Calendarul copt: Diferență între versiuni
m |
|||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
{{Traducere EN}} | {{Traducere EN}} | ||
| − | '''Calendarul copt''', cunoscut şi sub numele de '''Calendarul alexandrian''' este folosit de [[Biserica din Alexandria ( | + | '''Calendarul copt''', cunoscut şi sub numele de '''Calendarul alexandrian''' este folosit de [[Biserica din Alexandria (coptă)|Biserica Ortodoxă Coptă]]. El se bazează pe vechiul [http://en.wikipedia.org/wiki/Egyptian_calendar calendar egiptean]. Egiptenii au fost primii care au calculat trecerea timpului. Ei au împărţit anul în 12, în funcţie de cunoştinţele lor despre stele. Fiecare lună avea 30 de zile la care adăugau 5 zile în plus numite 'luna mică'. Astfel, anul lor avea 365 de zile în total. Pentru a evita rămânerea în urmă a vechiului calendar egiptean, în timpul lui Ptolemeu al III-lea (Decretul din Canopus, din 238 ÎH) a fost introdusă o reformă a calendarului, care consta în intercalarea unei a 6-a zi epagomenale (suplimentare) la fiecare patru ani. Cu toate acestea, preoţii egipteni s-au opus la această reformă iar ideea nu a fost adoptată decât în anul 25 DH, când împăratul roman Augustus a reformat oficial calendarul egiptean, făcându-l să fie permanent sincronizat cu proaspăt introdusul [[Calendarul iulian|calendar iulian]]. Pentru a-l deosebi de vechiul calendar egiptean, care a rămas în vigoare pentru unii astronomi până în epoca medievală, acest calendar reformat este cunoscut sub numele de calendar copt. Anii şi lunile lui coincid cu cei ai [[Calendarul etiopian|calendarului etiopian]] [http://en.wikipedia.org/wiki/Ethiopian_calendar], dar acesta din urmă are nume diferite ale lunilor din limba amharică. |
==Anul copt== | ==Anul copt== | ||
| − | Anul copt este extensia vechiului an civil egiptean, păstrând împărţirea în trei anotimpuri de câte patru | + | Anul copt este extensia vechiului an civil egiptean, păstrând împărţirea în trei anotimpuri de câte patru luni fiecare. Cele trei anotimpuri sunt comemorate prin rugăciuni speciale în liturghia coptă. Acest calendar încă este în uz în întreg Egiptul, fiind folosit de fermieri pentru urmărirea sezoanelor agricole. (Egiptul a folosit calendarul copt până când Khedive Ismael a adoptat [[Calendarul gregorian]] occidental în secolul al XIX-lea şi l-a introdus în administraţie.) |
Calendarul copt are 13 luni, 12 a câte 30 de zile fiecare şi o lună intercalară la sfârşitul anului de câte 5 sau 6 zile, în funcţie dacă anul este sau nu bisect. Anul începe în [[29 august]] din calenadarul iulian sau în 30 în anul de dinaintea anului bisect iulian. Anul bisect copt urmează aceeaşi regulă ca şi cel iulian astfel încât luna intercalară are întotdeauna 6 zile în anul de dinaintea anului bisect iulian. | Calendarul copt are 13 luni, 12 a câte 30 de zile fiecare şi o lună intercalară la sfârşitul anului de câte 5 sau 6 zile, în funcţie dacă anul este sau nu bisect. Anul începe în [[29 august]] din calenadarul iulian sau în 30 în anul de dinaintea anului bisect iulian. Anul bisect copt urmează aceeaşi regulă ca şi cel iulian astfel încât luna intercalară are întotdeauna 6 zile în anul de dinaintea anului bisect iulian. | ||
| − | Sărbătoarea Neyrouz este prima zi a anului copt şi este aşezată în prima zi a lunii Thout, prima lună a calendarului copt, care pentru anii dintre 1901 şi 2098 DH, de obicei, | + | Sărbătoarea Neyrouz este prima zi a anului copt şi este aşezată în prima zi a lunii Thout, prima lună a calendarului copt, care pentru anii dintre 1901 şi 2098 DH, de obicei, coincide cu [[11 septembrie]], cu excepţia anilor bisecţi gregorieni când cade în [[12 septembrie]]. Anii copţi sunt număraţi din 284 DH, anul în care [[Diocleţian]] a devenit împărat roman, domnia sa fiind marcată de torturi şi execuţii în masă ale creştinilor, în special în Egipt. De aceea, anul copt este identificat cu iniţialele A.M. (de la ''Anno Martyrum'' sau "anul [[martir]]ilor"). Abrevierea A.M. mai este folosită şi pentru anul evreiesc (''Anno Mundi''), fără legătură însă cu articolul de faţă. |
| − | Fiecare al patrulea an copt este un an bisect ''fără excepţie'', ca în calendarul iulian, astfel încât anul nou menţionat anterior nu se poate aplica decât între 1900 şi 2099, inclusiv | + | Fiecare al patrulea an copt este un an bisect ''fără excepţie'', ca în calendarul iulian, astfel încât anul nou menţionat anterior nu se poate aplica decât între 1900 şi 2099, inclusiv gregorieni. În calendarul iulian, anul nou copt pică ''întotdeauna'' în [[29 august]], cu excepţia anului bisect iulian când pică în [[30 august]]. [[Sfintele Paşti]] sunt calculate din calendarul iulian după metoda vechilor calendarişti. |
Pentru obţinerea anului copt se poate scădea din anul iulian 283 (înainte de anul nou iulian) sau 284 (după acesta). | Pentru obţinerea anului copt se poate scădea din anul iulian 283 (înainte de anul nou iulian) sau 284 (după acesta). | ||
==Sărbătoarea [[Crăciun]]ului== | ==Sărbătoarea [[Crăciun]]ului== | ||
| − | Propunerea pentru [[ | + | Propunerea pentru [[Praznice împărăteşti|prăznuirea]] [[Naşterea Domnului|Naşterii Domnului]] în [[25 decembrie]] a fost prima dată emisă de Ipolit al Romei (170–236), dar se pare că nu a fost acceptată până prin 336 sau 364. [[Dionisie de Alexandria]] a citat cu emfază justificări mistice pentru această alegere: |
| − | :[[25 martie]] a fost considerată aniversarea Concepţiei însăşi. Era prima zi a anului în calendarul iulian medieval şi echinocţiul vernal convenţional (era echinocţiul real în momentul în care a fost conceput iniţial calendarul iulian). | + | :[[25 martie]] a fost considerată aniversarea Concepţiei însăşi. Era prima zi a anului în calendarul iulian medieval şi echinocţiul vernal convenţional (era echinocţiul real în momentul în care a fost conceput iniţial calendarul iulian). Consideraţia că Hristos a fost conceput la acea dată a făcut ca 25 martie să devină sărbătoarea [[Bunavestire|Buneivestiri]] care trebuie să fie urmată, nouă luni mai târziu de prăznuirea Naşterii lui Hristos, Crăciunul din 25 decembrie. |
| − | Se poate să fi fost mai multe consideraţii pentru alegerea zilei de 25 decembrie pentru Crăciun. Alegerea aceasta va ajuta la înlocuirea unei sărbători | + | Se poate să fi fost mai multe consideraţii pentru alegerea zilei de 25 decembrie pentru Crăciun. Alegerea aceasta va ajuta la înlocuirea unei sărbători păgâne foarte populare din preajma solstiţiului de iarnă (saturnalia sau brumalia romane). Competiţia religioasă a fost acerbă. În 274, împăratul Aurelian a declarat 25 decembrie zi de sărbătoare civilă, (sărbătoarea naşterii sorelui invincibil sau Sol Invictus) pentru a onora naşterea lui Mitras, zeul-soare persan al cărui cult a precedat zoroastrismul şi care în acele timpuri era foarte popular printre soldaţii romani. Şi nu în ultimul rând pentru că sărbători pline de veselie erau necesare în acea perioadă pentru a alunga posomoreala anotimpului. |
Indiferent de motivele reale pentru care a fost aleasă ziua de 25 decembrie, scripturile spun că Naşterea Mântuitorului nu a avut loc nici măcar în perioada respectivă a anului, atâta timp cât în acea parte a ţării păstorii trăiau în câmp şi îşi păzeau oile noaptea ([[Evanghelia după Luca|Luca]] 2:8). În timpul lunilor reci, păstorii îşi aduceau turmele în ţarcuri şi nu dormeau în câmp. Cam asta este ceea ce ştim sigur direct din scripturi, pe lângă speculaţii aiurea. | Indiferent de motivele reale pentru care a fost aleasă ziua de 25 decembrie, scripturile spun că Naşterea Mântuitorului nu a avut loc nici măcar în perioada respectivă a anului, atâta timp cât în acea parte a ţării păstorii trăiau în câmp şi îşi păzeau oile noaptea ([[Evanghelia după Luca|Luca]] 2:8). În timpul lunilor reci, păstorii îşi aduceau turmele în ţarcuri şi nu dormeau în câmp. Cam asta este ceea ce ştim sigur direct din scripturi, pe lângă speculaţii aiurea. | ||
| − | Până în secolul al XVI-lea, 25 | + | Până în secolul al XVI-lea, 25 decembrie a coincis cu 29 koiak din calendarul copt. Însă, după introducerea calendarului gregorian în 1582, 25 decembrie a sărit cu două săptămâni înapoi faţă de calendarele iulian şi copt. De aceea [[vechii calendarişti]] (care folosesc calendarul iulian şi copt) prăznuiesc Crăciunul în [[7 ianuarie]], la două săptămâni după noii calendarişti (care folosesc calendarul gregorian. |
==[[Sfintele Paşti]]== | ==[[Sfintele Paşti]]== | ||
| − | După tradiţia | + | După tradiţia creştină, Iisus a murit la ora a noua (aceasta este ora canonică numită nona sau 'amiază' în engleza mijlocie – adică 3:00 pm) din prima zi deplină a Paştelui evreiesc, atunci când acea zi este vinerea şi a înviat din morţi la sau în timpul primei ore (canonice) a acelei duminici. Data Paştelui evreiesc ([[Pascha]] sau ziua trecerii, Nisan 14) este întotdeauna la prima sau a doua lună plină de după echinocţiul vernal (de primăvară). La [[Sinodul I Ecumenic|Primul Sinod Ecumenic]], care s-a ţinut în 325 la [[Niceea]], s-a hotărât ca Sfintele Paşti să fie sărbătorite în duminica de după aşa-numita lună plină pascală. Luna plină pascală este o aproximare aritmetică a primei luni pline de după echinocţiul de primăvară. Poate fi exprimată prin aşa-numiţii termeni Numărul de aur (G) şi Termenul secolului (C), după cum este prezentat mai jos: |
| − | *Luna plină pascală (PFM) = ([[19 aprilie]] sau | + | *Luna plină pascală (PFM) = ([[19 aprilie]] sau 5 Martie) - (C+11G) modulo 30 |
Există două excepţii când PFM este cu o zi mai devreme decât valoarea calculată astfel, şi anume: | Există două excepţii când PFM este cu o zi mai devreme decât valoarea calculată astfel, şi anume: | ||
Versiunea de la data 30 iulie 2008 18:45
| Acest articol (sau părți din el) este propus spre traducere din limba engleză!
Dacă doriți să vă asumați acestă traducere (parțial sau integral), anunțați acest lucru pe pagina de discuții a articolului. |
Calendarul copt, cunoscut şi sub numele de Calendarul alexandrian este folosit de Biserica Ortodoxă Coptă. El se bazează pe vechiul calendar egiptean. Egiptenii au fost primii care au calculat trecerea timpului. Ei au împărţit anul în 12, în funcţie de cunoştinţele lor despre stele. Fiecare lună avea 30 de zile la care adăugau 5 zile în plus numite 'luna mică'. Astfel, anul lor avea 365 de zile în total. Pentru a evita rămânerea în urmă a vechiului calendar egiptean, în timpul lui Ptolemeu al III-lea (Decretul din Canopus, din 238 ÎH) a fost introdusă o reformă a calendarului, care consta în intercalarea unei a 6-a zi epagomenale (suplimentare) la fiecare patru ani. Cu toate acestea, preoţii egipteni s-au opus la această reformă iar ideea nu a fost adoptată decât în anul 25 DH, când împăratul roman Augustus a reformat oficial calendarul egiptean, făcându-l să fie permanent sincronizat cu proaspăt introdusul calendar iulian. Pentru a-l deosebi de vechiul calendar egiptean, care a rămas în vigoare pentru unii astronomi până în epoca medievală, acest calendar reformat este cunoscut sub numele de calendar copt. Anii şi lunile lui coincid cu cei ai calendarului etiopian [1], dar acesta din urmă are nume diferite ale lunilor din limba amharică.
Cuprins
Anul copt
Anul copt este extensia vechiului an civil egiptean, păstrând împărţirea în trei anotimpuri de câte patru luni fiecare. Cele trei anotimpuri sunt comemorate prin rugăciuni speciale în liturghia coptă. Acest calendar încă este în uz în întreg Egiptul, fiind folosit de fermieri pentru urmărirea sezoanelor agricole. (Egiptul a folosit calendarul copt până când Khedive Ismael a adoptat Calendarul gregorian occidental în secolul al XIX-lea şi l-a introdus în administraţie.)
Calendarul copt are 13 luni, 12 a câte 30 de zile fiecare şi o lună intercalară la sfârşitul anului de câte 5 sau 6 zile, în funcţie dacă anul este sau nu bisect. Anul începe în 29 august din calenadarul iulian sau în 30 în anul de dinaintea anului bisect iulian. Anul bisect copt urmează aceeaşi regulă ca şi cel iulian astfel încât luna intercalară are întotdeauna 6 zile în anul de dinaintea anului bisect iulian.
Sărbătoarea Neyrouz este prima zi a anului copt şi este aşezată în prima zi a lunii Thout, prima lună a calendarului copt, care pentru anii dintre 1901 şi 2098 DH, de obicei, coincide cu 11 septembrie, cu excepţia anilor bisecţi gregorieni când cade în 12 septembrie. Anii copţi sunt număraţi din 284 DH, anul în care Diocleţian a devenit împărat roman, domnia sa fiind marcată de torturi şi execuţii în masă ale creştinilor, în special în Egipt. De aceea, anul copt este identificat cu iniţialele A.M. (de la Anno Martyrum sau "anul martirilor"). Abrevierea A.M. mai este folosită şi pentru anul evreiesc (Anno Mundi), fără legătură însă cu articolul de faţă.
Fiecare al patrulea an copt este un an bisect fără excepţie, ca în calendarul iulian, astfel încât anul nou menţionat anterior nu se poate aplica decât între 1900 şi 2099, inclusiv gregorieni. În calendarul iulian, anul nou copt pică întotdeauna în 29 august, cu excepţia anului bisect iulian când pică în 30 august. Sfintele Paşti sunt calculate din calendarul iulian după metoda vechilor calendarişti.
Pentru obţinerea anului copt se poate scădea din anul iulian 283 (înainte de anul nou iulian) sau 284 (după acesta).
Sărbătoarea Crăciunului
Propunerea pentru prăznuirea Naşterii Domnului în 25 decembrie a fost prima dată emisă de Ipolit al Romei (170–236), dar se pare că nu a fost acceptată până prin 336 sau 364. Dionisie de Alexandria a citat cu emfază justificări mistice pentru această alegere:
- 25 martie a fost considerată aniversarea Concepţiei însăşi. Era prima zi a anului în calendarul iulian medieval şi echinocţiul vernal convenţional (era echinocţiul real în momentul în care a fost conceput iniţial calendarul iulian). Consideraţia că Hristos a fost conceput la acea dată a făcut ca 25 martie să devină sărbătoarea Buneivestiri care trebuie să fie urmată, nouă luni mai târziu de prăznuirea Naşterii lui Hristos, Crăciunul din 25 decembrie.
Se poate să fi fost mai multe consideraţii pentru alegerea zilei de 25 decembrie pentru Crăciun. Alegerea aceasta va ajuta la înlocuirea unei sărbători păgâne foarte populare din preajma solstiţiului de iarnă (saturnalia sau brumalia romane). Competiţia religioasă a fost acerbă. În 274, împăratul Aurelian a declarat 25 decembrie zi de sărbătoare civilă, (sărbătoarea naşterii sorelui invincibil sau Sol Invictus) pentru a onora naşterea lui Mitras, zeul-soare persan al cărui cult a precedat zoroastrismul şi care în acele timpuri era foarte popular printre soldaţii romani. Şi nu în ultimul rând pentru că sărbători pline de veselie erau necesare în acea perioadă pentru a alunga posomoreala anotimpului. Indiferent de motivele reale pentru care a fost aleasă ziua de 25 decembrie, scripturile spun că Naşterea Mântuitorului nu a avut loc nici măcar în perioada respectivă a anului, atâta timp cât în acea parte a ţării păstorii trăiau în câmp şi îşi păzeau oile noaptea (Luca 2:8). În timpul lunilor reci, păstorii îşi aduceau turmele în ţarcuri şi nu dormeau în câmp. Cam asta este ceea ce ştim sigur direct din scripturi, pe lângă speculaţii aiurea.
Până în secolul al XVI-lea, 25 decembrie a coincis cu 29 koiak din calendarul copt. Însă, după introducerea calendarului gregorian în 1582, 25 decembrie a sărit cu două săptămâni înapoi faţă de calendarele iulian şi copt. De aceea vechii calendarişti (care folosesc calendarul iulian şi copt) prăznuiesc Crăciunul în 7 ianuarie, la două săptămâni după noii calendarişti (care folosesc calendarul gregorian.
Sfintele Paşti
După tradiţia creştină, Iisus a murit la ora a noua (aceasta este ora canonică numită nona sau 'amiază' în engleza mijlocie – adică 3:00 pm) din prima zi deplină a Paştelui evreiesc, atunci când acea zi este vinerea şi a înviat din morţi la sau în timpul primei ore (canonice) a acelei duminici. Data Paştelui evreiesc (Pascha sau ziua trecerii, Nisan 14) este întotdeauna la prima sau a doua lună plină de după echinocţiul vernal (de primăvară). La Primul Sinod Ecumenic, care s-a ţinut în 325 la Niceea, s-a hotărât ca Sfintele Paşti să fie sărbătorite în duminica de după aşa-numita lună plină pascală. Luna plină pascală este o aproximare aritmetică a primei luni pline de după echinocţiul de primăvară. Poate fi exprimată prin aşa-numiţii termeni Numărul de aur (G) şi Termenul secolului (C), după cum este prezentat mai jos:
- Luna plină pascală (PFM) = (19 aprilie sau 5 Martie) - (C+11G) modulo 30
Există două excepţii când PFM este cu o zi mai devreme decât valoarea calculată astfel, şi anume:
- Când (C+11G) este 0 modulo 30, PFM = 18 aprilie (nu 19 aprilie).
- Când (C+11G) este 1 modulo 30, şi G=12, PFM = 17 aprilie (nu 18).
Numărul de aur (G) este acelaşi pentru calculele din calendarele iulian şi gregorian, dar Termenul secolului este constant (C = +3) în calculele iuliene:
în timp ce în cel gregorian C este -4 din 1583 până în 1699, -5 din 1700 până în 1899, -6 din 1900 până în 2199, -7 din 2200 până în 2299 etc... Deoarece duminica Paştelui trebuie să urmeze după PFM, Paştele este mutat mai târziu cu o săptămână după PFM dacă acesta cade într-o duminică. Pentru Paştele ortodox este necesară folosirea calendarului iulian şi a valorii (C = +3).
La sinodul de la Niceea, s-a stabilit că este sarcina Papei de Alexandria să calculeze datele exacte ale Sfintelor Paşti şi să le anunţe tuturor celorlalte biserici creştine (vezi Papa Dumitru Viticultorul, secolul al III-lea). Această sarcină a revenit Alexandriei din cauza savanţilor care locuiau aici. Regulile precise de determinare a acestei date sunt foarte încurcate, dar de obicei Sfintele Paşti sunt după prima lună plină care are loc după 21 martie, care era data echinocţiului de primăvară în vremea Primului Sinod Ecumenic de la Niceea. La scurt timp după ce Iulius Cezar a reformat calendarul, echinocţiul de primăvară cădea, "convenţional", în 25 martie. Acest lucru a fost abandonat la Niceea, dar motivul pentru care apărea discrepanţa observată a fost ignorat complet (anul tropical real nu este chiar identic cu anul iulian care are 365¼ de zile, deci data echinocţiului merge înapoi în calendarul iulian).
Vezi şi: Computus, Calendarul iulian, Calendarul iulian revizuit
Lunile copte
- Thout
- Thout also known as Tout is the first month of the Coptic calendar. It lies between September 11 and October 10 of the Gregorian calendar. The month of Thout is also the first month of the Season of 'Akhet' (Inundation) in Ancient Egypt, where the Nile floods cover the land of Egypt. The name of the month of Thout comes from Thot, the Ancient Egyptian God of Wisdom.
- Paopi
- Paopi also known as Baba is the second month of the Coptic calendar. It lies between October 11 and November 10 of the Gregorian calendar. The month of Paopi is also the second month of the Season of 'Akhet' (Inundation) in Ancient Egypt, where the Nile floods cover the land of Egypt. The name of the month of Paopi comes from Hapy, the Ancient Egyptian Nile God.
- Hathor
- Hathor also known as Hatour is the third month of the Coptic calendar. It lies between November 11 and December 9 of the Gregorian calendar. The month of Hathor is also the third month of the Season of 'Akhet' (Inundation) in Ancient Egypt, where the Nile floods cover the land of Egypt. The name of the month of Hathor comes from Hathor, the Ancient Egyptian Goddess of Beauty and Love.
- Koiak
- Koiak also known as Kiahk is the fourth month of the Coptic calendar. It lies between December 10 and January 8 of the Gregorian calendar. The month of Koiak is also the fourth month of the Season of 'Akhet' (Inundation) in Ancient Egypt, where the Nile floods cover the land of Egypt. The name of the month of Koiak comes from Ka Ha Ka, which means Good of Good, a name of the Ancient Egyptian sacred Apis Bull.
- Tobi
- Tobi also known as Touba is the fifth month of the Coptic calendar. It lies between January 9 and February 7 of the Gregorian calendar. The month of Tobi is also the first month of the Season of 'Proyet' (Growth) in Ancient Egypt, where the Nile floods recede and the crops start to grow throughout the land of Egypt. The name of the month of Tobi comes from Amso Khem, a form of the Ancient Egyptian God Amun Ra. The Hebrew word tobi means 'goodness'.
- Meshir
- Meshir also known as Amshir is the sixth month of the Coptic calendar. It lies between February 8 and March 9 of the Gregorian calendar. The month of Meshir is also the second month of the Season of 'Proyet' (Growth) in Ancient Egypt, where the Nile floods recede and the crops start to grow throughout the land of Egypt. The name of the month of Meshir comes from Mechir, the Ancient Egyptian God genius of wind.
- Paremhat
- Paremhat also known as Baramhat is the seventh month of the Coptic calendar. It lies between March 10 and April 8 of the Gregorian calendar. The month of Paremhat is also the third month of the Season of 'Proyet' (Growth) in Ancient Egypt, where the Nile floods recede and the crops start to grow throughout the land of Egypt. The name of the month of Paremhat comes from Mont, the Ancient Egyptian God of War.
- Paremoude
- Paremoude also known as Barmouda is the eighth month of the Coptic calendar. It lies between April 9 and May 8 of the Gregorian calendar. The month of Paremoude is also the fourth month of the Season of 'Proyet' (Growth) in Ancient Egypt, where the Nile floods recede and the crops start to grow throughout the land of Egypt. The name of the month of Paremoude comes from Renno, the Ancient Egyptian God of severe wind and death.
- Pashons
- Pashons also known as Bashans is the ninth month of the Coptic calendar. It lies between May 9 and June 7 of the Gregorian calendar. The month of Pashons is also the first month of the Season of 'Shemu' (Harvest) in Ancient Egypt, where the Egyptians harvest their crops throughout the land of Egypt. The name of the month of Pashons comes from Khenti, a form of Horus and the Ancient Egyptian God of metal.
- Paoni
- Paoni also known as Baona is the tenth month of the Coptic calendar. It lies between June 8 and July 7 of the Gregorian calendar. The month of Paoni is also the second month of the Season of 'Shemu' (Harvest) in Ancient Egypt, where the Egyptians harvest their crops throughout the land of Egypt. The origin of the name of the month of Paoni remains unknown.
- Epip
- Epip also known as Abib is the eleventh month of the Coptic calendar. It lies between July 8 and August 6 of the Gregorian calendar. The month of Epip is also the third month of the Season of 'Shemu' (Harvest) in Ancient Egypt, where the Egyptians harvest their crops throughout the land of Egypt. The name of the month of Epip comes from Apida, the serpent that Horus killed.
- Mesori
- Mesori also known as Mesra is the twelfth month of the Coptic calendar. It lies between August 7 and September 5 of the Gregorian calendar. The month of Mesori is also the fourth month of the Season of 'Shemu' (Harvest) in Ancient Egypt, where the Egyptians harvest their crops throughout the land of Egypt. The name of the month of Mesori comes from Mes-o-ri, an Ancient Egyptian word that mean Birth of Sun.
- Pi Kogi Enavot (Nasii)
- Pi Kogi Enavot also known as El Nasii is the thirteenth and last month of the Coptic calendar. It lies between September 6 and September 10 of the Gregorian calendar. That month is also incorporated in the Season of 'Shemu' (Harvest) in Ancient Egypt, where the Egyptians harvest their crops throughout the land of Egypt. The name Pi Kogi Enavot means the little month.
Izvoare şi legături externe
- Coptic Calendar article in pdf. Article sketching the history and development of the Coptic Calendar, and provides the ancient Alexandrian method of the Easter Computus.
- An introduction to the Coptic calendar - Includes an online Coptic Holidays and Easter calculator
- The Coptic Calendar and Church of Alexandria - by the Very Rev. Fathers Tadros Y. Malaty and Matta El-Meskeen (PDF)
- The Orthodox Ecclesiastical Calendar
- Ancient Egyptian Calendar and Coptic Calendar
- Section on Coptic Calendar at the Web site of St. Mary Coptic Orthodox Church, Kitchener, Ontario, Canada
- Coptic Orthodox Synaxarium
- Coptic Calendar (Wikipedia)
