Finally, joyous festivals are needed at that time of year, to fight the natural gloom of the season.
+
Se poate să fi fost mai multe consideraţii pentru alegerea zilei de 25 decembrie pentru Crăciun. Alegerea aceasta va ajuta la înlocuirea unei sărbători păgâe foarte populare din preajma solstiţiului de iarnă (saturnalia sau brumalia romane). Competiţia religioasă a fost acerbă. În 274, împăratul Aurelian a declarat 25 decembrie zi de sărbătoare civilă, (sărbătoarea naşterii sorelui invincibil sau Sol Invictus) pentru a onora naşterea lui Mitras, zeul-soare persan al cărui cult a precedat zoroastrismul şi care în acele timpuri era foarte popular printre soldaţii romani. Şi în ultimul rând pentru că sărbători pline de veselie erau necesare în acea perioadă pentru a alunga posomoreala anotimpului.
Whatever the actual reasons were for choosing a December 25 celebration, the scriptures indicate that the birth of Jesus of Nazareth did not even take place around that time of year, since there were in the same country sherperds living out in the fields, keeping watch over their flock by night (Luke 2:8). During cold months, shepherds brought their flocks into corrals and did not sleep in the fields. That's about all we know directly from scriptures, besides wild speculations.
+
Indiferent de motivele reale pentru care a fost aleasă ziua de 25 decembrie, scripturile spun că Naşterea Mântuitorului nu a avut loc nici măcar în perioada respectivă a anului, atâta timp cât în acea parte a ţării păstorii trăiau în câmp şi îşi păzeau oile noaptea ([[Evanghelia după Luca|Luca]] 2:8). În timpul lunilor reci, păstorii îşi aduceau turmele în ţarcuri şi nu dormeau în câmp. Cam asta este ceea ce ştim sigur direct din scripturi, pe lângă speculaţii aiurea.
  
Until the 16th century, 25 December coincided with 29 Koiak of the Coptic calendar. However, upon the introduction of the Gregorian calendar in 1582, December 25 shifted two weeks earlier in comparison with the Julian and Coptic calendars. This is the reason why [[Old Calendarists]] (using the Julian and Coptic calendars) celebrate Christmas on [[January 7]], two weeks after the New-Calendrists (using the Gregorian calendar), who celebrate Christmas on December 25.
+
Până în secolul al XVI-lea, 25 decembriea coincis cu 29 koiak din calendarul copt. Însă, după introducerea calendarului gregorian în 1582, 25 decembrie a sărit cu două săptămâni înapoi faţă de calendarele iulian şi copt. De aceea [[vechii calendarişti]] (care folosesc calendarel iulian şi copt) prăznuiesc Crăciunul în [[7 ianuarie]], la două săptămâni după noii calendarişti (care folosesc calendarul gregorian.
  
 
==[[Sfintele Paşti]]==
 
==[[Sfintele Paşti]]==
According to Christian tradition, Jesus died at the ninth hour (that is, the canonical hour of nona or 'noon' in Middle English - 3:00 pm) of the first full day of Pesach, when that day fell on a Friday; and arose from the dead at or by the first (canonical) hour of that Sunday. The day of Pesach ([[Pascha]] or Passover, Nisan 14), is always at the first or second full moon following the vernal equinox. At the [[First Ecumenical Council]], held in 325 at [[Nicea]], it was decided to celebrate Easter on the Sunday following the so-called Paschal full moon. The Paschal full moon is an arithmetical approximation to the first full moon after the vernal equinox. It may be expressed as follows in terms of the so-called Golden number (G) and Century term (C):
+
După tradiţia cerştină, Iisus a murit la ora a noua (aceasta este ora canonică numită nona sau 'amiază' în engleza mijlocie – adică 3:00 pm) din prima zi deplină a Paştelui evreiesc, atunci când acea zi este vinerea şi a înviat din morţi la sau în timpul primei ore (canonice) a acelei duminici. Data Paştelui evreiesc ([[Pascha]] sau ziua trecerii, Nisan 14) este întotdeauna la prima sau a doua lună plină de după echinocţiul vernal (de primăvară). La [[Sinodul I Ecumenic|Primul Sinod Ecumenic]], care s-a ţinut în 325 la [[Nicea]], s-a hotărât ca Sfintele Paşti să fie sărbătorite în duminica de după a.a-numita lună plină pascală. Luna plină pascală este o aproximare aritmetică a primei luni pline de după echinocţiul de primăvară. Poate fi exprimată prin a.a-numiţii termeni Numărul de aur (G) şi Termenul secolului (C), după cum este prezentat mai jos:
  
*Paschal full moon (PFM) = ([[April 19|19 April]], or 50 March) - (C+11G) mod 30
+
*Luna plină pascală (PFM) = ([[19 aprilie]] sau 50 Martie) - (C+11G) modulo 30
  
Except in two cases where the PFM is one day earlier than this, namely:  
+
Există două excepţii când PFM este cu o zi mai devreme decât valoarea calculată astfel, şi anume:  
*When (C+11G) is 0 modulo 30, PFM = [[April 18|18 April]] (not 19 April).  
+
*Când (C+11G) este 0 modulo 30, PFM = [[18 aprilie]] (nu 19 aprilie).  
*When (C+11G) is 1 modulo 30, and G=12, PFM = [[April 17|17 April]] (not 18).  
+
*Când (C+11G) este 1 modulo 30, şi G=12, PFM = [[17 aprilie]] (nu 18).  
  
The Golden number (G) is the same for both Julian and Gregorian computations, but the Century term is constant (C = +3) in Julian computations:  
+
Numărul de aur (G) este acelaşi pentru calculele din calendarele iulian şi gregorian, dar Termenul secolului este constant (C = +3) în calculele iuliene:  
  
 
[[Image:CopticEasterComputations.jpg]]
 
[[Image:CopticEasterComputations.jpg]]
  
C is -4 from 1583 to 1699, -5 from 1700 to 1899, -6 from 1900 to 2199, -7 from 2200 to 2299 etc... As the Sunday following the PFM, Easter is one week after the PFM when the PFM happens to fall on a Sunday. One must work with the Julian calendar (C = +3) to find when Easter is celebrated by Orthodox churches.
+
în timp ce în cel gregorian C este -4 din 1583 până în 1699, -5 din 1700 până în 1899, -6 din 1900 până în 2199, -7 din 2200 până în 2299 etc... Deoarece duminica Paştelui trebuie să urmeze după PFM, Paştele este mutat mai târziu cu o săptămână după PFM dacă acesta cade într-o duminică. Pentru Paştele ortodox este necesară folosirea calendarului iulian şi a valorii (C = +3).
  
At the Council of Nicea, it became one duty of the Coptic [[Pope]] of Alexandria to determine the exact dates of Easter and to announce it to the rest of the Christian churches (see [http://www.copticcentre.com/copticsaints.html#Pope%20Demetrius%20The%20Vinedresser Pope Demetrius the Vinedresser, 3rd cent.]). This duty fell on this officate because of the erudition at Alexandria he could draw on. The precise rules to determine this are very involved, but Easter is usually the first Sunday after a full moon occurring no sooner than March 21, which was the actual date of the vernal equinox at the time of the First Council of Nicea. Shortly before Julius Caesar reformed the calendar, the vernal equinox was occurring on the "nominal" date of March 25. This was abandoned at Nicea, but the reason for the observed discrepancy was all but ignored (the actual tropical year is not quite equal to the Julian year of 365¼ days, so the date of the equinox keeps creeping back in the Julian calendar).
+
La sinodul de la Niceea, s-a stabilit că este sarcina Papei de Alexandria să calculeze datele exacte ale Sfintelor Paşti şi să le anunţe tuturor celorlalte biserici creştine (vezi [http://www.copticcentre.com/copticsaints.html#Pope%20Demetrius%20The%20Vinedresser Papa Dumitru Viticultorul, secolul al III-lea]). Această sarcină a revenit Alexandriei din cauza savanţilor care locuiau aici. Regulile precise de determinare a acestei date sunt foarte încurcate, dar de obicei Sfintele Paşti sunt după prima lună plină care are loc după 21 martie, care era data echinocţiului de primăvară în vremea Primului Sinod Ecumenic de la Niceea. La scurt timp după ce Iulius Cezar a reformat calendarul, echinocţiul de primăvară cădea, "convenţional", în 25 martie. Acest lucru a fost abandonat la Niceea, dar motivul pentru care apărea discrepanţa observată a fost ignorat complet (anul tropical real nu este chiar identic cu anul iulian care are 365¼ de zile, deci data echinocţiului merge înapoi în calendarul iulian).
  
''See also'': [http://en.wikipedia.org/wiki/Computus Computus], [[Julian Calendar]], [[Revised Julian Calendar]]
+
''Vezi şi'': [http://en.wikipedia.org/wiki/Computus Computus], [[Calendarul iulian]], [[Calendarul iulian revizuit]]
  
 
==Lunile copte==
 
==Lunile copte==
Linia 81: Linia 81:
 
* [http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Coptic_calendar Coptic Calendar (Wikipedia)]
 
* [http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Coptic_calendar Coptic Calendar (Wikipedia)]
  
[[Categorie:Church Life]]
+
[[Categorie:Viaţa Bisericii]]
[[Categorie:Church History]]
+
[[Categorie:Istoria Bisericii]]
[[Categorie:Egyptian Saints]]
+
[[Categorie:Sfinţi egipteni]]
[[Categorie:Feasts]]
+
[[Categorie:Sărbători]]
[[Categorie:Liturgics]]
+
[[Categorie:Liturgică]]
[[Categorie:Martyrs]]
+
[[Categorie:Martiri]]
[[Categorie:Non-Chalcedonian Saints]]
+
[[Categorie:Sfinţi anti-calcedonieni]]
[[Categorie:Oriental Orthodox]]
+
[[Categorie:Biserici Ortodoxe Orientale]]
[[Categorie:Saints]]
+
[[Categorie:Sfinţi]]

Versiunea de la data 30 iulie 2008 18:33

Acest articol (sau părți din el) este propus spre traducere din limba engleză!

Dacă doriți să vă asumați acestă traducere (parțial sau integral), anunțați acest lucru pe pagina de discuții a articolului.
De asemenea, dacă nu ați făcut-o deja, citiți pagina de ajutor Traduceri din limba engleză.


Calendarul copt, cunoscut şi sub numele de Calendarul alexandrian este folosit de Biserica Ortodoxă Coptă. El se bazează pe vechiul calendar egiptean. Egiptenii au fost primii care au calculat trecerea timpului. Ei au împărţit anul în 12, în funcţie de cunoştinţele lor despre stele. Fiecare lună avea 30 de zile la care adăugau 5 zile în plu numite 'luna mică'. Astfel, anul lor avea 365 de zile în total. Pentru a evita the calendar creep al vechiului calendar egiptean, în timpul lui Ptolemeu al III-lea (Decretul din Canopus, din 238 ÎH) a fost introdusă o reformă a calendarului, care consta în intercalarea unwi a 6-a zi epagomenale (suplimentară) la fiecare patru ani. Cu toate acestea, preoţii egipteni s-au opus la această reformă iar ideea nu a fost adoptată decât în anul 25 DH, când împăratul roman Augustus a reformat oficial calendarul egiptean, făcându-l să fie permanent sincronizat cu proaspăt introdusul calendar iulian. Pentru a-l deosebi de vechiul calendar egiptean, care a răma s în vigoare pentru unii astronomi până în epoca medievală, acest calendar reformat este cunoscut sub numele de calendar copt. Anii şi lunile lui coincid cu cei ai calendarului etiopian [1], dar acesta din urmă are nume diferite ale lunilor din limba amharică.

Anul copt

Anul copt este extensia vechiului an civil egiptean, păstrând împărţirea în trei anotimpuri de câte patru lluni fiecare. Cele trei anotimpuri sunt comemorate prin rugăciuni speciale în liturghia coptă. Acest calendar încă este în uz în întreg Egiptul, fiind folosit de fermieri pentru urmărirea sezoanelor agricole. (Egiptul a folosit calendarul copt până când Khedive Ismael a adoptat Calendarul gregorian occidental în secolul al XIX-lea şi l-a introdus în administraţie.)

Calendarul copt are 13 luni, 12 a câte 30 de zile fiecare şi o lună intercalară la sfârşitul anului de câte 5 sau 6 zile, în funcţie dacă anul este sau nu bisect. Anul începe în 29 august din calenadarul iulian sau în 30 în anul de dinaintea anului bisect iulian. Anul bisect copt urmează aceeaşi regulă ca şi cel iulian astfel încât luna intercalară are întotdeauna 6 zile în anul de dinaintea anului bisect iulian.

Sărbătoarea Neyrouz este prima zi a anului copt şi este aşezată în prima zi a lunii Thout, prima lună a calendarului copt, care pentru anii dintre 1901 şi 2098 DH, de obicei, coincid cu 11 septembrie, cu excepţia anilor bisecţi gregorieni când cade în 12 septembrie. Anii copţi sunt număraţi din 284 DH, anul în care Diocleţian a devenit împărat roman, domnia sa fiind marcată de torturi şi execuţii în masă ale creştinilor, în special în Egipt. De aceea, anul copt este identificat cu iniţialele A.M. (de la Anno Martyrum sau "anul martirilor"). Abrevierea A.M. mai este folosită şi pentru anul evreiesc (Anno Mundi), fără legătură însă cu articolul de faţă.

Fiecare al patrulea an copt este un an bisect fără excepţie, ca în calendarul iulian, astfel încât anul nou menţionat anterior nu se poate aplica decât între 1900 şi 2099, inclusiv cei gregorieni. În calendarul iulian, anul nou copt pică întotdeauna în 29 august, cu excepţia anului bisect iulian când pică în 30 august. Sfintele Paşti sunt calculate din calendarul iulian după metoda vechilor calendarişti.

Pentru obţinerea anului copt se poate scădea din anul iulian 283 (înainte de anul nou iulian) sau 284 (după acesta).

Sărbătoarea Crăciunului

Propunerea pentru prăznuirea Naşterii Domnului în 25 decembrie a fost prima dată propusă de Ipolit al Romei (170–236), dar se pare că nu a fost acceptată până prin 336 sau 364. Dionisie de Alexandria a citat cu emfază justificări mistice pentru această alegere:

25 martie a fost considerată aniversarea Concepţiei însăşi. Era prima zi a anului în calendarul iulian medieval şi echinocţiul vernal convenţional (era echinocţiul real în momentul în care a fost conceput iniţial calendarul iulian). Considerând că Hristos a fost conceput la acea dată a făcut ca 25 martie să devină sărbătoarea Buneivestiri care trebuie să fie urmată, nouă luni mai târziu de prăznuirea Naşterii lui Hristos, Crăciunul din 25 decembrie.

Se poate să fi fost mai multe consideraţii pentru alegerea zilei de 25 decembrie pentru Crăciun. Alegerea aceasta va ajuta la înlocuirea unei sărbători păgâe foarte populare din preajma solstiţiului de iarnă (saturnalia sau brumalia romane). Competiţia religioasă a fost acerbă. În 274, împăratul Aurelian a declarat 25 decembrie zi de sărbătoare civilă, (sărbătoarea naşterii sorelui invincibil sau Sol Invictus) pentru a onora naşterea lui Mitras, zeul-soare persan al cărui cult a precedat zoroastrismul şi care în acele timpuri era foarte popular printre soldaţii romani. Şi în ultimul rând pentru că sărbători pline de veselie erau necesare în acea perioadă pentru a alunga posomoreala anotimpului. Indiferent de motivele reale pentru care a fost aleasă ziua de 25 decembrie, scripturile spun că Naşterea Mântuitorului nu a avut loc nici măcar în perioada respectivă a anului, atâta timp cât în acea parte a ţării păstorii trăiau în câmp şi îşi păzeau oile noaptea (Luca 2:8). În timpul lunilor reci, păstorii îşi aduceau turmele în ţarcuri şi nu dormeau în câmp. Cam asta este ceea ce ştim sigur direct din scripturi, pe lângă speculaţii aiurea.

Până în secolul al XVI-lea, 25 decembriea coincis cu 29 koiak din calendarul copt. Însă, după introducerea calendarului gregorian în 1582, 25 decembrie a sărit cu două săptămâni înapoi faţă de calendarele iulian şi copt. De aceea vechii calendarişti (care folosesc calendarel iulian şi copt) prăznuiesc Crăciunul în 7 ianuarie, la două săptămâni după noii calendarişti (care folosesc calendarul gregorian.

Sfintele Paşti

După tradiţia cerştină, Iisus a murit la ora a noua (aceasta este ora canonică numită nona sau 'amiază' în engleza mijlocie – adică 3:00 pm) din prima zi deplină a Paştelui evreiesc, atunci când acea zi este vinerea şi a înviat din morţi la sau în timpul primei ore (canonice) a acelei duminici. Data Paştelui evreiesc (Pascha sau ziua trecerii, Nisan 14) este întotdeauna la prima sau a doua lună plină de după echinocţiul vernal (de primăvară). La Primul Sinod Ecumenic, care s-a ţinut în 325 la Nicea, s-a hotărât ca Sfintele Paşti să fie sărbătorite în duminica de după a.a-numita lună plină pascală. Luna plină pascală este o aproximare aritmetică a primei luni pline de după echinocţiul de primăvară. Poate fi exprimată prin a.a-numiţii termeni Numărul de aur (G) şi Termenul secolului (C), după cum este prezentat mai jos:

  • Luna plină pascală (PFM) = (19 aprilie sau 50 Martie) - (C+11G) modulo 30

Există două excepţii când PFM este cu o zi mai devreme decât valoarea calculată astfel, şi anume:

  • Când (C+11G) este 0 modulo 30, PFM = 18 aprilie (nu 19 aprilie).
  • Când (C+11G) este 1 modulo 30, şi G=12, PFM = 17 aprilie (nu 18).

Numărul de aur (G) este acelaşi pentru calculele din calendarele iulian şi gregorian, dar Termenul secolului este constant (C = +3) în calculele iuliene:

CopticEasterComputations.jpg

în timp ce în cel gregorian C este -4 din 1583 până în 1699, -5 din 1700 până în 1899, -6 din 1900 până în 2199, -7 din 2200 până în 2299 etc... Deoarece duminica Paştelui trebuie să urmeze după PFM, Paştele este mutat mai târziu cu o săptămână după PFM dacă acesta cade într-o duminică. Pentru Paştele ortodox este necesară folosirea calendarului iulian şi a valorii (C = +3).

La sinodul de la Niceea, s-a stabilit că este sarcina Papei de Alexandria să calculeze datele exacte ale Sfintelor Paşti şi să le anunţe tuturor celorlalte biserici creştine (vezi Papa Dumitru Viticultorul, secolul al III-lea). Această sarcină a revenit Alexandriei din cauza savanţilor care locuiau aici. Regulile precise de determinare a acestei date sunt foarte încurcate, dar de obicei Sfintele Paşti sunt după prima lună plină care are loc după 21 martie, care era data echinocţiului de primăvară în vremea Primului Sinod Ecumenic de la Niceea. La scurt timp după ce Iulius Cezar a reformat calendarul, echinocţiul de primăvară cădea, "convenţional", în 25 martie. Acest lucru a fost abandonat la Niceea, dar motivul pentru care apărea discrepanţa observată a fost ignorat complet (anul tropical real nu este chiar identic cu anul iulian care are 365¼ de zile, deci data echinocţiului merge înapoi în calendarul iulian).

Vezi şi: Computus, Calendarul iulian, Calendarul iulian revizuit

Lunile copte

  • Thout
Thout also known as Tout is the first month of the Coptic calendar. It lies between September 11 and October 10 of the Gregorian calendar. The month of Thout is also the first month of the Season of 'Akhet' (Inundation) in Ancient Egypt, where the Nile floods cover the land of Egypt. The name of the month of Thout comes from Thot, the Ancient Egyptian God of Wisdom.
  • Paopi
Paopi also known as Baba is the second month of the Coptic calendar. It lies between October 11 and November 10 of the Gregorian calendar. The month of Paopi is also the second month of the Season of 'Akhet' (Inundation) in Ancient Egypt, where the Nile floods cover the land of Egypt. The name of the month of Paopi comes from Hapy, the Ancient Egyptian Nile God.
  • Hathor
Hathor also known as Hatour is the third month of the Coptic calendar. It lies between November 11 and December 9 of the Gregorian calendar. The month of Hathor is also the third month of the Season of 'Akhet' (Inundation) in Ancient Egypt, where the Nile floods cover the land of Egypt. The name of the month of Hathor comes from Hathor, the Ancient Egyptian Goddess of Beauty and Love.
  • Koiak
Koiak also known as Kiahk is the fourth month of the Coptic calendar. It lies between December 10 and January 8 of the Gregorian calendar. The month of Koiak is also the fourth month of the Season of 'Akhet' (Inundation) in Ancient Egypt, where the Nile floods cover the land of Egypt. The name of the month of Koiak comes from Ka Ha Ka, which means Good of Good, a name of the Ancient Egyptian sacred Apis Bull.
  • Tobi
Tobi also known as Touba is the fifth month of the Coptic calendar. It lies between January 9 and February 7 of the Gregorian calendar. The month of Tobi is also the first month of the Season of 'Proyet' (Growth) in Ancient Egypt, where the Nile floods recede and the crops start to grow throughout the land of Egypt. The name of the month of Tobi comes from Amso Khem, a form of the Ancient Egyptian God Amun Ra. The Hebrew word tobi means 'goodness'.
  • Meshir
Meshir also known as Amshir is the sixth month of the Coptic calendar. It lies between February 8 and March 9 of the Gregorian calendar. The month of Meshir is also the second month of the Season of 'Proyet' (Growth) in Ancient Egypt, where the Nile floods recede and the crops start to grow throughout the land of Egypt. The name of the month of Meshir comes from Mechir, the Ancient Egyptian God genius of wind.
  • Paremhat
Paremhat also known as Baramhat is the seventh month of the Coptic calendar. It lies between March 10 and April 8 of the Gregorian calendar. The month of Paremhat is also the third month of the Season of 'Proyet' (Growth) in Ancient Egypt, where the Nile floods recede and the crops start to grow throughout the land of Egypt. The name of the month of Paremhat comes from Mont, the Ancient Egyptian God of War.
  • Paremoude
Paremoude also known as Barmouda is the eighth month of the Coptic calendar. It lies between April 9 and May 8 of the Gregorian calendar. The month of Paremoude is also the fourth month of the Season of 'Proyet' (Growth) in Ancient Egypt, where the Nile floods recede and the crops start to grow throughout the land of Egypt. The name of the month of Paremoude comes from Renno, the Ancient Egyptian God of severe wind and death.
  • Pashons
Pashons also known as Bashans is the ninth month of the Coptic calendar. It lies between May 9 and June 7 of the Gregorian calendar. The month of Pashons is also the first month of the Season of 'Shemu' (Harvest) in Ancient Egypt, where the Egyptians harvest their crops throughout the land of Egypt. The name of the month of Pashons comes from Khenti, a form of Horus and the Ancient Egyptian God of metal.
  • Paoni
Paoni also known as Baona is the tenth month of the Coptic calendar. It lies between June 8 and July 7 of the Gregorian calendar. The month of Paoni is also the second month of the Season of 'Shemu' (Harvest) in Ancient Egypt, where the Egyptians harvest their crops throughout the land of Egypt. The origin of the name of the month of Paoni remains unknown.
  • Epip
Epip also known as Abib is the eleventh month of the Coptic calendar. It lies between July 8 and August 6 of the Gregorian calendar. The month of Epip is also the third month of the Season of 'Shemu' (Harvest) in Ancient Egypt, where the Egyptians harvest their crops throughout the land of Egypt. The name of the month of Epip comes from Apida, the serpent that Horus killed.
  • Mesori
Mesori also known as Mesra is the twelfth month of the Coptic calendar. It lies between August 7 and September 5 of the Gregorian calendar. The month of Mesori is also the fourth month of the Season of 'Shemu' (Harvest) in Ancient Egypt, where the Egyptians harvest their crops throughout the land of Egypt. The name of the month of Mesori comes from Mes-o-ri, an Ancient Egyptian word that mean Birth of Sun.
  • Pi Kogi Enavot (Nasii)
Pi Kogi Enavot also known as El Nasii is the thirteenth and last month of the Coptic calendar. It lies between September 6 and September 10 of the Gregorian calendar. That month is also incorporated in the Season of 'Shemu' (Harvest) in Ancient Egypt, where the Egyptians harvest their crops throughout the land of Egypt. The name Pi Kogi Enavot means the little month.

Izvoare şi legături externe