C. S. Lewis: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(propunere de traducere de pe orthodoxwiki.org)
 
m (Legături externe: cheie de sortare)
(Nu s-au afișat 17 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{traducere EN}}
 
 
 
[[Image:C.s.lewis.jpg|right|frame|]]
 
[[Image:C.s.lewis.jpg|right|frame|]]
'''Clive Staples Lewis''' ([[November 29]], 1898 - [[November 22]], 1963), commonly referred to as '''C. S. Lewis''', was an author and scholar. He was born in Belfast, Ireland. He adopted the name "Jack", which is how he was known to his friends and acquaintances. He is known for his work on medieval literature and for his Christian [[apologetics]] and fiction, especially ''The Chronicles of Narnia''.
+
'''Clive Staples Lewis''' ([[29 noiembrie]] 1898 - [[22 noiembrie]] 1963), cunoscut ca '''C. S. Lewis''' a fost un scriitor şi erudit britanic. S-a născut la Belfast, în Irlanda. A adoptat porecla de "Jack", fiind astfel cunoscut de prietenii şi apropiaţii săi. Este cunoscut ca autor de studii de literatură medievală, pentru lucrările sale de [[apologetică]] creştină şi ficţiune, îndeosebi pentru ''Cronicile din Narnia''.
 
 
==History and Background==
 
===Career as a scholar===
 
He taught as a fellow of Magdalen College, Oxford for nearly thirty years, and later was the first Professor of Medieval and Renaissance Literature at Cambridge University and a fellow of Magdalene College, Cambridge. Using this position, he argued that there was no such thing as an English renaissance.  Much of his scholarly work concentrated on the later Middle Ages, especially its use of allegory.  His ''The Allegory of Love'' (1936) helped reinvigorate the serious study of late medieval narratives like the ''Roman de la Rose''. Lewis wrote a preface to John Milton's poem ''Paradise Lost'' which is still one of the more important critical responses to that work.  His last academic publication, ''The Discarded Image, an Introduction to Medieval and Renaissance Literature'' (1964), is an excellent summary of the medieval world view, the "discarded image" of the cosmos in his title.
 
 
 
Lewis was a prolific writer and a member of the literary discussion society The Inklings with his close friends J. R. R. Tolkien, Charles Williams, and Owen Barfield.
 
 
 
===Career as a writer of fiction===
 
In addition to his scholarly work he wrote a number of popular novels, including the '''Space Trilogy''' of science fiction books: ''Out of the Silent Planet'', ''Perelandra'' (also known by the pulpish title ''Voyage to Venus''), and ''That Hideous Strength''.  The trilogy blends traditional science fiction elements with exploration of the Christian themes of sin, fall, and redemption.
 
 
 
''The Great Divorce'' is a short novel about imagined conversations in [[Heaven]] between the saved and the damned.  In the novel, those who are 'damned' apparently damn themselves, in the sense that nothing prevents them from going to heaven and staying there if they choose.  But some find the changes heaven induces threatening or uncomfortable, and so decide to leave.  The narrator is chaperoned by the Scottish writer George MacDonald.
 
 
 
Another short novel, ''The Screwtape Letters'', comprises letters of advice from an elderly [[demon]] to his nephew. In the letters, Screwtape, the elder [[demon]], instructs his nephew, Wormwood, on the best ways to secure the damnation of a particular human.
 
 
 
''The Chronicles of Narnia'' is a series of seven fantasy novels for children that is by far the most popular of his works. The books have a Christian allegorical theme and describe the adventures of a group of children who visit a magical land called Narnia. ''The Lion, the Witch, and the Wardrobe'', which was the first published and the most popular book of the series, has been adapted for both stage and screen.  ''The Chronicles of Narnia'' borrow from Greek and Roman mythology, and traditional English and Irish fairy tales. Lewis cited MacDonald as an influence in writing the series.
 
 
 
Lewis' last novel was ''Till We Have Faces''. Many believe (as he did) that it is his most mature and masterful work of fiction, but it was never a popular success.  It is a retelling of the myth of Cupid and Psyche from the unusual perspective of Psyche's sister. It is deeply concerned with religious ideas, but the setting is entirely pagan, and the connections with specific Christian beliefs are left implicit.
 
  
Prior to Lewis' [[conversion]] to Christianity, he published two books: ''Spirits in Bondage'', a collection of poems, and ''Dymer'', a single narrative poem. Both were published under the pen name of Clive Hamilton.
+
==Parcursul==
 +
===Cercetător===
 +
A fost fellow şi a predat la Magdalen College, Oxford timp de aproape treizeci de ani, iar mai apoi a fost profesor de literatură medievală şi renascentistă la Universitatea din Cambridge şi fellow al Magdalene College, Cambridge.  
  
===Career as a writer on Christianity===
+
În calitate de cercetător, a căutat să demonstreze că nu a existat o Renaştere engleză. O bună parte a cercetărilor sale a dedicat-o Evului Mediu târziu, îndeosebi preferinţei acestei perioade pentru folosirea alegoriei. Cartea sa, ''The Allegory of Love'' [Alegoria iubirii] (1936) a contribuit la relansarea studiilor sistematice asupra unor scrieri din această perioadă precum ''Le Roman de la Rose'' [Romanul trandafirului]. Lewis a scris o prefaţă la poemul ''Paradise Lost'' [Paradisul pierdut] al lui John Milton, prefaţă ce rămâne una din cele mai importante raportări critice la această operă.  
In addition to his career as an English Professor, and his novels, Lewis also wrote a number of books about Christianity—perhaps most famously, ''Mere Christianity''.   As an adult convert to the Church of England,he was very much interested in presenting a reasonable case for the truth of Christianity. ''Mere Christianity'', ''The Problem of Pain'', and ''Miracles'' were all concerned, to one degree or another, with refuting popular objections to Christianity.
 
  
He has become popularly known as ''The Apostle to the Sceptics'', because he originally approached religious belief as a sceptic, and felt that he was converted by the evidence. His books on Christianity, therefore have major themes of dealing with perceived problems in accepting Christianity, such as "How could a good God allow pain to exist in the world", which he examined in detail in his work ''The Problem of Pain''.
+
În ultima sa lucrare academică, ''The Discarded Image, an Introduction to Medieval and Renaissance Literature'' [Imaginea părăsită: o introducere în studiul literaturii medievale şi renascentiste] (1964) el face o excelentă sinteză asupra înţelegerii lumii în gândirea medievală; aceasta este  "imaginea părăsită/abandonată" a cosmosului la care se referea în titlul lucrării..
 +
Lewis a fost un scriitor prolific, membru al societăţii de discuţii literare The Inklings, avându-i ca prieteni apropiaţi pe J. R. R. Tolkien, Charles Williams şi Owen Barfield.
  
He wrote an autobiography entitled ''Surprised by Joy'', which describes his conversion (it was written before he met his wife, Joy Gresham).  His essays and public speeches on Christian belief, many of which were collected in ''God in the Dock'' and ''The Weight of Glory and Other Addresses'', remain popular today for their insights into faith.
+
===Scriitor===
 +
Pe lângă lucrările sale academice, C.S. Lewis a scris mai multe romane cunoscute, între care amintim Trilogia spaţială, lucrare de science fiction, cuprinzând volumele  ''Out of the Silent Planet'' [Departe de planeta tăcută], ''Perelandra'' (cunoscută şi drept ''Călătoria pe Venus'') şi ''That Hideous Strength'' [Acea putere oribilă]. Trilogia combină elemente tradiţionale din literatura science fiction cu explorarea unor teme creştine precum păcatul, căderea şi mântuirea.
  
His most famous work, the '''Chronicles of Narnia''', strongly allegorizes to [[Christianity]].
+
''The Great Divorce'' [Marea Ruptură] este un scurt roman despre un dialog imaginar purtat în [[Rai]] între cei mântuiţi şi cei osândiţi. În roman, osândiţii par să se osândească ei înşişi: nimic nu îi împiedică să meargă în rai şi să rămână acolo dacă doresc, însă unii dintre ei găsesc schimbările pe care Raiul le produce în oameni ameninţătoare sau inconfortabile, astfel că decid să plece de acolo.
 +
O altă lucrare a sa, ''The Screwtape Letters'' [traduse în română ca Sfaturile unui diavol bătrân către unul mai tânăr], cuprinde scrisorile unui [[diavol]] bătrân, Screwtape [Sfredelin] către nepotul său Wormwood [Amărel]. În scrisori, Sfredelin îl învaţă pe Amărel cele mai bune metode pentru a cuceri pentru iad sufletul omului pe care îl are în „grijă”. 
  
===Portrayals of Lewis' life===
+
''Cronicile din Narnia'' sunt o serie de şapte romane fantasy pentru copii şi sunt de departe cea mai populară dintre operele sale. Cărţile au o temă alegorică creştină şi descriu aventurile câtorva copii care ajung pe un tărâm magic numit Narnia. ''Leul, Vrăjitoarea şi Dulapul'', primul volum publicat şi totodată cel mai popular, a fost adaptat atât pentru teatru cât şi pentru film. Un film a fost realizat şi după cel de-al doilea volum al seriei, „Prinţul Caspian”. ''Cronicile din Narnia'' împrumută elemente din mitologia greacă şi romană, precum şi din poveştile cu zâne din tradiţia engleză şi irlandeză.  
Recently there has been some interest in biographical material concerning Lewis. This has resulted in several biographies (including books written by close friends of Lewis, among them Roger Lancelyn Green and George Sayer), at least one play about his life, and a 1993 movie, titled ''Shadowlands'', based on an original stage and television play. The movie fictionalizes his relationship with an American writer, Joy Gresham, whom he met and married in London, only to watch her die slowly from bone cancer. Lewis' book ''A Grief Observed'' describes his experience of bereavement, and describes it in such a raw and personal fashion that Lewis originally released it under the pseudonym "N. W. Clerk" to keep readers from associating the book with him (ultimately too many friends recommended the book to Lewis as a method for dealing with his own grief, and he made his authorship public).
 
  
===Lewis' death and legacy===
+
Ultimul roman al lui Lewis a fost ''Till We Have Faces'' [Până ce mai avem chip]. Mulţi (între care autorul însuşi) au considerat acest ultim volum drept cea mai matură şi mai desăvârşită lucrare de ficţiune a sa, dar nu a avut niciodată un mare succes la public. În această carte, Lewis repovesteşte mitul lui Eros şi Psyche din atipica perspectivă a surorii lui Psyche. Cartea se concentrează îndeosebi asupra unor idei religioase, însă cum cadrul lucrării este păgân, legăturile cu credinţa creştină rămân doar implicite.
Lewis died on [[November 22]], 1963, at the Oxford home he shared with his brother, Warren ("Warnie"). He is buried in the Headington Quarry Churchyard, Oxford, England. Media coverage of his death was overshadowed by news of the assassination of President John F. Kennedy, which occurred on the same day.
 
  
Many books have been inspired by Lewis, including ''A Severe Mercy'' by his correspondent Sheldon Vanauken, and numerous Narnia-inspired novels by various hands.
+
Înainte de convertirea sa la creştinism, Lewis a publicat (sub pseudonimul de Clive Hamilton) două cărţi: ''Spirits in Bondage'' [Spirite întemniţate], cuprinzând mai multe poeme şi ''Dymer'', un poem narativ.  
  
==An Anonymous Orthodox?==
+
===Apologet creştin===
C.S. Lewis is much loved by many Orthodox Christians who often raise the question, "Was C.S. Lewis an anonymous Orthodox?"  Lewis's Atonement Theology and Soteriology, as well as his understandings of heaven and hell, are very similar to that of the Orthodox and stand opposed to traditional Roman Catholic and Protestant understandings of these matters. 
 
  
Of course, Lewis remained an Anglican throughout his life; however, it is significant to note that for more than a century, and all through Lewis' life, the Anglican and Orthodox churches were studying union. The Orthodox gave up the quest for union in the late 1960s when it became apparent that liberalism, not orthodox theology, would prevail in the Church of England.  
+
Pe lângă cariera sa de profesor şi cea de romancier, Lewis a scris şi o serie de lucrări despre creştinism, între care cea mai cunoscută este poate ''Mere Christianity'' [Creştinism, pur şi simplu]. Convertit la vârsta adultă, intrat în Biserica Anglicană, s-a arătat foarte interesat să prezinte adevărul creştin ca pe unul fundamental raţional şi de bun simţ. ''Mere Christianity'', ''The Problem of Pain'' [Problema suferinţei] şi  ''Miracles'' [Despre minuni] au vizat toate mai mult sau mai puţin să respingă obiecţiile populare la creştinism.
  
It is very fair to describe Lewis as an "Anonymous Orthodox"—his official allegiance lay with the Church of England, but his sympathies lay with the Orthodox. The most thoughtful study of Lewis' relationship to Orthodoxy was written by Bishop [[Kallistos (Ware) of Diokleia|Kallistos Ware]] of Diokleia, who also teaches at Oxford. In an article published in ''Sobornost'' (an Anglican-Orthodox Ecumenical magazine) entitled "C.S. Lewis: an 'Anonymous Orthodox'?" he explores this fascinating question. He humbly relates that Lewis has a tendency to "idealize us Orthodox," and affirms that "even though C.S. Lewis' personal contacts with the Orthodox Church were not extensive at the same time his thinking is often profoundly in harmony with the Orthodox standpoint."
+
A devenit cunoscut ca ''Apostolul scepticilor'', deoarece iniţial a abordat el însuşi credinţa religioasă de pe poziţii sceptice şi a sfârşit prin a se converti „cedând” în faţa argumentelor şi a evidenţei, după propria sa mărturie. De aceea, marile teme ale cărţilor sale despre creştinism cuprind modul în care ne putem raporta la problemele pe care oamenii le au în acceptarea creştinismul, ca de exemplu „cum poate Dumnezeu să îngăduie existenţa suferinţei?” (chestiune pe care o aprofundează în lucrarea ''The Problem of Pain'' [Problema suferinţei]).
  
Although he can't be looked upon as an Orthodox writer, his consistent sympathy for Orthodoxy has to be considered. As one of his biographers recalls (in "C.S. Lewis and His Times," by George Sayer), after a holiday spent in Greece together with Lewis and his wife, Lewis told him that of all the liturgies he'd ever attended, he preferred the Greek Orthodox liturgy to anything that he had seen in the West, Protestant or Roman Catholic. Then he went on to say that of all the priests and monks that he had ever had the opportunity to meet, the Orthodox priests that he ran across in his sojourn in Greece were the holiest, most spiritual men he had ever met. C.S. Lewis referred to a certain look they had, a sense. Lewis himself, in one of his letters, speaks of having been at an Orthodox liturgy and he said he loved it. He said "some stood, some sat, some knelt and one old man crawled around the floor like a caterpillar." He "absolutely loved it." We only know for sure that C.S. Lewis loved the Orthodox Church, though he never joined it and remained in the Anglican Church.
+
Lewis şi-a scris şi autobiografia, lucrare intitulată ''Surprised by Joy'' [Surprins de bucurie] în care îşi descrie convertirea la creştinism (cartea e scrisă înainte ca el să îşi întâlnească soţia, Joy Gresham). Eseurile şi discursurile sale publice despre credinţa creştină, dintre care multe au fost reunite în volumele  ''God in the Dock'' şi ''The Weight of Glory and Other Addresses'' [în limba română au mai fost publicate două volume sub titlul „Treburi cereşti”, colecţie de reflecţii ale lui Lewis ordonate ca lecturi pentru fiecare zi a anului], sunt şi astăzi populare pentru observaţiile şi intuiţiile remarcabile ale autorului privitoare la credinţă.
  
==Quotes==
+
Cea mai cunoscută lucrare a lui, seria  '''Cronicilor din Narnia''', cuprinde vaste alegorii creştine.
  
===''Till We Have Faces''===
+
==C.S. Lewis în România==
*"Nothing is yet in its true form."
+
C.S. Lewis a fost, împreună cu G.K. Chesterton, unul dintre autorii englezi care au influenţat în mod semnificativ gândirea lui [[Nicolae Steinhardt]]. Acesta a citit fără îndoială ''The Screwtape Letters'', „cartea despre draci” a lui Lewis, cum o numeşte în ''Jurnalul fericirii'' <ref> A se căuta de exemplu [http://www.poezie.ro/index.php/prose/178894/index.html aici]</ref>, şi probabil şi alte lucrări pe care a căutat – şi reuşit – mai târziu să le procure şi pentru biblioteca mănăstirii [[Mănăstirea Rohia|Rohia]] <ref> Călin CIRA în dialog cu Ioan PINTEA despre [http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=10374 Nicolae Steinhardt], în ''România culturală'', nr. 39.</ref>. Găsim ecouri clare ale lui Lewis încă din ''Jurnalul fericirii'', dar şi în alte scrieri şi predici ale lui Steinhardt: figura „dracului contabil”, atenţia la şi preocuparea pentru nesmintirea aproapelui în lucrurile mici, de zi cu zi, observaţiile sale cu privire la „tehnica ispitirii” folosită de diavoli amintesc de scrierile lui Lewis. O afinitate profundă (deşi nu e clar dacă e vorba despre o influenţă directă) putem găsi şi între scrierile lui Steinhardt şi spiritul Cronicilor din Narnia, anume în centralitatea curajului şi a onestităţii ca virtuţi creştine esenţiale.
  
===From ''On Stories''===
+
În România, lucrările lui C.S. Lewis au început să fie traduse şi publicate mai ales după 1990. Primul volum publicat reunea trei lucrări ale lui Lewis, ''Miracles'' [Despre minuni], ''The problem of Pain'' [Problema durerii], ''The Four Loves'' [Cele patru iubiri]. A fost urmat de ''Screwtape Letters'', tradus ca ''Scrisorile unui diavol bătrân către unul mai tânăr'', volum care a cunoscut mai multe reeditări succesive (2000/ 2006/ 2008), inclusiv ca audiobook (2008). Au apărut mai apoi ''Miracles'' – ''Despre minuni'' (2008), ''Mere Christianity'' - ''Creştinism, pur şi simplu'' (2004), ''The Business of Heaven'' - ''Treburi cereşti'' (2005), ''The Problem of Pain'' – ''Problema durerii'' (2008), ''Surprised by Joy'' – ''Surprins de bucurie'' (2009). Seria ''Cronicilor din Narnia'' a fost şi ea tradusă şi publicată (2005, 2009), cunoscând un succes semnificativ datorat şi lansării în contextul difuzării ecranizărilor după primele două volume ale seriei.  
*"...one of the main things the author wants to say is that the real life of men is of that mythical and heroic quality."
 
::- p. 89 in "Tolkien's ''The Lord of the Rings''."
 
  
*"...the imagined beings have their insides on the outside; they are visible souls." - ''ibid. (?)''
+
În 2008, la Fundaţia „Calea Victoriei” din Bucureşti bizantinologul [[Petre Guran]] organizează un curs-atelier intitulat „Narnia: Cum a trecut C.S. Lewis prin dulap”, curs care porneşte de la marile teme abordate de Lewis în ''Cronicile din Narnia'' pentru a face o incursiune în „universul cultural al creştinismului european” <ref> [http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/?page_id=97 Narnia: Cum a trecut C. S. Lewis prin dulap]</ref>.
  
*"The Value of myth is that it takes all the things you know and restores to them the rich significane which has been hidden by the veil of familiarity." - p. 90
+
==Un ortodox necunoscut?==
 +
C.S. Lewis a fost un autor foarte iubit de mulţi ortodocşi creştini care se întreabă adesea dacă nu cumva C.S. Lewis era în ascuns ortodox. Viziunea lui teologică despre pocăinţă şi soteriologia pe care o profesa, precum şi modul în care înţelege raiul şi iadul sunt foarte asemănătoare cu cele ortodoxe, distingându-se atât de poziţiile romano-catolice cât şi protestante cu privire la aceste chestiuni.
 +
Lewis a rămas în Biserica Angliei întreaga sa viaţă; dar nu putem uita că în acea vreme Biserica Ortodoxă şi cea Anglicană purtau un dialog teologic intens, sperând la unirea între cele două Biserici. Abia târziu în anii ’60 ortodocşii au renunţat la speranţa unei uniri, atunci când a devenit evident că teologia prevalentă în Biserica Angliei avea să devină cea liberală, în detrimentul ortodoxiei.  
  
*"...we do not retreat from reality, we rediscover it. As long as the story lingers in our mind, the real things are more themselves... By dipping them in myth we see them more clearly." - ''ibid. (?)''
+
Credem că Lewis poate fi descris ca un „Ortodox anonim”, căci deşi a aderat la Biserica Anglicană, simpatiile lui teologice erau mai degrabă ortodoxe. Cea mai profundă analiză a relaţiei lui Lewis cu Ortodoxia a fost făcută de P.S. [[Kallistos (Ware) de Diokleia|Kallistos Ware]], episcop de Diokleia, care predă şi el la Oxford. Într-un articol publicat în revista ''Sobornost'' (o revistă ecumenică anglican-ortodoxă) intitulat: "C.S. Lewis: an 'Anonymous Orthodox'?", explorează această ipoteză fascinantă. Relatează cu smerenie că Lewis avea tendinţa să " ne idealizeze pe noi ortodocşii" şi afirmă: „deşi contactele personale ale lui C.S. Lewis cu Biserica Ortodoxă nu au fost multe, gândirea sa este adesea într-un acord profund cu poziţia ortodoxă."
  
===''Letters to Malcolm''===
+
Deşi nu poate fi considerat un autor ortodox, simpatia lui durabilă pentru Ortodoxie trebuie luată în considerare. După cum îşi amintea unul din biografii săi (în ''C.S. Lewis and His Times'', de George Sayer), după o vacanţă petrecută împreună cu soţia în Grecia, Lewis i-ar fi spus că dintre toate liturghiile la care asistase, prefera Liturghia ortodoxă tuturor celor la care asistase în Occident, fie ele catolice sau protestante. A continuat spunându-i că dintre toţi preoţii şi monahii pe care îi cunoscuse, cei pe care îi întâlnise în timpul sejurului său în Grecia erau oamenii cei mai sfinţi, cei mai duhovniceşti. C.S. Lewis vorbea de un anumit aspect, de un anumit duh. Putem deci vorbi de o anumită simpatie a lui Lewis pentru Ortodoxie, deşi el a rămas toată viaţa în Biserica Anglicană.
  
*"What pleased me most about a Greek Orthodox Mass I once attended was that there seemed to be no prescribed behavior for the congregation. Some stood, some knelt, some sat, some walked; one crawled about the floor like a caterpillar. And the beauty of it was that nobody took the slightest notice of what anyone else was doing. I wish we Anglicans would follow their example. One meets people who are perturbed because someone in the next pew does, or does not, cross himself. They oughn’t even to have seen, let alone censured. “Who art thou that judgest Another’s Servant?” – p. 10
+
==Note==
 +
<references/>
  
More quotes at: [http://en.wikiquote.org/wiki/C._S._Lewis Wikiquote:C. S. Lewis]
+
==Citate==
 +
===Din ''On Stories''===
 +
*"...fiinţele imaginare îşi au înăuntrul în afară: ele sunt suflete vizibile."
 +
*"Valoarea mitului e dată de faptul că ia toate lucrurile ştiute şi le redă bogata semnificaţie pe care vălul familiarităţii le ascunsese ." - p. 90
  
== Bibliography ==
+
===''Scrisori către Malcolm''===
=== Fiction ===
+
*„Ce m-a încântat cel mai mult la o Liturghie ortodoxă la care am asistat cândva a fost faptul că nu părea să existe o regulă de comportare universal valabilă pentru întreaga congregaţie. Cineva stătea în picioare, altul îngenunchea, altul şedea, altul mergea; cineva se târa pe pământ ca o omidă. Şi ce era cel mai frumos e ca nimeni nu părea să bage de seamă ce făceau ceilalţi. Mi-aş dori ca noi anglicanii să urmăm exemplul lor. La noi [anglicani] întâlneşti oameni care sunt tulburaţi de faptul că cel din faţa ta se închină sau nu se închină. Nici n-ar fi trebuit să-l vadă, darămite să-l judece‚”Who art thou that judgest Another’s Servant?”
*''The Pilgrim's Regress''
+
Mai multe citate la: [http://en.wikiquote.org/wiki/C._S._Lewis Wikiquote:C. S. Lewis]
*''Out of the Silent Planet'' (1938)
 
*''The Screwtape Letters'' (1942)
 
*''Perelandra'' (1943)
 
*''The Great Divorce'' (1945)
 
*''That Hideous Strength'' (1946)
 
*''The Lion, the Witch, and the Wardrobe'' (1950)
 
*''Prince Caspian'' (1951)
 
*''The Voyage of the Dawn Treader'' (1952)
 
*''The Silver Chair'' (1953)
 
*''The Horse and His Boy'' (1954)
 
*''The Magician's Nephew'' (1955)
 
*''Till We Have Faces'' (1956)
 
*''The Last Battle'' (1956)
 
*''Prayer: Letters to Malcolm'' (1963)
 
  
=== Nonfiction ===
+
==Bibliografie în limba română==
*''The Allegory of Love'' (1936)
+
*''Despre minuni. Cele patru iubiri. Problema durerii'', Humanitas, Bucureşti, 1997 [''Miracles'' (1947, revăzut 1960), ''The Four Loves'' (1960), ''The Problem of Pain'' (1940)]
*''The Problem of Pain'' (1940)
+
*''Scrisorile unui diavol bătrân către unul mai tânăr'', trad. de Sorana Corneanu, Humanitas, Bucureşti, 2000/2005/2008 [''The Screwtape Letters'' (1942)].
*''The Abolition of Man'' (1943)
+
*''Despre minuni'', traducere de Sorin Mărculescu, Humanitas, Bucureşti, 2001 [''Miracles'' (1960)]
*''Mere Christianity'' (1952, based on radio broadcasts of [943)
+
*''Creştinism, pur şi simplu'', traducere de Dan Rădulescu, Humanitas, Bucureşti, 2004 [''Mere Christianity'' (1952, bazată pe convorbirile radiofonice din 1941-1944)].
*''English Literature In the Sixteenth Century Excluding Drama'' (1954)
+
* ''Desfiinţarea omului'', traducere de Petruţa-Oana Naiduţ, Humanitas, Bucureşti, 2004 [''The Abolition of Man'' (1943)].
*''Reflections on the Psalms'' (1958)
+
*''Treburi cereşti'', 2 vol., traducere de Mirela Adăscăliţei, Humanitas, Bucureşti, 2005 [''The Business of Heaven'' (1942)].
*''Studies in Words'' (1960)
+
*''Surprins de bucurie'', traducere de Emanuel Contac, Humanitas, Bucureşti, 2009 [''Surprised by Joy'' (1955)].
*''The Four Loves'' (1960)
+
*''A Grief Observed'' (initially published under the pseudonym "N. W. Clerk") (1961)
+
===Cronicile din Narnia===
*''Surprised by Joy'' (Autobiography)
+
Au fost publicate la editura Rao, Bucureşti 2005 şi în set complet în 2009:
*''The Discarded Image''
+
*''Şifonierul, leul şi vrăjitoarea''[''The Lion, the Witch, and the Wardrobe'' (1950)].
*''The Weight of Glory, and Other Addresses''
+
*''Prinţul Caspian'' [''Prince Caspian'' (1951)].
*''They Asked for a Paper''
+
*''Călătorie pe mare cu «Zori de zi»'' [''The Voyage of the Dawn Treader'' (1952)]
*''Miracles''
+
*''Jilţul de argint'' [''The Silver Chair'' (1953)]
 +
*''Calul şi băiatul'' [''The Horse and His Boy'' (1954)]
 +
*''Nepotul magicianului'' [''The Magician's Nephew'' (1955)]
 +
*''Ultima bătălie'' [''The Last Battle'' (1956)]
  
== Books about C. S. Lewis ==
+
Pentru o bibliografie exhaustivă a lui C.S. Lewis în limba engleză, a se vedea: [http://ro.wikipedia.org/wiki/Clive_Staples_Lewis Wikipedia:Clives Staples Lewis].
*Joseph Pearce, ''C. S. Lewis and the Catholic Church'', Ignatius Press, 2003 (ISBN 0898709792)
 
*Clyde Kilby, ''Jack''
 
*Kathryn Lindskoog, ''Light in the Shadowlands''
 
:''...and many more...'
 
  
==Movies==
+
== Legături externe ==
*''Shadowlands'' (A television movie made for BBC Wales, 1985)
+
*ro: [http://ro.wikipedia.org/wiki/Clive_Staples_Lewis Wikipedia: Clive Staples Lewis], cu informaţii mai exhaustive despre viaţa şi opera lui Lewis.
*''Shadowlands'' (A British theatrical movie remake, 1993)
+
*ro: [http://www.humanitas.ro/c-s-lewis C.S. Lewis], pagina autorului pe siteul editurii Humanitas.
 +
*ro: [http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/?page_id=97 Narnia: cum a trecut C.S. Lewis prin dulap], pe siteul Fundaţiei „Calea Victoriei”.
 +
*ro: [http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=C.S.+Lewis Citate din C.S. Lewis]
 +
*ro: [http://mihaicaragiu.blogspot.com/2009/07/c-s-lewis-anonymous-orthodox.html C.S. Lewis – un ortodox necunoscut?] – sugestii de lectură pentru aprofundarea chestiunii.
 +
*ro: Rodica Albu, [http://iit.iit.tuiasi.ro/philippide/asociatia/asociatia_admin/upload/II_2_rodicaalbu.pdf Note la „Abolirea omului”]
 +
*en:  [http://cslewis.drzeus.net ”Into the Wardrobe”: Un website dedicat luiC. S. Lewis]
 +
* en: [http://www.mrrena.com/Lewis.shtml In Lenten Lands]
 +
* en: [http://www.pbs.org/wgbh/questionofgod/ PBS | The Question of God] Despre vieţile lui C.S. Lewis şi Sigmund Freud, analizând „problema lui Dumnezeu”.
 +
* en: [http://ic.net/~erasmus/RAZ26.HTM C.S. Lewis: 20th-Century Christian Knight]
 +
* en: [http://www.scriptorum.org/l.html C.S. Lewis Chronicles] Un compendiu informativ despre C.S. Lewis
 +
* en: [http://www.aslan.demon.co.uk/cslfaq.htm The alt.books.cs-lewis FAQ]
 +
* en: [http://www.cslewis.com/ C.S. Lewis Classics] un site realizat de HarperCollins Publishers
 +
* en: [http://isfdb.tamu.edu/cgi-bin/ch.cgi?C._S._Lewis C.S. Lewis on ISFDB]
  
== External links ==
+
{{DEFAULTSORT:Lewis, C. S.}}
* [http://cslewis.drzeus.net Into the Wardrobe: a Web site devoted to C. S. Lewis]
+
[[Categorie:Scriitori moderni]]
* [http://www.mrrena.com/Lewis.shtml In Lenten Lands]
 
* [http://www.pbs.org/wgbh/questionofgod/ PBS | The Question of God] A look at the lives of C.S. Lewis and of Sigmund Freud, analyzing the "question of God"
 
* [http://ic.net/~erasmus/RAZ26.HTM C.S. Lewis: 20th-Century Christian Knight]
 
* [http://www.scriptorum.org/l.html C.S. Lewis Chronicles] A Compendium of Information about Lewis
 
* [http://www.aslan.demon.co.uk/cslfaq.htm The alt.books.cs-lewis FAQ]
 
* [http://www.cslewis.com/ C.S. Lewis Classics] a website by HarperCollins Publishers
 
* [http://isfdb.tamu.edu/cgi-bin/ch.cgi?C._S._Lewis C.S. Lewis on ISFDB]
 
  
[[Category:Modern Writers]]
+
[[en:C. S. Lewis]]
[[Category:Quotes]]
 

Versiunea de la data 15 septembrie 2016 19:16

C.s.lewis.jpg

Clive Staples Lewis (29 noiembrie 1898 - 22 noiembrie 1963), cunoscut ca C. S. Lewis a fost un scriitor şi erudit britanic. S-a născut la Belfast, în Irlanda. A adoptat porecla de "Jack", fiind astfel cunoscut de prietenii şi apropiaţii săi. Este cunoscut ca autor de studii de literatură medievală, pentru lucrările sale de apologetică creştină şi ficţiune, îndeosebi pentru Cronicile din Narnia.

Parcursul

Cercetător

A fost fellow şi a predat la Magdalen College, Oxford timp de aproape treizeci de ani, iar mai apoi a fost profesor de literatură medievală şi renascentistă la Universitatea din Cambridge şi fellow al Magdalene College, Cambridge.

În calitate de cercetător, a căutat să demonstreze că nu a existat o Renaştere engleză. O bună parte a cercetărilor sale a dedicat-o Evului Mediu târziu, îndeosebi preferinţei acestei perioade pentru folosirea alegoriei. Cartea sa, The Allegory of Love [Alegoria iubirii] (1936) a contribuit la relansarea studiilor sistematice asupra unor scrieri din această perioadă precum Le Roman de la Rose [Romanul trandafirului]. Lewis a scris o prefaţă la poemul Paradise Lost [Paradisul pierdut] al lui John Milton, prefaţă ce rămâne una din cele mai importante raportări critice la această operă.

În ultima sa lucrare academică, The Discarded Image, an Introduction to Medieval and Renaissance Literature [Imaginea părăsită: o introducere în studiul literaturii medievale şi renascentiste] (1964) el face o excelentă sinteză asupra înţelegerii lumii în gândirea medievală; aceasta este "imaginea părăsită/abandonată" a cosmosului la care se referea în titlul lucrării.. Lewis a fost un scriitor prolific, membru al societăţii de discuţii literare The Inklings, avându-i ca prieteni apropiaţi pe J. R. R. Tolkien, Charles Williams şi Owen Barfield.

Scriitor

Pe lângă lucrările sale academice, C.S. Lewis a scris mai multe romane cunoscute, între care amintim Trilogia spaţială, lucrare de science fiction, cuprinzând volumele Out of the Silent Planet [Departe de planeta tăcută], Perelandra (cunoscută şi drept Călătoria pe Venus) şi That Hideous Strength [Acea putere oribilă]. Trilogia combină elemente tradiţionale din literatura science fiction cu explorarea unor teme creştine precum păcatul, căderea şi mântuirea.

The Great Divorce [Marea Ruptură] este un scurt roman despre un dialog imaginar purtat în Rai între cei mântuiţi şi cei osândiţi. În roman, osândiţii par să se osândească ei înşişi: nimic nu îi împiedică să meargă în rai şi să rămână acolo dacă doresc, însă unii dintre ei găsesc schimbările pe care Raiul le produce în oameni ameninţătoare sau inconfortabile, astfel că decid să plece de acolo. O altă lucrare a sa, The Screwtape Letters [traduse în română ca Sfaturile unui diavol bătrân către unul mai tânăr], cuprinde scrisorile unui diavol bătrân, Screwtape [Sfredelin] către nepotul său Wormwood [Amărel]. În scrisori, Sfredelin îl învaţă pe Amărel cele mai bune metode pentru a cuceri pentru iad sufletul omului pe care îl are în „grijă”.

Cronicile din Narnia sunt o serie de şapte romane fantasy pentru copii şi sunt de departe cea mai populară dintre operele sale. Cărţile au o temă alegorică creştină şi descriu aventurile câtorva copii care ajung pe un tărâm magic numit Narnia. Leul, Vrăjitoarea şi Dulapul, primul volum publicat şi totodată cel mai popular, a fost adaptat atât pentru teatru cât şi pentru film. Un film a fost realizat şi după cel de-al doilea volum al seriei, „Prinţul Caspian”. Cronicile din Narnia împrumută elemente din mitologia greacă şi romană, precum şi din poveştile cu zâne din tradiţia engleză şi irlandeză.

Ultimul roman al lui Lewis a fost Till We Have Faces [Până ce mai avem chip]. Mulţi (între care autorul însuşi) au considerat acest ultim volum drept cea mai matură şi mai desăvârşită lucrare de ficţiune a sa, dar nu a avut niciodată un mare succes la public. În această carte, Lewis repovesteşte mitul lui Eros şi Psyche din atipica perspectivă a surorii lui Psyche. Cartea se concentrează îndeosebi asupra unor idei religioase, însă cum cadrul lucrării este păgân, legăturile cu credinţa creştină rămân doar implicite.

Înainte de convertirea sa la creştinism, Lewis a publicat (sub pseudonimul de Clive Hamilton) două cărţi: Spirits in Bondage [Spirite întemniţate], cuprinzând mai multe poeme şi Dymer, un poem narativ.

Apologet creştin

Pe lângă cariera sa de profesor şi cea de romancier, Lewis a scris şi o serie de lucrări despre creştinism, între care cea mai cunoscută este poate Mere Christianity [Creştinism, pur şi simplu]. Convertit la vârsta adultă, intrat în Biserica Anglicană, s-a arătat foarte interesat să prezinte adevărul creştin ca pe unul fundamental raţional şi de bun simţ. Mere Christianity, The Problem of Pain [Problema suferinţei] şi Miracles [Despre minuni] au vizat toate mai mult sau mai puţin să respingă obiecţiile populare la creştinism.

A devenit cunoscut ca Apostolul scepticilor, deoarece iniţial a abordat el însuşi credinţa religioasă de pe poziţii sceptice şi a sfârşit prin a se converti „cedând” în faţa argumentelor şi a evidenţei, după propria sa mărturie. De aceea, marile teme ale cărţilor sale despre creştinism cuprind modul în care ne putem raporta la problemele pe care oamenii le au în acceptarea creştinismul, ca de exemplu „cum poate Dumnezeu să îngăduie existenţa suferinţei?” (chestiune pe care o aprofundează în lucrarea The Problem of Pain [Problema suferinţei]).

Lewis şi-a scris şi autobiografia, lucrare intitulată Surprised by Joy [Surprins de bucurie] în care îşi descrie convertirea la creştinism (cartea e scrisă înainte ca el să îşi întâlnească soţia, Joy Gresham). Eseurile şi discursurile sale publice despre credinţa creştină, dintre care multe au fost reunite în volumele God in the Dock şi The Weight of Glory and Other Addresses [în limba română au mai fost publicate două volume sub titlul „Treburi cereşti”, colecţie de reflecţii ale lui Lewis ordonate ca lecturi pentru fiecare zi a anului], sunt şi astăzi populare pentru observaţiile şi intuiţiile remarcabile ale autorului privitoare la credinţă.

Cea mai cunoscută lucrare a lui, seria Cronicilor din Narnia, cuprinde vaste alegorii creştine.

C.S. Lewis în România

C.S. Lewis a fost, împreună cu G.K. Chesterton, unul dintre autorii englezi care au influenţat în mod semnificativ gândirea lui Nicolae Steinhardt. Acesta a citit fără îndoială The Screwtape Letters, „cartea despre draci” a lui Lewis, cum o numeşte în Jurnalul fericirii [1], şi probabil şi alte lucrări pe care a căutat – şi reuşit – mai târziu să le procure şi pentru biblioteca mănăstirii Rohia [2]. Găsim ecouri clare ale lui Lewis încă din Jurnalul fericirii, dar şi în alte scrieri şi predici ale lui Steinhardt: figura „dracului contabil”, atenţia la şi preocuparea pentru nesmintirea aproapelui în lucrurile mici, de zi cu zi, observaţiile sale cu privire la „tehnica ispitirii” folosită de diavoli amintesc de scrierile lui Lewis. O afinitate profundă (deşi nu e clar dacă e vorba despre o influenţă directă) putem găsi şi între scrierile lui Steinhardt şi spiritul Cronicilor din Narnia, anume în centralitatea curajului şi a onestităţii ca virtuţi creştine esenţiale.

În România, lucrările lui C.S. Lewis au început să fie traduse şi publicate mai ales după 1990. Primul volum publicat reunea trei lucrări ale lui Lewis, Miracles [Despre minuni], The problem of Pain [Problema durerii], The Four Loves [Cele patru iubiri]. A fost urmat de Screwtape Letters, tradus ca Scrisorile unui diavol bătrân către unul mai tânăr, volum care a cunoscut mai multe reeditări succesive (2000/ 2006/ 2008), inclusiv ca audiobook (2008). Au apărut mai apoi MiraclesDespre minuni (2008), Mere Christianity - Creştinism, pur şi simplu (2004), The Business of Heaven - Treburi cereşti (2005), The Problem of PainProblema durerii (2008), Surprised by JoySurprins de bucurie (2009). Seria Cronicilor din Narnia a fost şi ea tradusă şi publicată (2005, 2009), cunoscând un succes semnificativ datorat şi lansării în contextul difuzării ecranizărilor după primele două volume ale seriei.

În 2008, la Fundaţia „Calea Victoriei” din Bucureşti bizantinologul Petre Guran organizează un curs-atelier intitulat „Narnia: Cum a trecut C.S. Lewis prin dulap”, curs care porneşte de la marile teme abordate de Lewis în Cronicile din Narnia pentru a face o incursiune în „universul cultural al creştinismului european” [3].

Un ortodox necunoscut?

C.S. Lewis a fost un autor foarte iubit de mulţi ortodocşi creştini care se întreabă adesea dacă nu cumva C.S. Lewis era în ascuns ortodox. Viziunea lui teologică despre pocăinţă şi soteriologia pe care o profesa, precum şi modul în care înţelege raiul şi iadul sunt foarte asemănătoare cu cele ortodoxe, distingându-se atât de poziţiile romano-catolice cât şi protestante cu privire la aceste chestiuni. Lewis a rămas în Biserica Angliei întreaga sa viaţă; dar nu putem uita că în acea vreme Biserica Ortodoxă şi cea Anglicană purtau un dialog teologic intens, sperând la unirea între cele două Biserici. Abia târziu în anii ’60 ortodocşii au renunţat la speranţa unei uniri, atunci când a devenit evident că teologia prevalentă în Biserica Angliei avea să devină cea liberală, în detrimentul ortodoxiei.

Credem că Lewis poate fi descris ca un „Ortodox anonim”, căci deşi a aderat la Biserica Anglicană, simpatiile lui teologice erau mai degrabă ortodoxe. Cea mai profundă analiză a relaţiei lui Lewis cu Ortodoxia a fost făcută de P.S. Kallistos Ware, episcop de Diokleia, care predă şi el la Oxford. Într-un articol publicat în revista Sobornost (o revistă ecumenică anglican-ortodoxă) intitulat: "C.S. Lewis: an 'Anonymous Orthodox'?", explorează această ipoteză fascinantă. Relatează cu smerenie că Lewis avea tendinţa să " ne idealizeze pe noi ortodocşii" şi afirmă: „deşi contactele personale ale lui C.S. Lewis cu Biserica Ortodoxă nu au fost multe, gândirea sa este adesea într-un acord profund cu poziţia ortodoxă."

Deşi nu poate fi considerat un autor ortodox, simpatia lui durabilă pentru Ortodoxie trebuie luată în considerare. După cum îşi amintea unul din biografii săi (în C.S. Lewis and His Times, de George Sayer), după o vacanţă petrecută împreună cu soţia în Grecia, Lewis i-ar fi spus că dintre toate liturghiile la care asistase, prefera Liturghia ortodoxă tuturor celor la care asistase în Occident, fie ele catolice sau protestante. A continuat spunându-i că dintre toţi preoţii şi monahii pe care îi cunoscuse, cei pe care îi întâlnise în timpul sejurului său în Grecia erau oamenii cei mai sfinţi, cei mai duhovniceşti. C.S. Lewis vorbea de un anumit aspect, de un anumit duh. Putem deci vorbi de o anumită simpatie a lui Lewis pentru Ortodoxie, deşi el a rămas toată viaţa în Biserica Anglicană.

Note

  1. A se căuta de exemplu aici
  2. Călin CIRA în dialog cu Ioan PINTEA despre Nicolae Steinhardt, în România culturală, nr. 39.
  3. Narnia: Cum a trecut C. S. Lewis prin dulap

Citate

Din On Stories

  • "...fiinţele imaginare îşi au înăuntrul în afară: ele sunt suflete vizibile."
  • "Valoarea mitului e dată de faptul că ia toate lucrurile ştiute şi le redă bogata semnificaţie pe care vălul familiarităţii le ascunsese ." - p. 90

Scrisori către Malcolm

  • „Ce m-a încântat cel mai mult la o Liturghie ortodoxă la care am asistat cândva a fost faptul că nu părea să existe o regulă de comportare universal valabilă pentru întreaga congregaţie. Cineva stătea în picioare, altul îngenunchea, altul şedea, altul mergea; cineva se târa pe pământ ca o omidă. Şi ce era cel mai frumos e ca nimeni nu părea să bage de seamă ce făceau ceilalţi. Mi-aş dori ca noi anglicanii să urmăm exemplul lor. La noi [anglicani] întâlneşti oameni care sunt tulburaţi de faptul că cel din faţa ta se închină sau nu se închină. Nici n-ar fi trebuit să-l vadă, darămite să-l judece‚”Who art thou that judgest Another’s Servant?”

Mai multe citate la: Wikiquote:C. S. Lewis

Bibliografie în limba română

  • Despre minuni. Cele patru iubiri. Problema durerii, Humanitas, Bucureşti, 1997 [Miracles (1947, revăzut 1960), The Four Loves (1960), The Problem of Pain (1940)]
  • Scrisorile unui diavol bătrân către unul mai tânăr, trad. de Sorana Corneanu, Humanitas, Bucureşti, 2000/2005/2008 [The Screwtape Letters (1942)].
  • Despre minuni, traducere de Sorin Mărculescu, Humanitas, Bucureşti, 2001 [Miracles (1960)]
  • Creştinism, pur şi simplu, traducere de Dan Rădulescu, Humanitas, Bucureşti, 2004 [Mere Christianity (1952, bazată pe convorbirile radiofonice din 1941-1944)].
  • Desfiinţarea omului, traducere de Petruţa-Oana Naiduţ, Humanitas, Bucureşti, 2004 [The Abolition of Man (1943)].
  • Treburi cereşti, 2 vol., traducere de Mirela Adăscăliţei, Humanitas, Bucureşti, 2005 [The Business of Heaven (1942)].
  • Surprins de bucurie, traducere de Emanuel Contac, Humanitas, Bucureşti, 2009 [Surprised by Joy (1955)].

Cronicile din Narnia

Au fost publicate la editura Rao, Bucureşti 2005 şi în set complet în 2009:

  • Şifonierul, leul şi vrăjitoarea[The Lion, the Witch, and the Wardrobe (1950)].
  • Prinţul Caspian [Prince Caspian (1951)].
  • Călătorie pe mare cu «Zori de zi» [The Voyage of the Dawn Treader (1952)]
  • Jilţul de argint [The Silver Chair (1953)]
  • Calul şi băiatul [The Horse and His Boy (1954)]
  • Nepotul magicianului [The Magician's Nephew (1955)]
  • Ultima bătălie [The Last Battle (1956)]

Pentru o bibliografie exhaustivă a lui C.S. Lewis în limba engleză, a se vedea: Wikipedia:Clives Staples Lewis.

Legături externe