Calendarul copt: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (Corectare diacritice. Actualizare legături.)
 
(Nu s-au afișat 2 versiuni intermediare efectuate de un alt utilizator)
Linia 1: Linia 1:
'''Calendarul copt''', cunoscut şi sub numele de '''Calendarul alexandrian''' este folosit de [[Biserica din Alexandria (coptă)|Biserica Ortodoxă Coptă]]. El se bazează pe vechiul [http://en.wikipedia.org/wiki/Egyptian_calendar calendar egiptean]. Egiptenii au fost primii care au calculat trecerea timpului. Ei au împărţit anul în 12, în funcţie de cunoştinţele lor despre stele. Fiecare lună avea 30 de zile la care adăugau 5 zile în plus numite 'luna mică'. Astfel, anul lor avea 365 de zile în total. Pentru a evita rămânerea în urmă a vechiului calendar egiptean, în timpul lui Ptolemeu al III-lea (Decretul din Canopus, din 238 ÎH) a fost introdusă o reformă a calendarului, care consta în intercalarea unei a 6-a zi epagomenale (suplimentare) la fiecare patru ani. Cu toate acestea, preoţii egipteni s-au opus la această reformă iar ideea nu a fost adoptată decât în anul 25 DH, când împăratul roman Augustus a reformat oficial calendarul egiptean, făcându-l să fie permanent sincronizat cu proaspăt introdusul [[Calendarul iulian|calendar iulian]]. Pentru a-l deosebi de vechiul calendar egiptean, care a rămas în vigoare pentru unii astronomi până în epoca medievală, acest calendar reformat este cunoscut sub numele de calendar copt. Anii şi lunile lui coincid cu cei ai [[Calendarul etiopian|calendarului etiopian]] [http://en.wikipedia.org/wiki/Ethiopian_calendar], dar acesta din urmă are nume diferite ale lunilor din limba amharică.
+
'''Calendarul copt''', cunoscut și sub numele de '''Calendarul alexandrian''' este folosit de [[Biserica din Alexandria (coptă)|Biserica Ortodoxă Coptă]]. El se bazează pe vechiul [http://en.wikipedia.org/wiki/Egyptian_calendar calendar egiptean]. Egiptenii au fost primii care au calculat trecerea timpului. Ei au împărțit anul în 12, în funcție de cunoștințele lor despre stele. Fiecare lună avea 30 de zile la care adăugau 5 zile în plus numite ''luna mică''. Astfel, anul lor avea 365 de zile în total. Pentru a evita rămânerea în urmă a vechiului calendar egiptean, în timpul lui Ptolemeu al III-lea (Decretul din Canopus, din 238 î.Hr.) a fost introdusă o reformă a calendarului, care consta în intercalarea unei a 6-a zi epagomenale (suplimentare) la fiecare patru ani. Cu toate acestea, preoții egipteni s-au opus la această reformă iar ideea nu a fost adoptată decât în anul 25 d.Hr., când împăratul roman Augustus a reformat oficial calendarul egiptean, făcându-l să fie permanent sincronizat cu proaspăt introdusul [[Calendarul iulian|calendar iulian]]. Pentru a-l deosebi de vechiul calendar egiptean, care a rămas în vigoare pentru unii astronomi până în epoca medievală, acest calendar reformat este cunoscut sub numele de ''calendar copt''. Anii și lunile lui coincid cu cei ai [[Calendarul etiopian|calendarului etiopian]] [http://en.wikipedia.org/wiki/Ethiopian_calendar], dar acesta din urmă are nume diferite ale lunilor din limba amharică.
  
 
==Anul copt==
 
==Anul copt==
Anul copt este extensia vechiului an civil egiptean, păstrând împărţirea în trei anotimpuri de câte patru luni fiecare. Cele trei anotimpuri sunt comemorate prin rugăciuni speciale în liturghia coptă. Acest calendar încă este în uz în întreg Egiptul, fiind folosit de fermieri pentru urmărirea sezoanelor agricole. (Egiptul a folosit calendarul copt până când Khedive Ismael a adoptat [[Calendarul gregorian]] occidental în secolul al XIX-lea şi l-a introdus în administraţie.)
+
Anul copt este extensia vechiului an civil egiptean, păstrând împărțirea în trei anotimpuri de câte patru luni fiecare. Cele trei anotimpuri sunt comemorate prin rugăciuni speciale în liturghia coptă. Acest calendar încă este în uz în întreg Egiptul, fiind folosit de fermieri pentru urmărirea sezoanelor agricole. (Egiptul a folosit calendarul copt până când Khedive Ismael a adoptat [[Calendarul gregorian]] occidental în secolul al XIX-lea și l-a introdus în administrație.)
  
Calendarul copt are 13 luni, 12 a câte 30 de zile fiecare şi o lună intercalară la sfârşitul anului de câte 5 sau 6 zile, în funcţie dacă anul este sau nu bisect. Anul începe în [[29 august]] din calendarul iulian sau în 30 în anul de dinaintea anului bisect iulian. Anul bisect copt urmează aceeaşi regulă ca şi cel iulian astfel încât luna intercalară are întotdeauna 6 zile în anul de dinaintea anului bisect iulian.
+
Calendarul copt are 13 luni, 12 a câte 30 de zile fiecare și o lună intercalară la sfârșitul anului de câte 5 sau 6 zile, în funcție dacă anul este sau nu bisect. Anul începe în [[29 august]] din calendarul iulian sau în 30 în anul de dinaintea anului bisect iulian. Anul bisect copt urmează aceeași regulă ca și cel iulian astfel încât luna intercalară are întotdeauna 6 zile în anul de dinaintea anului bisect iulian.
  
Sărbătoarea Neyrouz este prima zi a anului copt şi este aşezată în prima zi a lunii Thout, prima lună a calendarului copt, care pentru anii dintre 1901 şi 2098 DH, de obicei, coincide cu [[11 septembrie]], cu excepţia anilor bisecţi gregorieni când cade în [[12 septembrie]]. Anii copţi sunt număraţi din 284 DH, anul în care [[Diocleţian]] a devenit împărat roman, domnia sa fiind marcată de torturi şi execuţii în masă ale creştinilor, în special în Egipt. De aceea, anul copt este identificat cu iniţialele A.M. (de la ''Anno Martyrum'' sau "anul [[martir]]ilor"). Abrevierea A.M. mai este folosită şi pentru anul evreiesc (''Anno Mundi''), fără legătură însă cu articolul de faţă.
+
Sărbătoarea Neyrouz este prima zi a anului copt și este așezată în prima zi a lunii Thout, prima lună a calendarului copt, care pentru anii dintre 1901 și 2098 d.Hr., de obicei, coincide cu [[11 septembrie]], cu excepția anilor bisecți gregorieni când cade în [[12 septembrie]]. Anii copți sunt numărați din 284 d.Hr., anul în care [[Dioclețian]] a devenit împărat roman, domnia sa fiind marcată de torturi și execuții în masă ale creștinilor, în special în Egipt. De aceea, anul copt este identificat cu inițialele A.M. (de la ''Anno Martyrum'' sau „anul [[Mucenic|martirilor]]). Abrevierea A.M. mai este folosită și pentru anul evreiesc (''Anno Mundi''), fără legătură însă cu articolul de față.
  
Fiecare al patrulea an copt este un an bisect ''fără excepţie'', ca în calendarul iulian, astfel încât anul nou menţionat anterior nu se poate aplica decât între 1900 şi 2099, inclusiv gregorieni. În calendarul iulian, anul nou copt pică ''întotdeauna'' în [[29 august]], cu excepţia anului bisect iulian când pică în [[30 august]]. [[Sfintele Paşti]] sunt calculate din calendarul iulian după metoda vechilor calendarişti.
+
Fiecare al patrulea an copt este un an bisect ''fără excepție'', ca în calendarul iulian, astfel încât anul nou menționat anterior nu se poate aplica decât între 1900 și 2099, inclusiv gregorieni. În calendarul iulian, anul nou copt cade ''întotdeauna'' în [[29 august]], cu excepția anului bisect iulian când cade în [[30 august]]. [[Sfintele Paști]] sunt calculate din calendarul iulian după metoda vechilor calendariști.
  
Pentru obţinerea anului copt se poate scădea din anul iulian 283 (înainte de anul nou iulian) sau 284 (după acesta).
+
Pentru obținerea anului copt se poate scădea din anul iulian 283 (înainte de anul nou iulian) sau 284 (după acesta).
  
 
==Sărbătoarea [[Crăciun]]ului==
 
==Sărbătoarea [[Crăciun]]ului==
Propunerea pentru [[Praznice împărăteşti|prăznuirea]] [[Naşterea Domnului|Naşterii Domnului]] în [[25 decembrie]] a fost prima dată emisă de Ipolit al Romei (170–236), dar se pare că nu a fost acceptată până prin 336 sau 364. [[Dionisie de Alexandria]] a citat cu emfază justificări mistice pentru această alegere:
+
Propunerea pentru [[Praznice Împărătești|prăznuirea]] [[Crăciun|Nașterii Domnului]] în [[25 decembrie]] a fost prima dată emisă de Ipolit al Romei (170–236), dar se pare că nu a fost acceptată până prin 336 sau 364. [[Dionisie al Alexandriei]] a citat cu emfază justificări mistice pentru această alegere:
  
:[[25 martie]] a fost considerată aniversarea Concepţiei însăşi. Era prima zi a anului în calendarul iulian medieval şi echinocţiul vernal convenţional (era echinocţiul real în momentul în care a fost conceput iniţial calendarul iulian). Consideraţia că Hristos a fost conceput la acea dată a făcut ca 25 martie să devină sărbătoarea [[Bunavestire|Buneivestiri]] care trebuie să fie urmată, nouă luni mai târziu de prăznuirea Naşterii lui Hristos, Crăciunul din 25 decembrie.
+
:[[25 martie]] a fost considerată aniversarea Concepției însăși. Era prima zi a anului în calendarul iulian medieval și echinocțiul vernal convențional (era echinocțiul real în momentul în care a fost conceput inițial calendarul iulian). Considerația că Hristos a fost conceput la acea dată a făcut ca 25 martie să devină sărbătoarea [[Bunavestire|Buneivestiri]] care trebuie să fie urmată, nouă luni mai târziu de prăznuirea Nașterii lui Hristos, Crăciunul din 25 decembrie.
  
Se poate să fi fost mai multe consideraţii pentru alegerea zilei de 25 decembrie pentru Crăciun. Alegerea aceasta va ajuta la înlocuirea unei sărbători păgâne foarte populare din preajma solstiţiului de iarnă (saturnalia sau brumalia romane). Competiţia religioasă a fost acerbă. În 274, împăratul Aurelian a declarat 25 decembrie zi de sărbătoare civilă, (sărbătoarea naşterii soarelui invincibil sau Sol Invictus) pentru a onora naşterea lui Mitras, zeul-soare persan al cărui cult a precedat zoroastrismul şi care în acele timpuri era foarte popular printre soldaţii romani. Şi nu în ultimul rând pentru că sărbători pline de veselie erau necesare în acea perioadă pentru a alunga posomoreala anotimpului.
+
Se poate să fi fost mai multe considerații pentru alegerea zilei de 25 decembrie pentru Crăciun. Alegerea aceasta va ajuta la înlocuirea unei sărbători păgâne foarte populare din preajma solstițiului de iarnă (''saturnalia'' sau ''brumalia romane''). Competiția religioasă a fost acerbă. În 274, împăratul Aurelian a declarat 25 decembrie zi de sărbătoare civilă, (sărbătoarea nașterii soarelui invincibil sau Sol Invictus) pentru a onora nașterea lui Mitras, zeul-soare persan al cărui cult a precedat zoroastrismul și care în acele timpuri era foarte popular printre soldații romani. Și nu în ultimul rând pentru că sărbători pline de veselie erau necesare în acea perioadă pentru a alunga posomoreala anotimpului.
  
Indiferent de motivele reale pentru care a fost aleasă ziua de 25 decembrie, scripturile spun că Naşterea Mântuitorului nu a avut loc nici măcar în perioada respectivă a anului, atâta timp cât în acea parte a ţării păstorii trăiau în câmp şi îşi păzeau oile noaptea ([[Evanghelia după Luca|Luca]] 2:8). În timpul lunilor reci, păstorii îşi aduceau turmele în ţarcuri şi nu dormeau în câmp. Cam asta este ceea ce ştim sigur direct din scripturi, pe lângă speculaţii aiurea.
+
Indiferent de motivele reale pentru care a fost aleasă ziua de 25 decembrie, scripturile spun că Nașterea Mântuitorului nu a avut loc nici măcar în perioada respectivă a anului, atâta timp cât în acea parte a țării păstorii trăiau în câmp și își păzeau oile noaptea ([[Evanghelia după Luca|Luca]] 2.8). În timpul lunilor reci, păstorii își aduceau turmele în țarcuri și nu dormeau în câmp. Cam asta este ceea ce știm sigur direct din scripturi, pe lângă speculații aiurea.
  
Până în secolul al XVI-lea, 25 decembrie a coincis cu 29 koiak din calendarul copt. Însă, după introducerea calendarului gregorian în 1582, 25 decembrie a sărit cu două săptămâni înapoi faţă de calendarele iulian şi copt. De aceea [[vechii calendarişti]] (care folosesc calendarul iulian şi copt) prăznuiesc Crăciunul în [[7 ianuarie]], la două săptămâni după noii calendarişti (care folosesc calendarul gregorian.
+
Până în secolul al XVI-lea, 25 decembrie a coincis cu 29 ''koiak'' din calendarul copt. Însă, după introducerea calendarului gregorian în 1582, 25 decembrie a sărit cu două săptămâni înapoi față de calendarele iulian și copt. De aceea vechii calendariști (care folosesc [[calendarul iulian]] și copt) prăznuiesc Crăciunul în [[7 ianuarie]], la două săptămâni după noii calendariști (care folosesc [[calendarul gregorian]]).
  
==[[Sfintele Paşti]]==
+
==[[Sfintele Paști]]==
După tradiţia creştină, Iisus a murit la ora a noua (aceasta este ora canonică numită nona sau 'amiază' în engleza mijlocie – adică 3:00 pm) din prima zi deplină a Paştelui evreiesc, atunci când acea zi este vinerea şi a înviat din morţi la sau în timpul primei ore (canonice) a acelei duminici. Data Paştelui evreiesc ([[Pascha]] sau ziua trecerii, Nisan 14) este întotdeauna la prima sau a doua lună plină de după echinocţiul vernal (de primăvară). La [[Sinodul I Ecumenic|Primul Sinod Ecumenic]], care s-a ţinut în 325 la [[Niceea]], s-a hotărât ca Sfintele Paşti să fie sărbătorite în duminica de după aşa-numita lună plină pascală. Luna plină pascală este o aproximare aritmetică a primei luni pline de după echinocţiul de primăvară. Poate fi exprimată prin aşa-numiţii termeni Numărul de aur (G) şi Termenul secolului (C), după cum este prezentat mai jos:
+
După [[Sfânta Tradiție|tradiția creștină]], Iisus a murit la ora a noua (aceasta este ora canonică numită ''nona'' sau ''amiază'' în engleza mijlocie – adică 3:00 pm) din prima zi deplină a Paștelui evreiesc, atunci când acea zi este vinerea și a înviat din morți la sau în timpul primei ore (canonice) a acelei duminici. Data Paștelui evreiesc ([[Pascha]] sau ziua trecerii, Nisan 14) este întotdeauna la prima sau a doua lună plină de după echinocțiul vernal (de primăvară). La [[Sinodul I Ecumenic|Primul Sinod Ecumenic]], care s-a ținut în 325 la [[Niceea]], s-a hotărât ca Sfintele Paști să fie sărbătorite în duminica de după așa-numita lună plină pascală. Luna plină pascală este o aproximare aritmetică a primei luni pline de după echinocțiul de primăvară. Poate fi exprimată prin așa-numiții termeni Numărul de aur (G) și Termenul secolului (C), după cum este prezentat mai jos:
  
*Luna plină pascală (PFM) = ([[19 aprilie]] sau 5 Martie) - (C+11G) modulo 30
+
*Luna plină pascală (PFM) = ([[19 aprilie]] sau 5 Martie) (C+11G) modulo 30
  
Există două excepţii când PFM este cu o zi mai devreme decât valoarea calculată astfel, şi anume:  
+
Există două excepții când PFM este cu o zi mai devreme decât valoarea calculată astfel, și anume:  
 
*Când (C+11G) este 0 modulo 30, PFM = [[18 aprilie]] (nu 19 aprilie).  
 
*Când (C+11G) este 0 modulo 30, PFM = [[18 aprilie]] (nu 19 aprilie).  
*Când (C+11G) este 1 modulo 30, şi G=12, PFM = [[17 aprilie]] (nu 18).  
+
*Când (C+11G) este 1 modulo 30, și G=12, PFM = [[17 aprilie]] (nu 18).  
  
Numărul de aur (G) este acelaşi pentru calculele din calendarele iulian şi gregorian, dar Termenul secolului este constant (C = +3) în calculele iuliene:  
+
Numărul de aur (G) este același pentru calculele din calendarele iulian și gregorian, dar Termenul secolului este constant (C = +3) în calculele iuliene:  
  
[[Image:CopticEasterComputations.jpg]]
+
[[Imagine:CopticEasterComputations.jpg]]
  
în timp ce în cel gregorian C este -4 din 1583 până în 1699, -5 din 1700 până în 1899, -6 din 1900 până în 2199, -7 din 2200 până în 2299 etc... Deoarece duminica Paştelui trebuie să urmeze după PFM, Paştele este mutat mai târziu cu o săptămână după PFM dacă acesta cade într-o duminică. Pentru Paştele ortodox este necesară folosirea calendarului iulian şi a valorii (C = +3).
+
în timp ce în cel gregorian C este -4 din 1583 până în 1699, -5 din 1700 până în 1899, -6 din 1900 până în 2199, -7 din 2200 până în 2299 etc... Deoarece duminica Paștelui trebuie să urmeze după PFM, Paștele este mutat mai târziu cu o săptămână după PFM dacă acesta cade într-o duminică. Pentru Paștele ortodox este necesară folosirea calendarului iulian și a valorii (C = +3).
  
La sinodul de la Niceea, s-a stabilit că este sarcina Papei de Alexandria să calculeze datele exacte ale Sfintelor Paşti şi să le anunţe tuturor celorlalte biserici creştine (vezi [http://www.copticcentre.com/copticsaints.html#Pope%20Demetrius%20The%20Vinedresser Papa Dumitru Viticultorul, secolul al III-lea]). Această sarcină a revenit Alexandriei din cauza savanţilor care locuiau aici. Regulile precise de determinare a acestei date sunt foarte încurcate, dar de obicei Sfintele Paşti sunt după prima lună plină care are loc după 21 martie, care era data echinocţiului de primăvară în vremea Primului Sinod Ecumenic de la Niceea. La scurt timp după ce Iulius Cezar a reformat calendarul, echinocţiul de primăvară cădea, "convenţional", în 25 martie. Acest lucru a fost abandonat la Niceea, dar motivul pentru care apărea discrepanţa observată a fost ignorat complet (anul tropical real nu este chiar identic cu anul iulian care are 365¼ de zile, deci data echinocţiului merge înapoi în calendarul iulian).
+
La sinodul de la Niceea, s-a stabilit că este sarcina Papei de Alexandria să calculeze datele exacte ale Sfintelor Paști și să le anunțe tuturor celorlalte biserici creștine (vezi [http://www.copticcentre.com/copticsaints.html#Pope%20Demetrius%20The%20Vinedresser Papa Dumitru Viticultorul, secolul al III-lea]). Această sarcină a revenit Alexandriei din cauza savanților care locuiau aici. Regulile precise de determinare a acestei date sunt foarte încurcate, dar de obicei Sfintele Paști sunt după prima lună plină care are loc după 21 martie, care era data echinocțiului de primăvară în vremea Primului Sinod Ecumenic de la Niceea. La scurt timp după ce Iulius Cezar a reformat calendarul, echinocțiul de primăvară cădea, „convențional”, în 25 martie. Acest lucru a fost abandonat la Niceea, dar motivul pentru care apărea discrepanța observată a fost ignorat complet (anul tropical real nu este chiar identic cu anul iulian care are 365¼ de zile, deci data echinocțiului merge înapoi în calendarul iulian).
 
 
''Vezi şi'': [http://en.wikipedia.org/wiki/Computus Computus], [[Calendarul iulian]], [[Calendarul iulian revizuit]]
 
  
 
==Lunile copte==
 
==Lunile copte==
 
* '''Thout'''
 
* '''Thout'''
:Thout cunoscută şi sub numele de Tout este prima lună a anului calendar. Începe în [[11 septembrie]] şi se termină în [[10 octombrie]] după calendarul gregorian. Luna Thout este, de asemenea, şi prima lună a anotimpului 'Akhet' (inundaţia) din vechiul Egipt, când puhoaiele Nilului acoperă pământul Egiptului. Numele lunii vine de la Thot, vechiul zeu egiptean al înţelepciunii.
+
:''Thout'' cunoscută și sub numele de ''Tout'' este prima lună a anului calendar. Începe în [[11 septembrie]] și se termină în [[10 octombrie]] după calendarul gregorian. Luna Thout este, de asemenea, și prima lună a anotimpului ''Akhet'' (inundația) din vechiul Egipt, când puhoaiele Nilului acoperă pământul Egiptului. Numele lunii vine de la ''Thot'', vechiul zeu egiptean al înțelepciunii.
 
* '''Paopi'''
 
* '''Paopi'''
:Paopi cunoscută şi sub numele de Baba este a doua lună a anului copt. Începe în [[11 octombrie]] şi se termină în [[10 noiembrie]] după calendarul gregorian. Luna Paopi este, de asemenea, şi cea de a doua lună a anotimpului 'Akhet' (inundaţia) din Egiptul antic, când puhoaiele Nilului acoperă pământul Egiptului. Numele lunii vine de la Hapy, vechiul zeu egiptean al Nilului.
+
:''Paopi'' cunoscută și sub numele de ''Baba'' este a doua lună a anului copt. Începe în [[11 octombrie]] și se termină în [[10 noiembrie]] după calendarul gregorian. Luna Paopi este, de asemenea, și cea de a doua lună a anotimpului ''Akhet'' (inundația) din Egiptul antic, când puhoaiele Nilului acoperă pământul Egiptului. Numele lunii vine de la ''Hapy'', vechiul zeu egiptean al Nilului.
 
* '''Hathor'''
 
* '''Hathor'''
:Hathor cunoscută şi sub numele de Hatour este a treia lună a calendarului copt. Începe în [[11 noiembrie]] şi se termină în [[9 decembrie]] după calendarul gregorian. Luna Hathor este, de asemenea, şi cea de a treia lună a anotimpului 'Akhet' (inundaţia) din Egiptul antic, când puhoaiele Nilului acoperă pământul Egiptului. Numele lunii vine de la Hathor, vechea zeiţă egipteană a frumuseţii şi dragostei.
+
:''Hathor'' cunoscută și sub numele de ''Hatour'' este a treia lună a calendarului copt. Începe în [[11 noiembrie]] și se termină în [[9 decembrie]] după calendarul gregorian. Luna Hathor este, de asemenea, și cea de a treia lună a anotimpului ''Akhet'' (inundația) din Egiptul antic, când puhoaiele Nilului acoperă pământul Egiptului. Numele lunii vine de la ''Hathor'', vechea zeiță egipteană a frumuseții și dragostei.
 
* '''Koiak'''
 
* '''Koiak'''
:Koiak cunoscută şi sub numele de Kiahk este a patra lună a calendarului copt. Începe în [[10 decembrie]] şi se termină în [[8 ianuarie]] după calendarul gregorian. Luna Koiak este, de asemenea, şi cea de a patra lună a anotimpului 'Akhet' (inundaţia) din Egiptul antic, când puhoaiele Nilului acoperă pământul Egiptului. Numele lunii vine de la Ka Ha Ka, ceea ce înseamnă bunătatea bunătăţilor, unul din numele vechiului bou sfânt Apis, din Egipt.
+
:''Koiak'' cunoscută și sub numele de ''Kiahk'' este a patra lună a calendarului copt. Începe în [[10 decembrie]] și se termină în [[8 ianuarie]] după calendarul gregorian. Luna Koiak este, de asemenea, și cea de a patra lună a anotimpului ''Akhet'' (inundația) din Egiptul antic, când puhoaiele Nilului acoperă pământul Egiptului. Numele lunii vine de la Ka Ha Ka, ceea ce înseamnă bunătatea bunătăților, unul din numele vechiului bou sfânt ''Apis'', din Egipt.
 
* '''Tobi'''
 
* '''Tobi'''
:Tobi cunoscută şi sub numele de Touba este a cincea lună a calendarului copt. Începe în [[9 ianuarie]] şi se termină în [[7 februarie]] după calendarul gregorian. Luna Tobi este, de asemenea, şi prima lună a anotimpului 'Proyet' (creştere) din Egiptul antic, când puhoaiele se retrag şi culturile încep să crească pe tot cuprinsul ţării Egiptului. Numele lunii vine de la Amso Khem, una din formele zeului egiptean Amun Ra. Cuvântul evreesc tobi înseamnă 'bunătate'.
+
:''Tobi'' cunoscută și sub numele de ''Touba'' este a cincea lună a calendarului copt. Începe în [[9 ianuarie]] și se termină în [[7 februarie]] după calendarul gregorian. Luna Tobi este, de asemenea, și prima lună a anotimpului ''Proyet'' (creștere) din Egiptul antic, când puhoaiele se retrag și culturile încep să crească pe tot cuprinsul țării Egiptului. Numele lunii vine de la ''Amso Khem'', una din formele zeului egiptean ''Amun Ra''. Cuvântul evreiesc ''tobi'' înseamnă ''bunătate''.
 
* '''Meshir'''
 
* '''Meshir'''
:Meshir cunoscută şi sub numele de Amshir este a şasea lună a calendarului copt. Începe în [[8 februarie]] şi se termină în [[9 martie]] după calendarul gregorian. Luna Meshir este, de asemenea, şi a doua lună a anotimpului 'Proyet' (creştere) din Egiptul antic. Numele lunii vine de la Mechir, vechiul zeu egiptean al vântului.
+
:''Meshir'' cunoscută și sub numele de ''Amshir'' este a șasea lună a calendarului copt. Începe în [[8 februarie]] și se termină în [[9 martie]] după calendarul gregorian. Luna Meshir este, de asemenea, și a doua lună a anotimpului ''Proyet'' (creștere) din Egiptul antic. Numele lunii vine de la ''Mechir'', vechiul zeu egiptean al vântului.
 
* '''Paremhat'''
 
* '''Paremhat'''
:Paremhat cunoscută şi sub numele de Baramhat este a şaptea lună a calendarului copt. Începe în [[10 martie]] şi se termină în [[8 aprilie]] după calendarul gregorian. Luna Paremhat este, de asemenea, şi a treia lună a anotimpului 'Proyet' (creştere) din Egiptul antic. Numele lunii vine de la Mont, vechiul zeu egiptean al războiului.
+
:''Paremhat'' cunoscută și sub numele de ''Baramhat'' este a șaptea lună a calendarului copt. Începe în [[10 martie]] și se termină în [[8 aprilie]] după calendarul gregorian. Luna Paremhat este, de asemenea, și a treia lună a anotimpului ''Proyet'' (creștere) din Egiptul antic. Numele lunii vine de la ''Mont'', vechiul zeu egiptean al războiului.
 
* '''Paremoude'''
 
* '''Paremoude'''
:Paremoude cunoscută şi sub numele de Barmouda este a opta lună a calendarului copt. Începe în [[9 aprilie]] şi se termină în [[8 mai]] după calendarul gregorian. Luna este, de asemenea, şi a patra lună a anotimpului 'Proyet' (creştere) din Egiptul antic. Numele lunii vine de la Renno, vechiul zeu egiptean al vântului aspru şi al morţii.
+
:''Paremoude'' cunoscută și sub numele de ''Barmouda'' este a opta lună a calendarului copt. Începe în [[9 aprilie]] și se termină în [[8 mai]] după calendarul gregorian. Luna este, de asemenea, și a patra lună a anotimpului ''Proyet'' (creștere) din Egiptul antic. Numele lunii vine de la ''Renno'', vechiul zeu egiptean al vântului aspru și al morții.
 
* '''Pashons'''
 
* '''Pashons'''
:Pashons cunoscută şi sub numele de Bashans este a noua lună a calendarului copt. Începe în [[9 mai]] şi se termină în [[7 iunie]] după calendarul gregorian. Luna Pashons este, de asemenea, şi prima lună a anotimpului 'Shemu' (recoltă) când egiptenii recoltau culturile din toată ţara Egiptului. Numele lunii vine de la Khenti, una din formele lui Horus, vechiul zeu egiptean al metalelor.
+
:''Pashons'' cunoscută și sub numele de ''Bashans'' este a noua lună a calendarului copt. Începe în [[9 mai]] și se termină în [[7 iunie]] după calendarul gregorian. Luna Pashons este, de asemenea, și prima lună a anotimpului ''Shemu'' (recoltă) când egiptenii recoltau culturile din toată țara Egiptului. Numele lunii vine de la ''Khenti'', una din formele lui ''Horus'', vechiul zeu egiptean al metalelor.
 
* '''Paoni'''
 
* '''Paoni'''
:Paoni cunoscută şi sub numele de Baona este a zecea lună a calendarului copt. Începe în [[8 iunie]] şi se termină în [[7 iulie]] după calendarul gregorian. Luna Paoni este, de asemenea, şi a doua lună a anotimpului 'Shemu' (recoltă). Numele lunii are originea necunoscută.
+
:''Paoni'' cunoscută și sub numele de ''Baona'' este a zecea lună a calendarului copt. Începe în [[8 iunie]] și se termină în [[7 iulie]] după calendarul gregorian. Luna ''Paoni'' este, de asemenea, și a doua lună a anotimpului ''Shemu'' (recoltă). Numele lunii are originea necunoscută.
 
* '''Epip'''
 
* '''Epip'''
:Epip cunoscută şi sub numele de Abib este a unsprezecea lună a calendarului copt. Începe în [[8 iulie]] şi se termină în [[6 august]] după calendarul gregorian. Luna Epip este, de asemenea, şi a treia lună a anotimpului 'Shemu' (recoltă). Numele lunii vine de la Apida, şarpele pe care l-a omorât Horus.
+
:''Epip'' cunoscută și sub numele de ''Abib'' este a unsprezecea lună a calendarului copt. Începe în [[8 iulie]] și se termină în [[6 august]] după calendarul gregorian. Luna Epip este, de asemenea, și a treia lună a anotimpului ''Shemu'' (recoltă). Numele lunii vine de la ''Apida'', șarpele pe care l-a omorât ''Horus''.
 
* '''Mesori'''
 
* '''Mesori'''
:Mesori cunoscută şi sub numele de Mesra este a doisprezecea lună a calendarului copt. Începe în [[7 august]] şi se termină în [[5 septembrie]] după calendarul gregorian. Luna Mesori este, de asemenea, şi a patra lună a anotimpului 'Shemu' (recoltă). Numele lunii vine de la Mes-o-ri, un vechi cuvânt egiptean care înseamnă naştrea Soarelui.
+
:''Mesori'' cunoscută și sub numele de ''Mesra'' este a douăsprezecea lună a calendarului copt. Începe în [[7 august]] și se termină în [[5 septembrie]] după calendarul gregorian. Luna Mesori este, de asemenea, și a patra lună a anotimpului ''Shemu'' (recoltă). Numele lunii vine de la ''Mes-o-ri'', un vechi cuvânt egiptean care înseamnă nașterea Soarelui.
 
* '''Pi Kogi Enavot (Nasii)'''
 
* '''Pi Kogi Enavot (Nasii)'''
:Pi Kogi Enavot cunoscută şi sub numele de El Nasii este a treisprezecea şi ultima lună a calendarului copt. Începe în [[6 septembrie]] şi se termină în [[10 septembrie]] după calendarul gregorian. Şi această lună este adăugată anotimpului 'Shemu' (recoltă). Numele lunii vine de la Pi Kogi Enavot care înseamnă luna scurtă.
+
:''Pi Kogi Enavot'' cunoscută și sub numele de ''El Nasii'' este a treisprezecea și ultima lună a calendarului copt. Începe în [[6 septembrie]] și se termină în [[10 septembrie]] după calendarul gregorian. Și această lună este adăugată anotimpului ''Shemu'' (recoltă). Numele lunii vine de la ''Pi Kogi Enavot'' care înseamnă luna scurtă.
 +
 
 +
==A se vedea și==
 +
*en: [http://en.wikipedia.org/wiki/Computus Computus]
 +
*[[Calendar]]
 +
*[[Calendarul iulian]]
 +
*[[Calendarul iulian revizuit]]
 +
*[[Calendarul gregorian]]
 +
 
 +
==Legături externe==
 +
*en: [http://www.copticheritage.org/ The Heritage of the Coptic Orthodox Church]
 +
*en: [http://www.copticchurch.net/ Coptic Orthodox Church Network] – ''Includes an online Coptic Holidays and Easter calculator''
 +
*en: [http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Coptic_calendar Coptic Calendar]
  
==Izvoare şi legături externe==
 
* [http://www.copticheritage.org/PagEd+index-page_id-828.phtml Coptic Calendar article in pdf]. ''Article  sketching the history and development of the Coptic Calendar, and provides the ancient Alexandrian method of the Easter Computus.''
 
* [http://www.copticchurch.net/easter.html An introduction to the Coptic calendar] - ''Includes an online Coptic Holidays and Easter calculator''
 
* [http://www.copticchurch.org/Texts/Spirituals/Coptcaln.pdf '''''The Coptic Calendar and Church of Alexandria''''' - by the Very Rev. Fathers Tadros Y. Malaty and Matta El-Meskeen (PDF)]
 
* [http://www.smart.net/%7Emmontes/ortheast.html The Orthodox Ecclesiastical Calendar]
 
* [http://www.copticchurch.org/English_spiritual_articles/CopticCalendar.htm Ancient Egyptian Calendar and Coptic Calendar]
 
* [http://www.stmarycoptorthodox.org/orthodoxy.htm Section on Coptic Calendar at the Web site of St. Mary Coptic Orthodox Church, Kitchener, Ontario, Canada]
 
* [http://saintmina-holmdel.org/Synexarium/index.php Coptic Orthodox Synaxarium]
 
* [http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Coptic_calendar Coptic Calendar (Wikipedia)]
 
  
[[Categorie:Viaţa Bisericii]]
 
[[Categorie:Istoria Bisericii]]
 
[[Categorie:Sfinţi egipteni]]
 
 
[[Categorie:Sărbători]]
 
[[Categorie:Sărbători]]
 
[[Categorie:Liturgică]]
 
[[Categorie:Liturgică]]
[[Categorie:Sfinţi necalcedonieni]]
+
[[Categorie:Sfinți necalcedonieni]]
 
[[Categorie:Ortodoxie Orientală]]
 
[[Categorie:Ortodoxie Orientală]]
[[Categorie:Sfinţi]]
+
 
  
 
[[en:Coptic Calendar]]
 
[[en:Coptic Calendar]]

Versiunea curentă din 17 august 2017 10:37

Calendarul copt, cunoscut și sub numele de Calendarul alexandrian este folosit de Biserica Ortodoxă Coptă. El se bazează pe vechiul calendar egiptean. Egiptenii au fost primii care au calculat trecerea timpului. Ei au împărțit anul în 12, în funcție de cunoștințele lor despre stele. Fiecare lună avea 30 de zile la care adăugau 5 zile în plus numite luna mică. Astfel, anul lor avea 365 de zile în total. Pentru a evita rămânerea în urmă a vechiului calendar egiptean, în timpul lui Ptolemeu al III-lea (Decretul din Canopus, din 238 î.Hr.) a fost introdusă o reformă a calendarului, care consta în intercalarea unei a 6-a zi epagomenale (suplimentare) la fiecare patru ani. Cu toate acestea, preoții egipteni s-au opus la această reformă iar ideea nu a fost adoptată decât în anul 25 d.Hr., când împăratul roman Augustus a reformat oficial calendarul egiptean, făcându-l să fie permanent sincronizat cu proaspăt introdusul calendar iulian. Pentru a-l deosebi de vechiul calendar egiptean, care a rămas în vigoare pentru unii astronomi până în epoca medievală, acest calendar reformat este cunoscut sub numele de calendar copt. Anii și lunile lui coincid cu cei ai calendarului etiopian [1], dar acesta din urmă are nume diferite ale lunilor din limba amharică.

Anul copt

Anul copt este extensia vechiului an civil egiptean, păstrând împărțirea în trei anotimpuri de câte patru luni fiecare. Cele trei anotimpuri sunt comemorate prin rugăciuni speciale în liturghia coptă. Acest calendar încă este în uz în întreg Egiptul, fiind folosit de fermieri pentru urmărirea sezoanelor agricole. (Egiptul a folosit calendarul copt până când Khedive Ismael a adoptat Calendarul gregorian occidental în secolul al XIX-lea și l-a introdus în administrație.)

Calendarul copt are 13 luni, 12 a câte 30 de zile fiecare și o lună intercalară la sfârșitul anului de câte 5 sau 6 zile, în funcție dacă anul este sau nu bisect. Anul începe în 29 august din calendarul iulian sau în 30 în anul de dinaintea anului bisect iulian. Anul bisect copt urmează aceeași regulă ca și cel iulian astfel încât luna intercalară are întotdeauna 6 zile în anul de dinaintea anului bisect iulian.

Sărbătoarea Neyrouz este prima zi a anului copt și este așezată în prima zi a lunii Thout, prima lună a calendarului copt, care pentru anii dintre 1901 și 2098 d.Hr., de obicei, coincide cu 11 septembrie, cu excepția anilor bisecți gregorieni când cade în 12 septembrie. Anii copți sunt numărați din 284 d.Hr., anul în care Dioclețian a devenit împărat roman, domnia sa fiind marcată de torturi și execuții în masă ale creștinilor, în special în Egipt. De aceea, anul copt este identificat cu inițialele A.M. (de la Anno Martyrum sau „anul martirilor”). Abrevierea A.M. mai este folosită și pentru anul evreiesc (Anno Mundi), fără legătură însă cu articolul de față.

Fiecare al patrulea an copt este un an bisect fără excepție, ca în calendarul iulian, astfel încât anul nou menționat anterior nu se poate aplica decât între 1900 și 2099, inclusiv gregorieni. În calendarul iulian, anul nou copt cade întotdeauna în 29 august, cu excepția anului bisect iulian când cade în 30 august. Sfintele Paști sunt calculate din calendarul iulian după metoda vechilor calendariști.

Pentru obținerea anului copt se poate scădea din anul iulian 283 (înainte de anul nou iulian) sau 284 (după acesta).

Sărbătoarea Crăciunului

Propunerea pentru prăznuirea Nașterii Domnului în 25 decembrie a fost prima dată emisă de Ipolit al Romei (170–236), dar se pare că nu a fost acceptată până prin 336 sau 364. Dionisie al Alexandriei a citat cu emfază justificări mistice pentru această alegere:

25 martie a fost considerată aniversarea Concepției însăși. Era prima zi a anului în calendarul iulian medieval și echinocțiul vernal convențional (era echinocțiul real în momentul în care a fost conceput inițial calendarul iulian). Considerația că Hristos a fost conceput la acea dată a făcut ca 25 martie să devină sărbătoarea Buneivestiri care trebuie să fie urmată, nouă luni mai târziu de prăznuirea Nașterii lui Hristos, Crăciunul din 25 decembrie.

Se poate să fi fost mai multe considerații pentru alegerea zilei de 25 decembrie pentru Crăciun. Alegerea aceasta va ajuta la înlocuirea unei sărbători păgâne foarte populare din preajma solstițiului de iarnă (saturnalia sau brumalia romane). Competiția religioasă a fost acerbă. În 274, împăratul Aurelian a declarat 25 decembrie zi de sărbătoare civilă, (sărbătoarea nașterii soarelui invincibil sau Sol Invictus) pentru a onora nașterea lui Mitras, zeul-soare persan al cărui cult a precedat zoroastrismul și care în acele timpuri era foarte popular printre soldații romani. Și nu în ultimul rând pentru că sărbători pline de veselie erau necesare în acea perioadă pentru a alunga posomoreala anotimpului.

Indiferent de motivele reale pentru care a fost aleasă ziua de 25 decembrie, scripturile spun că Nașterea Mântuitorului nu a avut loc nici măcar în perioada respectivă a anului, atâta timp cât în acea parte a țării păstorii trăiau în câmp și își păzeau oile noaptea (Luca 2.8). În timpul lunilor reci, păstorii își aduceau turmele în țarcuri și nu dormeau în câmp. Cam asta este ceea ce știm sigur direct din scripturi, pe lângă speculații aiurea.

Până în secolul al XVI-lea, 25 decembrie a coincis cu 29 koiak din calendarul copt. Însă, după introducerea calendarului gregorian în 1582, 25 decembrie a sărit cu două săptămâni înapoi față de calendarele iulian și copt. De aceea vechii calendariști (care folosesc calendarul iulian și copt) prăznuiesc Crăciunul în 7 ianuarie, la două săptămâni după noii calendariști (care folosesc calendarul gregorian).

Sfintele Paști

După tradiția creștină, Iisus a murit la ora a noua (aceasta este ora canonică numită nona sau amiază în engleza mijlocie – adică 3:00 pm) din prima zi deplină a Paștelui evreiesc, atunci când acea zi este vinerea și a înviat din morți la sau în timpul primei ore (canonice) a acelei duminici. Data Paștelui evreiesc (Pascha sau ziua trecerii, Nisan 14) este întotdeauna la prima sau a doua lună plină de după echinocțiul vernal (de primăvară). La Primul Sinod Ecumenic, care s-a ținut în 325 la Niceea, s-a hotărât ca Sfintele Paști să fie sărbătorite în duminica de după așa-numita lună plină pascală. Luna plină pascală este o aproximare aritmetică a primei luni pline de după echinocțiul de primăvară. Poate fi exprimată prin așa-numiții termeni Numărul de aur (G) și Termenul secolului (C), după cum este prezentat mai jos:

  • Luna plină pascală (PFM) = (19 aprilie sau 5 Martie) – (C+11G) modulo 30

Există două excepții când PFM este cu o zi mai devreme decât valoarea calculată astfel, și anume:

  • Când (C+11G) este 0 modulo 30, PFM = 18 aprilie (nu 19 aprilie).
  • Când (C+11G) este 1 modulo 30, și G=12, PFM = 17 aprilie (nu 18).

Numărul de aur (G) este același pentru calculele din calendarele iulian și gregorian, dar Termenul secolului este constant (C = +3) în calculele iuliene:

CopticEasterComputations.jpg

în timp ce în cel gregorian C este -4 din 1583 până în 1699, -5 din 1700 până în 1899, -6 din 1900 până în 2199, -7 din 2200 până în 2299 etc... Deoarece duminica Paștelui trebuie să urmeze după PFM, Paștele este mutat mai târziu cu o săptămână după PFM dacă acesta cade într-o duminică. Pentru Paștele ortodox este necesară folosirea calendarului iulian și a valorii (C = +3).

La sinodul de la Niceea, s-a stabilit că este sarcina Papei de Alexandria să calculeze datele exacte ale Sfintelor Paști și să le anunțe tuturor celorlalte biserici creștine (vezi Papa Dumitru Viticultorul, secolul al III-lea). Această sarcină a revenit Alexandriei din cauza savanților care locuiau aici. Regulile precise de determinare a acestei date sunt foarte încurcate, dar de obicei Sfintele Paști sunt după prima lună plină care are loc după 21 martie, care era data echinocțiului de primăvară în vremea Primului Sinod Ecumenic de la Niceea. La scurt timp după ce Iulius Cezar a reformat calendarul, echinocțiul de primăvară cădea, „convențional”, în 25 martie. Acest lucru a fost abandonat la Niceea, dar motivul pentru care apărea discrepanța observată a fost ignorat complet (anul tropical real nu este chiar identic cu anul iulian care are 365¼ de zile, deci data echinocțiului merge înapoi în calendarul iulian).

Lunile copte

  • Thout
Thout cunoscută și sub numele de Tout este prima lună a anului calendar. Începe în 11 septembrie și se termină în 10 octombrie după calendarul gregorian. Luna Thout este, de asemenea, și prima lună a anotimpului Akhet (inundația) din vechiul Egipt, când puhoaiele Nilului acoperă pământul Egiptului. Numele lunii vine de la Thot, vechiul zeu egiptean al înțelepciunii.
  • Paopi
Paopi cunoscută și sub numele de Baba este a doua lună a anului copt. Începe în 11 octombrie și se termină în 10 noiembrie după calendarul gregorian. Luna Paopi este, de asemenea, și cea de a doua lună a anotimpului Akhet (inundația) din Egiptul antic, când puhoaiele Nilului acoperă pământul Egiptului. Numele lunii vine de la Hapy, vechiul zeu egiptean al Nilului.
  • Hathor
Hathor cunoscută și sub numele de Hatour este a treia lună a calendarului copt. Începe în 11 noiembrie și se termină în 9 decembrie după calendarul gregorian. Luna Hathor este, de asemenea, și cea de a treia lună a anotimpului Akhet (inundația) din Egiptul antic, când puhoaiele Nilului acoperă pământul Egiptului. Numele lunii vine de la Hathor, vechea zeiță egipteană a frumuseții și dragostei.
  • Koiak
Koiak cunoscută și sub numele de Kiahk este a patra lună a calendarului copt. Începe în 10 decembrie și se termină în 8 ianuarie după calendarul gregorian. Luna Koiak este, de asemenea, și cea de a patra lună a anotimpului Akhet (inundația) din Egiptul antic, când puhoaiele Nilului acoperă pământul Egiptului. Numele lunii vine de la Ka Ha Ka, ceea ce înseamnă bunătatea bunătăților, unul din numele vechiului bou sfânt Apis, din Egipt.
  • Tobi
Tobi cunoscută și sub numele de Touba este a cincea lună a calendarului copt. Începe în 9 ianuarie și se termină în 7 februarie după calendarul gregorian. Luna Tobi este, de asemenea, și prima lună a anotimpului Proyet (creștere) din Egiptul antic, când puhoaiele se retrag și culturile încep să crească pe tot cuprinsul țării Egiptului. Numele lunii vine de la Amso Khem, una din formele zeului egiptean Amun Ra. Cuvântul evreiesc tobi înseamnă bunătate.
  • Meshir
Meshir cunoscută și sub numele de Amshir este a șasea lună a calendarului copt. Începe în 8 februarie și se termină în 9 martie după calendarul gregorian. Luna Meshir este, de asemenea, și a doua lună a anotimpului Proyet (creștere) din Egiptul antic. Numele lunii vine de la Mechir, vechiul zeu egiptean al vântului.
  • Paremhat
Paremhat cunoscută și sub numele de Baramhat este a șaptea lună a calendarului copt. Începe în 10 martie și se termină în 8 aprilie după calendarul gregorian. Luna Paremhat este, de asemenea, și a treia lună a anotimpului Proyet (creștere) din Egiptul antic. Numele lunii vine de la Mont, vechiul zeu egiptean al războiului.
  • Paremoude
Paremoude cunoscută și sub numele de Barmouda este a opta lună a calendarului copt. Începe în 9 aprilie și se termină în 8 mai după calendarul gregorian. Luna este, de asemenea, și a patra lună a anotimpului Proyet (creștere) din Egiptul antic. Numele lunii vine de la Renno, vechiul zeu egiptean al vântului aspru și al morții.
  • Pashons
Pashons cunoscută și sub numele de Bashans este a noua lună a calendarului copt. Începe în 9 mai și se termină în 7 iunie după calendarul gregorian. Luna Pashons este, de asemenea, și prima lună a anotimpului Shemu (recoltă) când egiptenii recoltau culturile din toată țara Egiptului. Numele lunii vine de la Khenti, una din formele lui Horus, vechiul zeu egiptean al metalelor.
  • Paoni
Paoni cunoscută și sub numele de Baona este a zecea lună a calendarului copt. Începe în 8 iunie și se termină în 7 iulie după calendarul gregorian. Luna Paoni este, de asemenea, și a doua lună a anotimpului Shemu (recoltă). Numele lunii are originea necunoscută.
  • Epip
Epip cunoscută și sub numele de Abib este a unsprezecea lună a calendarului copt. Începe în 8 iulie și se termină în 6 august după calendarul gregorian. Luna Epip este, de asemenea, și a treia lună a anotimpului Shemu (recoltă). Numele lunii vine de la Apida, șarpele pe care l-a omorât Horus.
  • Mesori
Mesori cunoscută și sub numele de Mesra este a douăsprezecea lună a calendarului copt. Începe în 7 august și se termină în 5 septembrie după calendarul gregorian. Luna Mesori este, de asemenea, și a patra lună a anotimpului Shemu (recoltă). Numele lunii vine de la Mes-o-ri, un vechi cuvânt egiptean care înseamnă nașterea Soarelui.
  • Pi Kogi Enavot (Nasii)
Pi Kogi Enavot cunoscută și sub numele de El Nasii este a treisprezecea și ultima lună a calendarului copt. Începe în 6 septembrie și se termină în 10 septembrie după calendarul gregorian. Și această lună este adăugată anotimpului Shemu (recoltă). Numele lunii vine de la Pi Kogi Enavot care înseamnă luna scurtă.

A se vedea și

Legături externe