Botez

Acest articol (sau părți din el) este propus spre traducere din limba engleză! Dacă doriți să vă asumați acestă traducere (parțial sau integral), anunțați acest lucru pe pagina de discuții a articolului. De asemenea, dacă nu ați făcut-o deja, citiți pagina de ajutor Traduceri din limba engleză.

Botezul creştin este taina începerii unui nou fel de viaţă prin moartea celei vechi şi naşterea din nou la o viaţă în Hristos. În Biserica Ortodoxă, botezul este pentru "spălarea de păcate" (conform cu Crezul de la Niceea) şi intrarea în biserică.

Învăţături ortodoxe despre botez

"Şi mărturisim un botez spre iertarea păcatelor."

Aceste cuvinte, din Crezul Niceo-Constantinopolitan, simplu şi totuşi clar afirmă învăţătura ortodoxă despre botez. Evenimentul botezului este adesea considerat evenimentul creştin de bază.

Scufundarea în apă

Cuvântul a boteza vine din baptizo, forma transcrisă din greacă a cuvântului βάπτειν sau baptivzw. Într-un context istoric, acesta înseamnă " a scufunda, a plonja, a imersa" ceva în întregime, de exemplu în apă. Cu toate că de obicei este asociat cu botezul creştin, acest cuvânt este cunosc ca având şi alte contexte. De exemplu, un autor din secolul al II-lea numit Nicander a scris o reţetă de murături care ilustrează folosirea uzuală a acestui cuvânt. El spune prima dată trebuie scufundate (bapto) în apă fierbinte, apoi scufundate complet (baptizo) într-o soluţie de oţet. De asemenea, cuvântul este folosit pentru a prezenta procesul de scufundare a hainelor într-o soluţie de vopsire. Ritualul creştin de botezare în apă merge înapoi în timp până la Sfântul Ioan Înaintemergătorul, despre care Sfânta Scriptură spune că îi boteza pe mulţi, inclusiv pe Iisus. Anumite forme de botez erau practicate şi în Vechiul Testament. Adiţional, botezul era practicat şi în cadrul unor religii păgâne ca simbol al morţii şi renaşterii.

Botezul ca taină

În contrast cu punctele de vedere protestante obişnuite, botezul este mai mult decât un act simbolic de îngropare şi înviere (vezi http://bible.gospelcom.net/passage/?search=Romans%206:3-5;&version=9; Romans 6:3-5]; Colossians 2:12, 3:1-4).

Scufundarea completă este marca botezului ortodox.

Botezul prin scufundarea de trei ori a unei persoane în numele Sfintei Treimi. Adică, o persoană este scufundată "în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh", câte una pentru fiecare persoană a Sfintei Treimi. Botezarea prin stropire în loc de scufundare nu este învăţată sau practicată de bBiserica ortodoxă aşa cum este ea practicată în unele biserici Romano Catolice sau protestante. Botezul este imediat urmat de Mirungere şi de Împărtăşire la următoarea Sfântă Liturghie, indiferent de vârstă.

Catehumenii

Adulţii sunt botezaţi după ce şi-au încheiat perioada de catehizare.

Botezarea copiilor

De asemenea, ortodocşii practică botezul copiilor în baza a numeroase texte (cum ar fi Matei 19:14) care sunt interpretate astfel încât să acorde copiilor statutul de membrii ai bisericii cu drepturi depline. Acest lucru se realizează în general prin aducerea mărturisirii de credinţă pentru un copil de către naşii săi. Biserica Ortodoxă nu practică botezul copiilor pentru curăţarea stricăciunii lăsate de păcatul originar, pentru că această doctrină nu este o învăţătură a Bisericii Ortodoxe.

Validitatea botezului

Deoarece Taina Botezului are reale efecte spirituale şi mântuitoare, anumite criterii sunt obligatoriu de îndeplinit pentru validitatea acesteia (adică pentru a avea într-adevăr efect). Botezul cu apă este implicit. Nerespectarea anumitor reguli referitoare la botez îl face să fie ilicit (adică nerespectarea regulilor bisericii, şi este un păcat participarea de bunăvoie şi în cunoştinţă de cauză la acesta) dar totuşi botezul este valid. De exemplu, dacă un preot introduce unele elemente neautorizate în slujba botezului, botezul este valabil atâta timp cât anumite criterii cheie sunt îndeplinite, chiar şi în cazul în care preotul nu a respectat regulile bisericii şi păcătuind astfel, ca dealtfel şi ceilalţi participanţi dacă ei cunoşteau comportarea ilicită a preotului.

În condiţii normale, un botez valabil poate fi realizat de către un preot sau un diacon. Cu toate acestea, în caz de urgenţă, oricine poate face botezul.

Unul din criteriile pentru validitatea botezului se referă la formula corectă folosită. Ortodocşii folosesc formula "Se botează robul lui Dumnezeu ..." sau "Această persoană este botezată cu mîinile mele ...". Catolicii folosesc formula "Te botez ...". În oerice caz, ambele bisericii recunosc formulele celeilalte ca fiind valabile. Biserica Catolică învaţă ca folosirea verbului "botez" este esenţială.

De asemenea este considerată esenţială utilizarea formulei Sfintei Treimi. Botezul în bisericile ne-trinitariene, cum este identitatea penticostală, este, în general, considerat ca fiind nevalid. În trecut, a existat o controversă privind botezul referitor la folosirea formulei penticostalilor cu unele autorităţi care susţineau că este valabilă. Totuşi, motivul era legat de folosirea evidentă în unele locuri din Scriptură a acestei formule şi nu din considerente anti-Treimice.(care aproape sigur puteau invalida botezul chiar dacă formula era corectă). Partea cea mai importantă, au argumentat unii teologi, nu implică atât de mult formula Treimică, cât intenţia Treimică şi recunoaşterea faptului că botezul implică toate trei Persoanele Sfintei Treimi.

Unii teologi au argumentat şi că stropirea unei alte părţi a corpului, alta decât capul, în caz de urgenţă conduce la validitatea botezului.

O persoană, odată botezată, nu mai poate fi botezată. A existat o practică veche în unele locuri de a-i reboteza pe cei care se reîntorc în biserică din erezie, dar această practică a fost respinsă peste tot.

Botezarea de către neortodocşi

Diferitele jurisdicţii ale Bisericii Ortodoxe, în general, acceptă botezul făcut de alte denominaţiuni ca fiind valid, dar în anumite condiţii. Este posibil să fii botezat doar o singură dată, astfel încât oamenii care au avut un botez valid la alte denominaţiuni nu mai pot fi botezaţi la întoarcere. În schimb, pentru aceşti convertiţi este realizată mirungerea. Totuşi, în unele cazuri poate fi dificilă stabilirea validităţii botezului, încât dacă există dubii, se face un botez condiţionat, în care oficianţii spun ceva de forma "dacă nu eşti încă botezat, te botez ...". Nevoia de botezare condiţionată nu este motivată numai de incertitudini reale referitoare la botezul iniţial , ci şi de incertitudinile teologiei botezului privind condiţiile exacte pentru validitatea botezului. (Biserica spune că nimeni nu poate fi sigur că opiniile unui teolog pios, dar despre care biserica nu s-a pronunţat cu autoritate, sunt corecte, şi chiar enunţarile hotărâte pot avea mai multe interpretări pe care biserica nu le-a acceptat sau respins definitiv.)

Fundalul evreiesc

Ritualul botezului este prefigurat în regulile de purificare din legea şi tradiţia ebraică. În Tanakh şi în tradiţia învăţăturilor din Tora, o baie rituală pentru eliminarea necurăţiilor se făcea de obicei în circumstanţe precizate pentru restaurarea stării iniţiale de puritate. De exemplu, femeile după menstruaţie şi după un anumit număr de zile de lăuzie erau spălate într-o baie rituală numită mikvah. Cei care, ritualic, se murdăreau prin contactul cu ceva infectat, trebuiau să se cureţe prin mikvah ca parte din procesul vindecării. De asemenea, spălatul era necesar convertiţilor. Prin astfel de practici, scufundarea în mikvah a început să reprezinte purificarea şi restaurarea şi calificarea pentru a deveni membrii deplini ai comunităţilor religioase (Numeri cap 19).Convertirea tradiţională la iudaism, de asemenea, necesita o mikvah, astfel încât pentru convertiţii la iudaism iniţierea era, într-o anumită măsură, similară cu convertirea creştină, cu toate că termenul botez nu era folosit pentru a descrie convertirea la iudaism.

Sfântul Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul

O înţelegere preliminară a botezului începe cu Sfântul Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul, vărul lui Iisus. Ioan vorbeşte despre botez ca o repetiţie pentru pregătirea venirii lui Mesia.

"Şi Ioan a venit prin tot ţinutul din împrejurimile Iordanului, şi propovăduia botezul pocăinţei, pentru iertarea păcatelor, după cum este scris în cartea cuvintelor proorocului Isaia: Iată glasul celui ce strigă în pustie: Pregătiţi calea Domnului, neteziţi-I cărările. Orice vale va fi astupată, orice munte şi orice deal va fi prefăcut în loc neted; căile strîmbe vor fi îndreptate, şi drumurile zgronţuroase vor fi netezite şi orice făpturã va vedea mîntuirea lui Dumnezeu."

(Evanghelia după Luca 3:3-6, vezi şi Evanghelia după Matei 3:1-6, Mark 1:1-5).

În legătură cu raportarea sa la venirea Domnului, Ioan vorbeşte, de asemenea, de un alt fel de botez.

" Ioan, drept răspuns, a zis tuturor: Cât despre mine, eu vă botez cu apă; dar vine Acela care este mai puternic decît mine, şi căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintelor. El vă va boteza cu Duhul Sfînt şi cu foc. Acela are lopata în mână; Îşi va curăţi aria cu desăvârşire, şi Îşi va strânge grâul în grânar, iar pleava o va arde într-un foc care nu se stinge". (Evanghelia după Luca 3:16-17, vezi şi Evanghelia după Matei 3:7-12, Evanghelia după Marcu 1:6-8).

Botezarea lui Hristos

Botezarea lui Hristos (Epifania)

La începutul intervenţiilor Sfântului Ioan, Iisus a mers la el pentru botezare:

" Ioan a făcut următoarea mărturisire: Am văzut Duhul pogorîndu-Se din cer ca un porumbel şi oprindu-Se peste El. Eu nu-L cunoşteam; dar Cel ce m-a trimes să botez cu apă, mi-a zis: Acela peste care vei vedea Duhul pogorîndu-Se şi oprindu-Se, este Cel ce botează cu Duhul Sfînt. Şi eu am văzut lucrul acesta, şi am mărturisit că El este Fiul lui Dumnezeu." (Evanghelia după Ioan 1:32-34, vezi şi Evanghelia după Matei 3:13-17, Evanghelia după Marcu 1:9-11)

În plus, se pare că există unele referinţe despre faptul că Iisus şi/sau discipolii săi botezau persoane, înainte de moartea Sa pe cruce (see John 3:22-26, Evanghelia după Ioan 4:1-3).

Împuternicirea

Isus S-a apropiat de ei, a vorbit cu ei, şi le-a zis,

"... Toatã puterea Mi-a fost dată în cer şi pe pãmînt. Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezîndu-i în Numele Tatãlui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh. Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit. Şi iată că Eu sînt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin." (Evanghelia după Matei 28:18-20, vezi şi Evanghelia după Marcu 16:14-20, Faptele Apostolilor 2:38)

Porunca Domnului de botezare "în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh" era practicată de biserica timpurie şi este încă prezentă în practica ortodoxă de botezare din zilele noastre (vezi Faptele Apostolilor 2:38; 8:16; 10:48; 19:5).

Părinţii bisericii despre botez

"...În privinţa apei, desigur, este scris,referindu-se la israeliteni, că ei nu trebuie să primească botezul care duce la iertarea păcatelor, dar trebuie să-şi găsească altul pentru ei însăşi..." (Epistola lui Barnaba, Capitolul 11, Roberts-Donaldson)

"Binecuvântaţi sunt aceia care punându-şi speranţa în cruce, au fost scufundaţi în apă...într-adevăr noi suntem coborâţi în apă plini de păcate şi pîngărire, dar suntem ridicaţi, we indeed descend into the water full of sins and defilement, but come up, aducând rod în inima noastră, cu frică de Dumnezeu şi cu speranţa în Iisus în sufletul nostru" (Epistola lui Barnaba, Capitolul 11, Roberts-Donaldson)

"El s-a născut şi botezat, astfel încât prin Răstignirea Sa, El să cureţe apa." (Epistola lui Ignaţiu către Efeseni, Capitolul 18, Roberts-Donaldson)

Protestanţii despre botez

De-a lungul secolelor, mulţi protestanţi au subţiat rolul botezului în credinţa creştină. În realitate, o parte din oamenii implicaţi în reformă proveneau din Biserica Romano Catolică şi aveau o mare consideraţie pentru Sfintele Taine şi Sfânta Tradiţie.

Martin Luther a pus puternic accentul pe botezare. Luther scrie în "Catehismul Lărgit" din 1529 AD,

"Spunând-o cât mai simplu, puterea, efectul,beneficiul, rezultatul şi scopul botezului este mântuirea.' Pentru a fi mântuit, noi ştim că nu există altă posibilitate decât să fim izbăviţi de păcat, moarte şi diavol şi să intrăm în Împărăţia lui Dumnezeu în care să trăim veşnic împreună cu el."

Legături externe

• Cîutând botezul în Biblie
• Slujba Sfântului Botez (Arhiepiscopia Greacă Ortodoxă a Americii)
• Baptism Credinţa Ortodoxă de Părintele Thomas Hopko
• Botezul Mântuitorului – Descoperind Betania de dincolo de Iordan – Documentar de 47 min; conţine interviuri cu diverşi reprezentanţi ai Ortodoxiei Răsăritene, inclusiv cu Episcopul Grec Ortodox Vindictus al Iordaniei

Botez şi ecumenism

• Devenind creştin: Implicaţiile ecumenice ale botezului nostru comun