Calcedon: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m
(finalizare traducere)
 
Linia 1: Linia 1:
−
{{Traducere EN}}[[Image:Tetrarchy map3.jpg|right|thumb|400px|[[Nicomidia]], Calcedon, [[Constantinopol]] și [[Niceea]] în Prima Tetrarhie, cca. 293 d.Hr.]]
+
[[Image:Tetrarchy map3.jpg|right|thumb|400px|[[Nicomidia]], Calcedon, [[Constantinopol]] și [[Niceea]] în Prima Tetrarhie, cca. 293 d.Hr.]]
−
'''Calcedon''' (gr. Χαλκηδών) a fost un oraș maritim în Bitinia (Asia Mică), în partea asiatică a strâmtorii Bosfor, de cealaltă parte față de vechiul [[Constantinopol]]. O mare biserică din Calcedon a găzduit [[Sinodul IV Ecumenic]] în anul 451. Orașul se numește azi Kadikoy și este situat în Turcia.  
+
'''Calcedonul''' (gr. Χαλκηδών) a fost un oraș maritim în Bitinia (Asia Mică), în partea asiatică a strâmtorii Bosfor, de cealaltă parte față de vechiul [[Constantinopol]]. O mare biserică din Calcedon a găzduit [[Sinodul IV Ecumenic]] în anul 451. Orașul se numește azi Kadikoy și este situat în Turcia.  
  
 
==Istorie==
 
==Istorie==
−
Chalcedon is located in Turkey on a small peninsula on the north coast of the Sea of Marmara, near the mouth of the Bosporus. While archaeological evidence has been found tracing settlements on the Asian side of the Bosporus back to the Chalcolithic period of 5500 to 3500 years before Christ, the first settlement by Greeks, from Megara in Attica, was established about 685/676 BC, several years before the founding of Byzantium on the other side of the straits.  
+
Oraşul Calcedon se găseşte în Turcia de astăzi, fiind aşezat pe o mică peninsulă de pe coasta de nord a Mării Marmara, în aproape de gura strâmtorii Bosforului, pe partea asiatică. Dovezile arheologice disponibile indică faptul că pe partea asiatică a Bosforului există urme de locuire încă din perioada eneolitică (sau chalcolitică, perioadă de tranziţie între Epoca Pietrei şi cea a a Bronzului, între anii 5500-3300 î. Hr.). O primă aşezare greacă, de colonişti originari din Megara, în Attica (Grecia) a fost întemeiată cândva între anii 685-676 î. Hr., cu câţiva ani mai înainte de întemeierea Bizanţului, de partea cealaltă a strâmtorilor.  
  
−
While viewed as the ‘City of the Blind’ in antiquity because the site of Chalcedon was so inferior to that of Byzantium, with its Golden Horn harbor, that could be seen across the straits, <ref>Herodotus. ''Histories''. 4.144.</ref><ref>Strabo (p. 320).</ref><ref>Pliny. ''Nat.'' 9.15</ref> Chalcedon flourished as a trading city in the Phoenician trading routes.  
+
Poreclită în Antichitate ‘Oraşul orbilor’, datorită aşezării sale la un nivel mult mai jos decât Bizanţul, al cărui port din Cornul de Aur se putea vedea de dincolo de strâmtori <ref>Herodotus. ''Histories''. 4.144.;Strabo (p. 320); Pliny. ''Nat.'' 9.15</ref>, Calcedonul a cunoscut o perioadă de înflorire datorită aşezării sale pe drumurile comerciale practicate de fenicieni.  
  
−
Through the following centuries, the town shared its fortunes with Byzantium as it saw the passing of the Persians under Darius and allied itself at times with Athens and Sparta. In the first century before Christ it came into the hands of the Romans when king Nicomedes of Bithynia willed the area to them upon his death. Overshadowed by the proximity of Constantinople, as Byzantium was renamed after [[Constantine the Great|Constantine I]]’s death, the city was often used as a source of building stone for the monuments of the Eastern Roman capital.  
+
De-a lungul secolelor, oraşul a împărtăşit aceeaşi soartă cu Bizanţul: au trecut peste el perşii lui Darius, şi oraşul s-a aliat uneori cu Atena şi Sparta. În secolul I î. Hr. a căzut în mâinile romanilor, când regele Nicomede al Bitiniei le-a lăsat acestora Calcedonul prin testament. Pus în umbră de proximitatea Constantinopolului, refondat drept capitală imperială de către [[Constantin cel Mare]], Calcedonul a fost folosit frecvent ca sursă de piatră de construcţie pentru monumentele din capitală.
  
−
In 361, Chalcedon was the site of the tribunal of [[Iulian Apostatul]] where he brought his enemies to trial. The city was a [[see]] that became famous as the site of the [[Fourth Ecumenical Council]] in 451. The council was held at a magnificent church that was situated of the hill at Haider Pasha. This church was later destroyed by Suleiman when he had his mosque built in Constantinople.  
+
În 361, [[Iulian Apostatul]] i-a adus la judecată pe duşmanii săi la Calcedon.  
  
−
In the seventh century, Chalcedon was held captive by the Persian forces of Chosroes II<ref>Gibbon. ''Decline, &c.'' 100.46.</ref> and those of the Arabs of Yazd.
+
Oraşul, ajuns reşedinţă episcopală, a devenit celebru prin faptul că a fost locul desfăşurării [[Sinodul IV Ecumenic|Sinodului al IV-lea Ecumenic]] din anul 451. Lucrările Sinodului s-au ţinut în splendida biserică înălţată pe ceea ce este astăzi dealul lui Haider Paşa. Biserica a fost distrusă  ulterior de sultanul Soliman Magnificul (1520-1566), când acesta a construit la Constantinopol moscheea care îi poartă numele.  După Sinodul IV Ecumenic, Calcedonul a fost ridicat la rangul de mitropolie.
 +
 
 +
În secolul al VII-lea, Calcedonul a fost capturat temporar de forţele persane ale lui Chosroes al II-lea<ref>Gibbon. ''Decline, &c.'' 100.46.</ref> şi de către arabi.
 
   
 
   
−
After the fourth council the [[see]] was raised to the dignity of metropolis. With the fall of Constantinople to the Latins in 1204, the city became a Latin see that was suffragan of [[Nicomedia]]. Chalcedon fell under the control of the Ottoman Turk in 1454.
+
După căderea Constantinopolului în mâinile latinilor în 1204, oraşul a fost transformat într-o episcopie latină sufragană [[scaun]] de [[Nicomidia]].  
  
−
Today Chalcedon is a Turkish district known as Kadıköy, a part of cosmopolitan Istanbul. The [[Metropolis of Chalcedon]] is a [[jurisdiction]] within the [[Church of Constantinople]] in which the Cathedral of St. Euphemia is the seat of Metropolitan Athanasios (Papas).
+
Calcedonul a căzut în mâinile turcilor otomani în anul 1454. În prezent, Calcedonul este un district cunoscut sub numele de Kadıköy, parte a oraşului Istanbul. [[Mitropolia de Calcedon]] este o jurisdicţie din cadrul [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Bisericii Constantinopolului]], având drept reşedinţă Catedrala Sfintei Eufimia. Actualul mitropolit de Calcedon este Înaltpreasfinţitul Athanasios (Papas).
  
 
==Mucenici calcedonieni==
 
==Mucenici calcedonieni==
Linia 32: Linia 34:
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
−
*en: [[w:Kadıköy]] Chalcedon
+
*en: [[w:Kadıköy]] (Calcedon)
 
*en: [http://www.britannica.com/EBchecked/topic/104577/Chalcedon  Chalcedon]
 
*en: [http://www.britannica.com/EBchecked/topic/104577/Chalcedon  Chalcedon]
  

Versiunea curentă din 11 septembrie 2012 16:36

Nicomidia, Calcedon, Constantinopol și Niceea în Prima Tetrarhie, cca. 293 d.Hr.

Calcedonul (gr. Χαλκηδών) a fost un oraș maritim în Bitinia (Asia Mică), în partea asiatică a strâmtorii Bosfor, de cealaltă parte față de vechiul Constantinopol. O mare biserică din Calcedon a găzduit Sinodul IV Ecumenic în anul 451. Orașul se numește azi Kadikoy și este situat în Turcia.

Istorie

Oraşul Calcedon se găseşte în Turcia de astăzi, fiind aşezat pe o mică peninsulă de pe coasta de nord a Mării Marmara, în aproape de gura strâmtorii Bosforului, pe partea asiatică. Dovezile arheologice disponibile indică faptul că pe partea asiatică a Bosforului există urme de locuire încă din perioada eneolitică (sau chalcolitică, perioadă de tranziţie între Epoca Pietrei şi cea a a Bronzului, între anii 5500-3300 î. Hr.). O primă aşezare greacă, de colonişti originari din Megara, în Attica (Grecia) a fost întemeiată cândva între anii 685-676 î. Hr., cu câţiva ani mai înainte de întemeierea Bizanţului, de partea cealaltă a strâmtorilor.

Poreclită în Antichitate ‘Oraşul orbilor’, datorită aşezării sale la un nivel mult mai jos decât Bizanţul, al cărui port din Cornul de Aur se putea vedea de dincolo de strâmtori [1], Calcedonul a cunoscut o perioadă de înflorire datorită aşezării sale pe drumurile comerciale practicate de fenicieni.

De-a lungul secolelor, oraşul a împărtăşit aceeaşi soartă cu Bizanţul: au trecut peste el perşii lui Darius, şi oraşul s-a aliat uneori cu Atena şi Sparta. În secolul I î. Hr. a căzut în mâinile romanilor, când regele Nicomede al Bitiniei le-a lăsat acestora Calcedonul prin testament. Pus în umbră de proximitatea Constantinopolului, refondat drept capitală imperială de către Constantin cel Mare, Calcedonul a fost folosit frecvent ca sursă de piatră de construcţie pentru monumentele din capitală.

În 361, Iulian Apostatul i-a adus la judecată pe duşmanii săi la Calcedon.

Oraşul, ajuns reşedinţă episcopală, a devenit celebru prin faptul că a fost locul desfăşurării Sinodului al IV-lea Ecumenic din anul 451. Lucrările Sinodului s-au ţinut în splendida biserică înălţată pe ceea ce este astăzi dealul lui Haider Paşa. Biserica a fost distrusă ulterior de sultanul Soliman Magnificul (1520-1566), când acesta a construit la Constantinopol moscheea care îi poartă numele. După Sinodul IV Ecumenic, Calcedonul a fost ridicat la rangul de mitropolie.

În secolul al VII-lea, Calcedonul a fost capturat temporar de forţele persane ale lui Chosroes al II-lea[2] şi de către arabi.

După căderea Constantinopolului în mâinile latinilor în 1204, oraşul a fost transformat într-o episcopie latină sufragană scaun de Nicomidia.

Calcedonul a căzut în mâinile turcilor otomani în anul 1454. În prezent, Calcedonul este un district cunoscut sub numele de Kadıköy, parte a oraşului Istanbul. Mitropolia de Calcedon este o jurisdicţie din cadrul Bisericii Constantinopolului, având drept reşedinţă Catedrala Sfintei Eufimia. Actualul mitropolit de Calcedon este Înaltpreasfinţitul Athanasios (Papas).

Mucenici calcedonieni

Mai mulți sfinți mucenici sunt legați de orașul Calcedon. Printre ei:

Note

  1. ↑ Herodotus. Histories. 4.144.;Strabo (p. 320); Pliny. Nat. 9.15
  2. ↑ Gibbon. Decline, &c. 100.46.

Surse

Legături externe

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Calcedon&oldid=31028”