Birocrați, renameuser, Administratori
14.991 de modificări
Modificări
m
fără descrierea modificării
Astfel, când după o campanie împotriva goților (369), împăratul roman Valens (364-378), care era arian, ajunge la Tomis și intră în [[catedrală|catedrala]] orașului, cerându-i episcopului Bretanion să îmbrățișeze erezia ariană, slujind [[Sfintele Taine]] împreună cu aceștia, sfântul episcop refuză categoric, invocând hotărârile Sinodului I Ecumenic (325), care condamnase arianismul. El se retrage împreună cu credincioșii ortodocși într-o altă biserică. Împăratul, mânios pe episcopul care îl înfruntase, încearcă să-l trimită în exil. Întrucât Sf. Bretanion era iubit de credincioși, pentru a evita o revoltă a tomitanilor, care jucau un rol important în apărarea granițelor Imperiului, împăratul renunță să-l mai pedepsească, după cum arată Sozomen și Teodoret din Cyr.
Sfântul Ierarh Bretanion a avut și un rol important în trimiterea în Capadocia a [[moaște]]lor Sf. Mucenic [[Sava de la Buzău]] (originar, ca și el, din această regiune). El a supravegheat și/sau a participat totodată la redactarea ''Actului martiric'' al Sf. Sava, trimis Bisericii din Capadocia odată cu moaștele sfântului. Aceste informații le regăsim în câteva scrisori ale Sf. Vasile cel Mare - mai ales scrisoarile scrisorile nr. 164 și nr. 165, cel mai probabil adresate episcopului Bretanion. Aici, Sf. Vasile îi mulțumește și îl laudă pe episcopul locului pentru strădania sa de a trimite moaștele Sf. Sava înapoi în țara sa natală.
Unii istorici contemporani consideră că este posibil ca Sf. Bretanion să fi fost cel care a ridicat o primă biserică deasupra criptei cu moaștele celor patru mucenici de la Niculițel ([[Zotic, Atal, Camasis și Filip]]).
