Cârtirea: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Bibliografie)
Linia 55: Linia 55:
 
#Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea şi purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 1997, Bucureşti, ISBN 973-9130-88-7.
 
#Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea şi purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 1997, Bucureşti, ISBN 973-9130-88-7.
 
#Mitropolia Moldovei şi Bucovinei- ''Concordanţă biblică tematică'', pag 43-44- cârtirea, ediţie revăzută şi completată de Pr. Vasile Dogaru şi Pr. Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr. Constantin Chiricescu şi Iconom Constantin Nazarie, cuvânt înainte de IPS [[Daniel (Ciobotea) al României|Daniel]], Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2000, ISBN 973-9272-58-4.
 
#Mitropolia Moldovei şi Bucovinei- ''Concordanţă biblică tematică'', pag 43-44- cârtirea, ediţie revăzută şi completată de Pr. Vasile Dogaru şi Pr. Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr. Constantin Chiricescu şi Iconom Constantin Nazarie, cuvânt înainte de IPS [[Daniel (Ciobotea) al României|Daniel]], Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2000, ISBN 973-9272-58-4.
 +
 +
[[Categorie:Spiritualitate]]
 +
[[Categorie:Păcate]]

Versiunea de la data 27 iunie 2011 07:11

Acest articol face parte din seria
Spiritualitate didactică
Sfânta Treime
Dumnezeu Tatăl - Dumnezeu Fiul - Duhul Sfânt
Duhuri (spirite)
Îngeri - Diavoli
Viața viitoare
Judecată - Rai - Iad
Sfintele Taine
Botezul - Mirungerea
Sf. Împărtășanie - Mărturisirea
Căsătoria - Preoția
Sf. Maslu
Condiția omului
Omul - Îmbrăcămintea - Munca - Alimentația - Grijile - Visele
Teama - Gelozia - Cercetarea - Plictiseala
Libertatea - Ispita - Virtutea - Păcatul - Patima
Vârstele omului
Sărăcia - Bogăția- Luxul
Plăcerea - Boala - Bucuria- Tristețea- Suferința - Fericirea
Diverse
Cerșetoria - Extratereștri - Superstiții
Patimi ce afectează libertatea omului
Dependența de televizor
Dependența de internet - Dependența de jocurile pe calculator
Jocurile pe bani
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului
Fumatul - Drogurile
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului și sufletului
Prostituția
Decalogul
Decalogul
Rugăciunea, veghea și postul
Rugăciunea
Rugăciunea Tatăl Nostru - Rugăciunea inimii
Veghea - Postul
Virtuți
Virtuțile teologice

Credința - Nădejdea - Iubirea

Credința la români
Virtuțile morale

Înțelepciunea - Smerenia - Mulțumirea - Adevăr
Răbdarea - Stăruința în bine
Prietenia - Blândețea - Iertarea - Pacea
Mila - Dreptatea - Hărnicia

Păcate
Păcate strigătoare la cer
Uciderea - Homosexualitatea
Asuprirea orfanilor, văduvelor, străinilor, săracilor, năpăstuiților
Întârzierea sau oprirea plății lucrătorilor
Păcate capitale
Mândria - Desfrânarea
Iubirea de arginți - Invidia - Lăcomia
Mânia - Lenea
Alte păcate
Necredința - Închinarea la dumnezei străini
Pretexte și justificări pentru necredință - Atitudinea față de cei necredincioși

Vrăjitoria - Credința în astrologie - Credința în reîncarnare
Egoism - Furt - Nedreptatea - Lovirea - Gândurile rele
Nesocotirea părinților - Nesăbuința - Nepăsarea

Păcatele limbii
Minciuna - Mărturia mincinoasă - Hula - Cârtirea
Cearta - Bârfa - Limbuția
Editați această casetă

Cârtirea este un păcat al limbii [1] care constă în exprimarea nemulţumirii prin murmure, bombăneli sau critici. Ea poate fi îndreptată împotriva unor oameni sau împotriva lui Dumnezeu. Cârtirea este îndepărtată prin însuşirea virtuţii mulţumirii lui Dumnezeu.

Împotriva cârtirii

Apostolul Pavel le spune filipenilor să facă toate lucrurile fără cârtiri şi fără şovăieli. Apostolul Iuda aminteşte de unii păcătoşi care, având păcate multe, aveau şi pe cel al cârtirii[2] Petru a venit fără cârtire acolo unde i se spusese. [3]

Amintirea cârtirilor unor egipteni

Pavel le spune corintenilor: ,,Să nu cârtiţi, cum au cârtit unii din ei, care au fost nimiciţi de Nimicitorul.”[4] E vorba de Faraon[5] şi toţi slujitorii lui[6] care-şi exprimau nemulţumirea şi opoziţia faţă de dorinţa israelienilor de a pleca din Egipt. Moise îşi instruieşte poporul să ungă cu sânge pragul de sus şi cei doi stâlpi ai uşii pentru ca atunci când urma să treacă Domnul să lovească Egiptul cu ultima urgie (moartea întâilor născuţi din oameni şi animale) să vadă sângele şi să treacă de acea uşă, neîngăduind astfel Nimicitorului (diavol) să intre în casele copiilor lui Israel şi să-i lovească.[7] Pedeapsa Domnului era aceea de a îngădui lui Satan să lovească cu moartea pe întâii-născuţi egipteni.

Cârtirile poporului lui Israel

La un moment dat cârtirea a fost cauzată de setea din pustie a copiilor lui Israel[8], sau de foametea acestora. [9] Uneori ea a fost cauzată de traiul alimentar modest, ceea ce a dus şi la o pedeapsă din partea Domnului.[10] Alteori a fost cauzată de teama de unele primejdii, cum a fost aceea simţită de poporul lui Israel în faţa duşmanilor din ţara Canaanului, pe care trebuia să-i înfrunte``[11] Cârtitorii au fost pedepsiţi de Dumnezeu prin neîngăduirea de a intra în Ţara Sfântă (ei fiind pedepsiţi prin aceea că vor muri în pustie) iar iscoadele care au înmuiat inima fraţilor[12]lor sunt loviţi cu moarte năpraznică.[13] Domnul face o minune pentru a pune capăt cârtirilor şi pedepselor cu moartea: face ca toiagul lui Aaron să înmugurească, să înflorescă şi să coacă migdale şi să slujească astfel ca un semn pentru cei răzvrătiţi.[14]

O cârtire obişnuită

Adunarea poporul lui Israel a cârtit împotriva căpeteniilor lor din pricina unei aparente nedreptăţi, aceea de a lăsa cu viaţă pe unele căpetenii inamice. De fapt, căpeteniile israeliţilor se legaseră cu jurământ că le vor lăsa în viaţă pe acele căpetenii fiindcă fuseseră minţiţi cu viclenie de aceştia, cum că ar veni dintr-o ţară îndepărtată şi că sunt robii lor şi îi convinseseră astfel să facă un legământ cu ei.[15]

Omul nesăbuit îşi suceşte calea şi apoi cârteşte împotriva Domnului

,,Nesăbuinţa omului îi suceşte calea, şi apoi cârteşte împotriva Domnului cu inima lui”, spune înţeleptul Solomon.[16]

Cârtirea din pricina dorinţei de putere

Core, împreună cu Datan şi Abiram şi cu două sute cincizeci de oameni din copiii lui Israel, din fruntaşii adunării, din cei ce erau chemaţi la sfat, şi care erau oameni cu nume, s-au răsculat împotriva lui Moise. Răzvrătiţii fuseseră aleşi ca să fie întrebuinţaţi la slujirea cortului Domnului, dar îşi doreau acum preoţia şi cârteau împotriva lui Aaron. Ei suferă o moarte nemaiauzită, aceea de a fi înghiţiţi de pământ.[17]

Cârtirea şi ochiul rău

Lucrătorii care au muncit la vie de dimineaţă cârteau împotriva gospodarului că le-a dat aceeaşi plată pe care le-a dat-o şi celor care au muncit numai un ceas, deşi aceasta era suma convenită de la început. Ei sunt catalogaţi de Iisus ca neîngăduind omului să facă ce vrea cu banii săi şi ca având un ochi rău în această pilda a lucrătorilor viei.[18]

Cârtirile fariseilor, cărturarilor, iudeilor

Cărturarii şi fariseii au cârtit atunci când, Iisus, vindecând un slăbănog i-a zis: ,,Omule, păcatele îţi sînt iertate!``, acuzându-l de hulă căci ei, nerecunoscând dumnezeirea Mantuitorului, spuneau că numai Dumnzeu poate ierta păcatele, neincluzându-l şi pe Iisus. Iisus le spune că a zis aşa tocmai pentru ca ei să ştie că Fiul omului are putere pe pămînt să ierte păcatele şi astfel să recunoască în el pe Dumnezeu adevărat.[19]

Fariseii cârteau pentru că Iisus mânca cu păcătoşii. Iisus le spune pilda oii pierdute, a banului vecinei şi pilda fiului risipitor, arătându-le că aşa cum nu cei sănătoşi au nevoie de doctor ci cei bolnavi, tot aşa nu cei drepţi au nevoie de pocăinţă, ci cei păcătoşi.[20]

Iudeii cârteau împotriva lui Hristos, pentru că zisese: ,,Eu sunt pâinea care s-a pogorît din cer.`` (cuvântul dumnezeiesc pogorât din cer şi întrupat) căci ei nu puteau crede acest lucru.[21]

Cârtirile ucenicilor

Iisus le spune că acela care mănâncă trupul lui şi bea sângele lui (taina împărtăşaniei) va avea viaţă veşnică şi El îl va învia în ziua de apoi. Mulţi din ucenicii Lui, după ce au auzit aceste cuvinte, au zis: ,,Vorbirea aceasta este prea de tot: cine poate s-o sufere?`` Iisus, care ştia în Sine că ucenicii Săi cârteau împotriva vorbirii acesteia, le -a zis: ,,Vorbirea aceasta este pentru voi o pricină de poticnire? Dar dacă aţi vedea pe Fiul omului suindu-Se unde era mai înainte?(ceea ce va face când se va înălţa la cer-[22]). Duhul este acela care dă viaţă, carnea nu foloseşte la nimic; cuvintele, pe care vi le-am spus Eu, sunt duh şi viaţă.[23]

Vremea Judecăţii

Abia la vremea Judecăţii cârtitorii vor lua învăţătură.[24]

Note

  1. 1Cor10.10, Iuda 1.16, FA10.29
  2. Iuda 1.16
  3. FA10.29
  4. 1Cor10.10
  5. Exod11.10
  6. Exod11.8
  7. Exod12.22-23
  8. Exod 15.24
  9. Exod 16.2,7,8,9,12
  10. Num11.1
  11. Num13.30, Ps106.25
  12. Deut1.28
  13. Num, cap 11
  14. Num17.5,10
  15. Iosua 9.18
  16. Prov19.3
  17. Num16.11
  18. Mt20.11
  19. Lc5.21-22
  20. Luca 15.2
  21. Ioan6.41
  22. Lc24.51, FA1.9
  23. Ioan6.61
  24. Is29.24

Bibliografie

  1. Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6.
  2. Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea şi purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 1997, Bucureşti, ISBN 973-9130-88-7.
  3. Mitropolia Moldovei şi Bucovinei- Concordanţă biblică tematică, pag 43-44- cârtirea, ediţie revăzută şi completată de Pr. Vasile Dogaru şi Pr. Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr. Constantin Chiricescu şi Iconom Constantin Nazarie, cuvânt înainte de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2000, ISBN 973-9272-58-4.