Botez: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (Botez şi ecumenism: el)
m
 
(Nu s-au afișat 11 versiuni intermediare efectuate de alți 8 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
 
{{spiritualitate}}
 
{{spiritualitate}}
'''Botezul''' creştin este [[Sfintele Taine|taina]] începerii unui nou fel de viaţă prin [[moarte]]a celei vechi şi naşterea din nou la o viaţă în [[Iisus Hristos|Hristos]]. În [[Biserica Ortodoxă]], botezul este pentru "spălarea de păcate" (conform cu [[Crezul]] de la Niceea) şi intrarea în Biserică.
+
'''Botezul''' creștin este [[Sfintele Taine|taina]] începerii unui nou fel de viață prin moartea celei vechi și nașterea din nou la o viață în [[Iisus Hristos|Hristos]]. În [[Biserica Ortodoxă]], botezul este pentru "spălarea de păcate" (conform cu [[Crezul]] de la Niceea) și intrarea în Biserică.
  
==Învăţături ortodoxe despre botez==
+
==Învățături ortodoxe despre botez==
 
"'''Şi mărturisim un botez spre iertarea păcatelor'''."
 
"'''Şi mărturisim un botez spre iertarea păcatelor'''."
  
Aceste cuvinte, din [[Crezul]] Niceo-Constantinopolitan, simplu şi totuşi clar afirmă învăţătura ortodoxă despre botez. Evenimentul botezului este adesea considerat evenimentul creştin de bază.
+
Aceste cuvinte, din [[Crezul Niceo-Constantinopolitan]], simple și totuși clare, afirmă învățătura ortodoxă despre botez. Evenimentul botezului este adesea considerat evenimentul creștin de bază.
  
 
==Scufundarea în apă==
 
==Scufundarea în apă==
Cuvântul a boteza vine din [http://bible.crosswalk.com/Lexicons/Greek/grk.cgi?number=907 baptizo], forma transcrisă din greacă a cuvântului βάπτειν sau βαπτιζω. Într-un context istoric, acesta înseamnă "a scufunda, a plonja (prin imersiune)" ceva în întregime, de exemplu în apă. Cu toate că de obicei este asociat cu botezul creştin, acest cuvânt este cunosc ca având şi alte contexte. De exemplu, un autor din secolul al II-lea numit [[:en:Wikipedia:Nicander|Nicandru]] a scris o reţetă de murături care ilustrează folosirea uzuală a acestui cuvânt. El spune prima dată trebuie scufundate (bapto) în apă fierbinte, apoi scufundate complet (baptizo) într-o soluţie de oţet. De asemenea, cuvântul este folosit pentru a prezenta procesul de scufundare a hainelor într-o soluţie de vopsire. Ritualul creştin de botezare în apă merge înapoi în timp până la Sfântul [[Ioan Botezătorul]], despre care [[Sfânta Scriptură]] spune că îi boteza pe mulţi, inclusiv pe Iisus. Anumite forme de botez erau practicate şi în [[Vechiul Testament]]. Adiţional, botezul era practicat şi în cadrul unor religii păgâne ca simbol al morţii şi renaşterii.
+
Cuvântul a boteza vine din [http://bible.crosswalk.com/Lexicons/Greek/grk.cgi?number=907 baptizo], forma transcrisă din greacă a cuvântului βάπτειν sau βαπτιζω. Într-un context istoric, acesta înseamnă "a scufunda, a plonja (prin imersiune)" ceva în întregime, de exemplu în apă. Cu toate că de obicei este asociat cu botezul creștin, acest cuvânt este cunoscut ca având și alte contexte. De exemplu, un autor din secolul al II-lea numit [[:en:Wikipedia:Nicander|Nicandru]] a scris o rețetă de murături care ilustrează folosirea uzuală a acestui cuvânt. El spune prima dată trebuie scufundate (bapto) în apă fierbinte, apoi scufundate complet (baptizo) într-o soluție de oțet. De asemenea, cuvântul este folosit pentru a prezenta procesul de scufundare a hainelor într-o soluție de vopsire. Ritualul creștin de botezare în apă merge înapoi în timp până la Sfântul [[Ioan Botezătorul]], despre care [[Sfânta Scriptură]] spune că îi boteza pe mulți, inclusiv pe Iisus. Anumite forme de botez erau practicate și în [[Vechiul Testament]]. Adițional, botezul era practicat și în cadrul unor religii păgâne ca simbol al morții și renașterii.
  
 
==Botezul ca Taină==
 
==Botezul ca Taină==
În contrast cu punctele de vedere protestante obişnuite, botezul este mai mult decât un act simbolic de îngropare şi înviere (cf. [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=70&cap=6 Romani 6, 3-5]; [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=10&cap=2 Coloseni 2, 12] și [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=10&cap=3 3,1-4]).
+
În contrast cu punctele de vedere protestante obișnuite, botezul este mai mult decât un act simbolic de îngropare și înviere (cf. [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=70&cap=6 Romani 6, 3-5]; [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=10&cap=2 Coloseni 2, 12] și [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=10&cap=3 3,1-4]).
  
 
[[Image:Transfiguration_Baptism.jpg|thumb|150px|Scufundarea completă este marca botezului ortodox.]]
 
[[Image:Transfiguration_Baptism.jpg|thumb|150px|Scufundarea completă este marca botezului ortodox.]]
Botezul se face prin cufundarea în apă de trei ori a unei persoane în numele [[Sfânta Treime| Sfintei Treimi]]. Adică, o persoană este scufundată "în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh", câte una pentru fiecare Persoană a Sfintei Treimi. Botezarea prin stropire în loc de cufundarea în apă nu este învăţată sau practicată de Biserica Ortodoxă aşa cum este ea practicată în alte Biserici precum cea [[Biserica Romano-Catolică|romano-catolică]] sau în Bisericile protestante. Botezul este imediat urmat de [[Mirungere]] şi de [[Euharistie|Sfânta Împărtășanie]] la următoarea [[Sfânta Liturghie|Sfântă Liturghie]], indiferent de vârstă.
+
Botezul se face prin cufundarea în apă de trei ori a unei persoane în numele [[Sfânta Treime| Sfintei Treimi]]. Adică, o persoană este scufundată "în numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh", câte una pentru fiecare Persoană a Sfintei Treimi. Botezarea prin stropire în loc de cufundarea în apă nu este învățată sau practicată de Biserica Ortodoxă așa cum este ea practicată în alte Biserici precum cea [[Biserica Romano-Catolică|romano-catolică]] sau în Bisericile protestante. Botezul este imediat urmat de [[Mirungere]] și de [[Euharistie|Sfânta Împărtășanie]] la următoarea [[Sfânta Liturghie|Sfântă Liturghie]], indiferent de vârstă.
  
 
==Catehumenii==
 
==Catehumenii==
Adulţii sunt botezaţi după ce şi-au încheiat perioada de [[catehizare]].
+
Adulții sunt botezați după ce și-au încheiat perioada de catehizare.
  
 
==Botezarea copiilor==
 
==Botezarea copiilor==
De asemenea, ortodocşii practică botezul copiilor; pentru acestă practică, Biserica se sprijină pe numeroase texte biblice (cum ar fi [[http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=19#14 Matei 19,14]]) care sunt interpretate astfel încât să acorde copiilor statutul de membri cu drepturi depline ai Bisericii. Acest lucru se realizează în general prin aducerea mărturisirii de credinţă pentru copil de către [[naş]]ii săi. Biserica Ortodoxă nu practică botezul copiilor pentru curăţarea stricăciunii lăsate de [[păcatul originar]], pentru că această doctrină nu este o învăţătură a Bisericii Ortodoxe.
+
De asemenea, ortodocșii practică botezul copiilor; pentru această practică, Biserica se sprijină pe numeroase texte biblice (cum ar fi [[http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=19#14 Matei 19,14]]) care sunt interpretate astfel încât să acorde copiilor statutul de membri cu drepturi depline ai Bisericii. Acest lucru se realizează în general prin aducerea mărturisirii de credință pentru copil de către [[naș]]ii săi. Biserica Ortodoxă nu practică botezul copiilor pentru curățarea stricăciunii lăsate de [[păcat|păcatul originar]], pentru că această doctrină nu este o învățătură a Bisericii Ortodoxe.
  
 
==Validitatea botezului==
 
==Validitatea botezului==
Deoarece Taina Botezului are efecte spirituale şi mântuitoare reale, anumite criterii sunt obligatoriu de îndeplinit pentru a asiguraa validitatea acesteia (adică pentru a avea într-adevăr efect). Botezul cu apă este una din aceste reguli implicite. Nerespectarea anumitor reguli referitoare la botez îl face să fie ilicit (adică nerespectarea [[canon|canoanelor]] Bisericii, şi este un considerată [[păcat]] participarea de bunăvoie şi în cunoştinţă de cauză la acesta) dar totuşi Botezul este valid. De exemplu, dacă un [[preot]] introduce unele elemente neautorizate în slujba Botezului, botezul este valabil atâta timp cât anumite criterii cheie sunt îndeplinite, chiar şi în cazul în care preotul nu a respectat regulile stabilite de Biserică şi păcătuind astfel, atât el cât și ceilalţi participanţi (dacă ei cunoşteau caracterul ilicit al comportării preotului).
+
Deoarece Taina Botezului are efecte spirituale și mântuitoare reale, anumite criterii sunt obligatoriu de îndeplinit pentru a asigura validitatea acesteia (adică pentru a avea într-adevăr efect). Botezul cu apă este una din aceste reguli implicite. Nerespectarea anumitor reguli referitoare la botez îl face să fie ilicit (adică nerespectarea [[canon|canoanelor]] Bisericii, și este un considerată [[păcat]] participarea de bunăvoie și în cunoștință de cauză la acesta) dar totuși Botezul este valid. De exemplu, dacă un [[preot]] introduce unele elemente neautorizate în slujba Botezului, botezul este valabil atâta timp cât anumite criterii cheie sunt îndeplinite, chiar și în cazul în care preotul nu a respectat regulile stabilite de Biserică și păcătuind astfel, atât el cât și ceilalți participanți (dacă ei cunoșteau caracterul ilicit al comportării preotului).
  
În condiţii normale, un botez valabil poate fi realizat de către un [[preot]] sau un [[diacon]]. Cu toate acestea, în caz de urgenţă, oricine poate face botezul.
+
În condiții normale, un botez valabil este realizat de către un [[episcop]], sau un [[preot]], aflat în comuniune cu Biserica. Cu toate acestea, în caz de urgență (de exemplu: copilul este pe moarte), oricine, chiar și părinții (cu condiția ca cel ce săvârșește botezul să fie la rândul său botezat ortodox) poate face botezul, doar prin rostirea cuvintelor "Se botează robul lui Dumnezeu..., în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh". Un altfel de botez (numit uneori "de urgență") este confirmat de Biserică prin [[Mirungere]].
  
Unul din criteriile pentru validitatea botezului se referă la formula corectă folosită. Ortodocşii folosesc formula "Se botează robul lui Dumnezeu ..." sau "Această persoană este botezată cu mâinile mele ...". Catolicii folosesc formula "(Eu) Te botez ...". În orice caz, ambele Biserici recunosc formulele celeilalte ca fiind valabile. Biserica Catolică învaţă că folosirea verbului "a boteza" este esenţială.
+
Unul din criteriile pentru validitatea botezului se referă la formula corectă folosită. Ortodocșii folosesc formula "Se botează robul lui Dumnezeu ...". Catolicii folosesc formula "(Eu) Te botez ...". În orice caz, ambele Biserici recunosc formulele celeilalte ca fiind valabile. Biserica Catolică învață că folosirea verbului "a boteza" este esențială.
  
De asemenea este considerată esenţială utilizarea unei formule baptismale trinitariene (Botezul în numele Sfintei Treimi). Botezul în bisericile ne-trinitariene, care nu recunosc dogma Sfintei Treimi, cum este cazul unora dintre penticostali (Penticostalii Unimii) este în general considerat nevalid. Există o veche controversă referitoare la botezul cu privire la folosirea formulei baptismale a Penticostalilor Unimii, întrucât existau unele autorităţi care susţineau că și aceasta ar fi fost valabilă. Totuşi, aceste poziții erau motivate de folosirea evidentă în unele locuri din [[Sfânta Scriptură|Scriptură]] a acestei formule şi nu din considerente anti-trinitariene (care aproape sigur puteau invalida botezul, chiar dacă formula era corectă). Partea cea mai importantă, au argumentat unii [[teologie|teologi]], nu implică atât de mult formularea trinitariană, cât intenţia trinitariană şi recunoaşterea faptului că botezul implică toate trei Persoanele Sfintei Treimi.
+
De asemenea este considerată esențială utilizarea unei formule baptismale trinitariene (Botezul în numele Sfintei Treimi). Botezul în bisericile ne-trinitariene, care nu recunosc dogma Sfintei Treimi, cum este cazul unora dintre penticostali (Penticostalii Unimii) este în general considerat nevalid. Există o veche controversă referitoare la botezul cu privire la folosirea formulei baptismale a Penticostalilor Unimii, întrucât existau unele autorități care susțineau că și aceasta ar fi fost valabilă. Totuși, aceste poziții erau motivate de folosirea evidentă în unele locuri din [[Sfânta Scriptură|Scriptură]] a acestei formule și nu din considerente anti-trinitariene (care aproape sigur puteau invalida botezul, chiar dacă formula era corectă). Partea cea mai importantă, au argumentat unii [[teologie|teologi]], nu implică atât de mult formularea trinitariană, cât intenția trinitariană și recunoașterea faptului că botezul implică toate trei Persoanele Sfintei Treimi.
  
Unii teologi au argumentat şi că stropirea unei alte părţi a corpului, alta decât capul, în caz de urgenţă conduce la validitatea botezului.
+
Unii teologi au argumentat și că stropirea unei alte părți a corpului, alta decât capul, în caz de urgență conduce la validitatea botezului.
  
 
O persoană, odată botezată, nu poate fi rebotezată. A existat o practică veche în unele locuri de a-i reboteza pe cei care se reîntorc în Biserică din [[erezie]], dar această practică a fost respinsă peste tot.
 
O persoană, odată botezată, nu poate fi rebotezată. A existat o practică veche în unele locuri de a-i reboteza pe cei care se reîntorc în Biserică din [[erezie]], dar această practică a fost respinsă peste tot.
  
==Botezarea de către neortodocşi==
+
==Botezarea de către neortodocși==
Diferitele jurisdicţii ale Bisericii Ortodoxe, în general, acceptă botezul făcut de alte denominaţiuni ca fiind valid, dar în anumite condiţii. Este posibil să fii botezat doar o singură dată, astfel încât oamenii care au avut un botez valid la alte denominaţiuni nu mai pot fi botezaţi după convertire. În schimb, pentru aceşti convertiţi se face [[Mirungere]]a. Totuşi, în unele cazuri poate fi dificilă stabilirea validităţii botezului, astfel încât, dacă există dubii, se face un botez condiţionat, în care oficianţii spun ceva de forma "Se botează robul lui Dumnezeu.... dacă nu a fost botezat". Nevoia unei botezări condiţionată nu este motivată numai de incertitudini reale referitoare la botezul iniţial, ci şi de incertitudinile teologiei botezului privind condiţiile exacte pentru validitatea botezului. (Biserica spune că nimeni nu poate fi sigur că opiniile unui teolog pios, dar despre care Biserica nu s-a pronunţat cu autoritate, sunt corecte, şi chiar enunţările hotărâte pot avea mai multe interpretări pe care Biserica nu le-a acceptat sau respins definitiv.)
+
Diferitele jurisdicții ale Bisericii Ortodoxe, în general, acceptă botezul făcut de alte denominațiuni ca fiind valid, dar în anumite condiții. Este posibil să fii botezat doar o singură dată, astfel încât oamenii care au avut un botez valid la alte denominațiuni nu mai pot fi botezați după convertire. În schimb, pentru acești convertiți se face [[Mirungere]]a. Totuși, în unele cazuri poate fi dificilă stabilirea validității botezului, astfel încât, dacă există dubii, se face un botez condiționat, în care oficianții spun ceva de forma "Se botează robul lui Dumnezeu.... dacă nu a fost botezat". Nevoia unei botezări condiționată nu este motivată numai de incertitudini reale referitoare la botezul inițial, ci și de incertitudinile teologiei botezului privind condițiile exacte pentru validitatea botezului. (Biserica spune că nimeni nu poate fi sigur că opiniile unui teolog pios, dar despre care Biserica nu s-a pronunțat cu autoritate, sunt corecte, și chiar enunțările hotărâte pot avea mai multe interpretări pe care Biserica nu le-a acceptat sau respins definitiv.)
  
 
==Fundalul evreiesc==
 
==Fundalul evreiesc==
  
Ritualul botezului este prefigurat în regulile de purificare din legea şi tradiţia ebraică. În Tanakh şi în tradiţia învăţăturilor din Tora, o baie rituală pentru eliminarea necurăţiilor se făcea de obicei în circumstanţe precizate pentru restaurarea stării iniţiale de puritate. De exemplu, femeile după menstruaţie şi după un anumit număr de zile de lăuzie erau spălate într-o baie rituală numită mikvah. Cei care, ritualic, se murdăreau prin contactul cu ceva infectat, trebuiau să se cureţe prin mikvah ca parte din procesul vindecării. De asemenea, spălatul era necesar convertiţilor. Prin astfel de practici, scufundarea în mikvah a început să reprezinte purificarea şi restaurarea şi calificarea pentru a deveni membrii deplini ai comunităţilor religioase (Numeri cap 19).Convertirea tradiţională la iudaism, de asemenea, necesita o mikvah, astfel încât pentru convertiţii la iudaism iniţierea era, într-o anumită măsură, similară cu convertirea creştină, cu toate că termenul botez nu era folosit pentru a descrie convertirea la iudaism.
+
Ritualul botezului este prefigurat în regulile de purificare din legea și tradiția ebraică. În Tanakh și în tradiția învățăturilor din Tora, o baie rituală pentru eliminarea necurățiilor se făcea de obicei în circumstanțe precizate pentru restaurarea stării inițiale de puritate. De exemplu, femeile după menstruație și după un anumit număr de zile de lăuzie erau spălate într-o baie rituală numită mikvah. Cei care, ritualic, se murdăreau prin contactul cu ceva infectat, trebuiau să se curețe prin mikvah ca parte din procesul vindecării. De asemenea, spălatul era necesar convertiților. Prin astfel de practici, scufundarea în mikvah a început să reprezinte purificarea și restaurarea și calificarea pentru a deveni membri deplini ai comunităților religioase (Numeri cap 19). Convertirea tradițională la iudaism, de asemenea, necesita o mikvah, astfel încât pentru convertiții la iudaism inițierea era, într-o anumită măsură, similară cu convertirea creștină, cu toate că termenul botez nu era folosit pentru a descrie convertirea la iudaism.
  
 
==Botezul în Evanghelii==
 
==Botezul în Evanghelii==
  
=== Sfântul Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului ===
+
=== Sfântul Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului ===
O înţelegere preliminară a botezului o găsim la Sfântul [[Ioan Botezătorul]] şi Înaintemergătorul, vărul Domnului [[Iisus Hristos]]. Ioan vorbeşte despre botez ca despre un fel de repetiţie pentru pregătirea venirii lui [[Mesia]].
+
O înțelegere preliminară a botezului o găsim la Sfântul [[Ioan Botezătorul]] și Înaintemergătorul, vărul Domnului [[Iisus Hristos]]. Ioan vorbește despre botez ca despre un fel de repetiție pentru pregătirea venirii lui [[Iisus Hristos|Mesia]].
  
: "În zilele arhiereilor Anna şi Caiafa, a fost cuvântul lui Dumnezeu către Ioan, fiul lui Zaharia, în pustie. Şi a venit el în toată împrejurimea Iordanului, propovăduind botezul pocăinţei, spre iertarea păcatelor, precum este scris în cartea cuvintelor lui Isaia proorocul: "Este glasul celui ce strigă în pustie: Gătiţi calea Domnului, drepte faceţi cărările Lui. Orice vale se va umple şi orice munte şi orice deal se va pleca; căile cele strâmbe se vor face drepte şi cele colţuroase, drumuri netede. Şi toată făptura va vedea mântuirea lui Dumnezeu" ([http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=3#3 Luca 3,3-6]; vezi şi [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=3 Matei 3,1-6], [http://www.bibliaortodoxa.ro/noul-testament/53/Marcu Marcu 1,1-5]).
+
: "În zilele arhiereilor Anna și Caiafa, a fost cuvântul lui Dumnezeu către Ioan, fiul lui Zaharia, în pustie. Şi a venit el în toată împrejurimea Iordanului, propovăduind botezul pocăinței, spre iertarea păcatelor, precum este scris în cartea cuvintelor lui Isaia proorocul: "Este glasul celui ce strigă în pustie: Gătiți calea Domnului, drepte faceți cărările Lui. Orice vale se va umple și orice munte și orice deal se va pleca; căile cele strâmbe se vor face drepte și cele colțuroase, drumuri netede. Şi toată făptura va vedea mântuirea lui Dumnezeu" ([http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=3#3 Luca 3,3-6]; vezi și [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=3 Matei 3,1-6], [http://www.bibliaortodoxa.ro/noul-testament/53/Marcu Marcu 1,1-5]).
  
În legătură cu raportarea sa la venirea Domnului, Ioan vorbeşte, de asemenea, de un alt fel de botez:
+
În legătură cu raportarea sa la venirea Domnului, Ioan vorbește, de asemenea, de un alt fel de botez:
  
:"  A răspuns Ioan tuturor, zicând: Eu vă botez cu apă, dar vine Cel ce este mai tare decât mine, Căruia nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintelor. El vă va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc, a Cărui lopată este în mâna Lui, ca să cureţe aria şi să adune grâul în jitniţa Sa, iar pleava o va arde cu foc nestins" ([http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=3#16 Luca 3,16-17], vezi şi [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=3#7 Matei 3,7-12], [http://www.bibliaortodoxa.ro/noul-testament/53/Marcu#6 Marcu 1,6-8]).
+
:"  A răspuns Ioan tuturor, zicând: Eu vă botez cu apă, dar vine Cel ce este mai tare decât mine, Căruia nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălțămintelor. El vă va boteza cu Duh Sfânt și cu foc, a Cărui lopată este în mâna Lui, ca să curețe aria și să adune grâul în jitnița Sa, iar pleava o va arde cu foc nestins" ([http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=3#16 Luca 3,16-17], vezi și [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=3#7 Matei 3,7-12], [http://www.bibliaortodoxa.ro/noul-testament/53/Marcu#6 Marcu 1,6-8]).
  
 
===Botezul Domnului===
 
===Botezul Domnului===
Linia 57: Linia 57:
 
În timpul propovăduirii Sfântului [[Ioan Botezătorul|Ioan]], Domnul Iisus a mers la el pentru a fi botezat:
 
În timpul propovăduirii Sfântului [[Ioan Botezătorul|Ioan]], Domnul Iisus a mers la el pentru a fi botezat:
  
:"Şi a mărturisit Ioan zicând: Am văzut Duhul coborându-Se, din cer, ca un porumbel şi a rămas peste El. Şi eu nu-L cunoşteam pe El, dar Cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: Peste Care vei vedea Duhul coborându-Se şi rămânând peste El, Acela este Cel ce botează cu Duh Sfânt. Şi eu am văzut şi am mărturisit că Acesta este Fiul lui Dumnezeu." ([http://www.bibliaortodoxa.ro/noul-testament/35/Ioan#32 Ioan 1, 32-34], [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=3#13 Matei 3, 13-17], [http://www.bibliaortodoxa.ro/noul-testament/53/Marcu#9 Marcu 1, 9-11]).
+
:"Şi a mărturisit Ioan zicând: Am văzut Duhul coborându-Se, din cer, ca un porumbel și a rămas peste El. Şi eu nu-L cunoșteam pe El, dar Cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: Peste Care vei vedea Duhul coborându-Se și rămânând peste El, Acela este Cel ce botează cu Duh Sfânt. Şi eu am văzut și am mărturisit că Acesta este Fiul lui Dumnezeu." ([http://www.bibliaortodoxa.ro/noul-testament/35/Ioan#32 Ioan 1, 32-34], [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=3#13 Matei 3, 13-17], [http://www.bibliaortodoxa.ro/noul-testament/53/Marcu#9 Marcu 1, 9-11]).
  
Se pare că există și unele indicii despre faptul că Iisus şi/sau discipolii săi ar fi botezat unele persoane înainte de moartea Mântuitorului pe [[Cruce]] (cf. [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=3#22 Ioan 3, 22-26]; [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=4 4, 1-3]).
+
Se pare că există și unele indicii despre faptul că Iisus și/sau discipolii săi ar fi botezat unele persoane înainte de moartea Mântuitorului pe [[Cruce]] (cf. [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=3#22 Ioan 3, 22-26]; [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=4 4, 1-3]).
  
 
===Trimiterea [[Apostoli]]lor===
 
===Trimiterea [[Apostoli]]lor===
  
Domnul Iisus S-a apropiat de ei, a vorbit cu ei, şi le-a zis,
+
Domnul Iisus S-a apropiat de ei, a vorbit cu ei, și le-a zis,
  
:"...Şi apropiindu-Se Iisus, le-a vorbit lor, zicând: Datu-Mi-s-a toată puterea, în cer şi pe pământ. Drept aceea, mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele  Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, învăţându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă, şi iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin." ([http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=28#18 Matei 28, 18-20]; a se vedea și [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=53&cap=16#14-20 Marcu 16,14-20], [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=26&cap=2#38 Faptele Apostolilor 2,38]).
+
:"...Şi apropiindu-Se Iisus, le-a vorbit lor, zicând: Datu-Mi-s-a toată puterea, în cer și pe pământ. Drept aceea, mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele  Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, învățându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă, și iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârșitul veacului. Amin." ([http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=28#18 Matei 28, 18-20]; a se vedea și [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=53&cap=16#14-20 Marcu 16,14-20], [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=26&cap=2#38 Faptele Apostolilor 2,38]).
  
Porunca Domnului de a boteza "în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh" era practicată de Biserica timpurie şi este încă prezentă în practica ortodoxă a botezului până în zilele noastre (vezi [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=26&cap=2#38 Faptele Apostolilor 2,38]; [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=26&cap=8#16 8,16]; [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=26&cap=10#48 10,48]; [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=26&cap=19#5 19,5]).
+
Porunca Domnului de a boteza "în numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh" era practicată de Biserica timpurie și este încă prezentă în practica ortodoxă a botezului până în zilele noastre (vezi [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=26&cap=2#38 Faptele Apostolilor 2,38]; [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=26&cap=8#16 8,16]; [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=26&cap=10#48 10,48]; [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=26&cap=19#5 19,5]).
  
==[[Sfinţii Părinţi|Părinţii Bisericii]] despre Botez==
+
==[[Sfinții Părinți|Părinții Bisericii]] despre Botez==
  
<blockquote>"...În privinţa apei, desigur, este scris,referindu-se la israeliteni, că ei nu trebuie să primească botezul care duce la iertarea păcatelor, dar trebuie să-şi găsească altul pentru ei însăşi..." (''[[Epistola lui Barnaba]]'', [http://www.earlychristianwritings.com/text/barnabas-roberts.html Capitolul 11], Roberts-Donaldson)</blockquote>
+
<blockquote>"...În privința apei, desigur, este scris,referindu-se la israeliteni, că ei nu trebuie să primească botezul care duce la iertarea păcatelor, dar trebuie să-și găsească altul pentru ei însăși..." (''Epistola lui Barnaba'', [http://www.earlychristianwritings.com/text/barnabas-roberts.html Capitolul 11], Roberts-Donaldson)</blockquote>
  
<blockquote>"Binecuvântaţi sunt aceia care, punându-şi speranţa în [[cruce]], au fost scufundaţi în apă... într-adevăr noi suntem coborâţi în apă plini de păcate şi pângăriri, dar suntem ridicaţi, aducând rod în inima noastră, cu frică de [[Dumnezeu]] şi cu speranţa în Iisus în sufletul nostru" (''Epistola lui Barnaba'', Capitolul 11, Roberts-Donaldson)</blockquote>
+
<blockquote>"Binecuvântați sunt aceia care, punându-și speranța în [[cruce]], au fost scufundați în apă... într-adevăr noi suntem coborâți în apă plini de păcate și pângăriri, dar suntem ridicați, aducând rod în inima noastră, cu frică de [[Dumnezeu]] și cu speranța în Iisus în sufletul nostru" (''Epistola lui Barnaba'', Capitolul 11, Roberts-Donaldson)</blockquote>
  
<blockquote>"El s-a născut şi botezat, astfel încât prin Răstignirea Sa, El să cureţe apa." (''Epistola către Efeseni'' a Sfântului [[Ignatie Teoforul]], [http://www.earlychristianwritings.com/text/ignatius-ephesians-roberts.html Capitolul 18], Roberts-Donaldson)</blockquote>
+
<blockquote>"El s-a născut și botezat, astfel încât prin Răstignirea Sa, El să curețe apa." (''Epistola către Efeseni'' a Sfântului [[Ignatie Teoforul]], [http://www.earlychristianwritings.com/text/ignatius-ephesians-roberts.html Capitolul 18], Roberts-Donaldson)</blockquote>
  
==Protestanţii despre botez==
+
==Protestanții despre botez==
  
De-a lungul secolelor, mulţi protestanţi au minimalizat rolul botezului în credinţa creştină. În realitate, o parte din cei implicaţi direct în Reformă proveneau din [[Biserica Romano-Catolică]] şi aveau o mare consideraţie pentru [[Sfintele Taine]] şi pentru [[Sfânta Tradiţie]].
+
De-a lungul secolelor, mulți protestanți au minimalizat rolul botezului în credința creștină. În realitate, o parte din cei implicați direct în Reformă proveneau din [[Biserica Romano-Catolică]] și aveau o mare considerație pentru [[Sfintele Taine]] și pentru [[Sfânta Tradiție]].
  
 
[[Martin Luther]] a pus puternic accentul pe botezare. Luther scrie în ''Catehismul Mare'' din 1529 AD,
 
[[Martin Luther]] a pus puternic accentul pe botezare. Luther scrie în ''Catehismul Mare'' din 1529 AD,
  
<blockquote>"Spunând-o cât mai simplu, puterea, efectul, beneficiul, rezultatul şi scopul botezului este mântuirea. Pentru a fi mântuiți, noi ştim că nu există altă posibilitate decât să fim izbăviţi de păcat, moarte şi diavol şi să intrăm în Împărăţia lui Dumnezeu, în care să trăim veşnic împreună cu El."</blockquote>
+
<blockquote>"Spunând-o cât mai simplu, puterea, efectul, beneficiul, rezultatul și scopul botezului este mântuirea. Pentru a fi mântuiți, noi știm că nu există altă posibilitate decât să fim izbăviți de păcat, moarte și diavol și să intrăm în Împărăția lui Dumnezeu, în care să trăim veșnic împreună cu El."</blockquote>
  
 
==Sursa==
 
==Sursa==
Linia 94: Linia 94:
  
 
În limba engleză:
 
În limba engleză:
* [http://oca.org/OCchapter.asp?SID=2&ID=51 Baptism] ''Credinţa Ortodoxă'' de Părintele [[Thomas Hopko]]
+
* [http://oca.org/OCchapter.asp?SID=2&ID=51 Baptism] ''Credința Ortodoxă'' de Părintele [[Thomas Hopko]]
* [http://www.tenthousandfilms.com/ Botezul Mântuitorului – Descoperind Betania de dincolo de Iordan – Documentar de 47 min; conţine interviuri cu diverşi reprezentanţi ai Ortodoxiei Răsăritene, inclusiv cu Episcopul Grec Ortodox Vindictus al Iordaniei]
+
* [http://www.tenthousandfilms.com/ Botezul Mântuitorului – Descoperind Betania de dincolo de Iordan – Documentar de 47 min; conține interviuri cu diverși reprezentanți ai Ortodoxiei Răsăritene, inclusiv cu Episcopul Grec Ortodox Vindictus al Iordaniei]
  
===Botez şi ecumenism===
+
===Botez și ecumenism===
*[http://www.wcc-coe.org/wcc/what/faith/faverg.html Devenind creştin: Implicaţiile ecumenice ale botezului nostru comun] - în limba engleză.
+
*[http://www.wcc-coe.org/wcc/what/faith/faverg.html Devenind creștin: Implicațiile ecumenice ale botezului nostru comun] - în limba engleză.
  
 
[[Categorie:Sfinte Taine]]
 
[[Categorie:Sfinte Taine]]
Linia 104: Linia 104:
 
[[el:Βάπτισμα]]
 
[[el:Βάπτισμα]]
 
[[en:Baptism]]
 
[[en:Baptism]]
 +
[[es:Bautismo]]
 +
[[fr:Baptême]]
 +
[[it:Battesimo]]

Versiunea curentă din 29 august 2014 09:51

Acest articol face parte din seria
Spiritualitate ortodoxă
Sfintele Taine
BotezulMirungerea
Sf. ÎmpărtășanieSpovedania
CăsătoriaPreoția
Sf. Maslu
Starea omului
PăcatulPatimaVirtutea
RaiulIadul
Păcate
Păcate strigătoare la cer
Păcate capitale
Alte păcate
Păcatele limbii
Virtuți
Virtuțile teologice

CredințaNădejdeaIubirea

Virtuțile morale

ÎnțelepciuneaSmerenia
RăbdareaStăruința în bine
PrieteniaIertareaBlândețea
PaceaMilaDreptateaHărnicia

Etapele vieții duhovnicești
Despătimirea (Curățirea)
Contemplația
Îndumnezeirea
Isihasm
Trezvia Pocăința
IsihiaDiscernământul
Mintea
Asceza
FecioriaAscultarea
StatorniciaPostul
SărăciaMonahismul
Rugăciunea
ÎnchinareaCinstirea
Pravila de rugăciune
Rugăciunea lui Iisus
Sf. MoașteSemnul Sf. Cruci
Sfinții Părinți
Părinții apostolici
Părinții pustiei
Părinții capadocieni
Filocalia
Scara dumnezeiescului urcuș
Editați această casetă

Botezul creștin este taina începerii unui nou fel de viață prin moartea celei vechi și nașterea din nou la o viață în Hristos. În Biserica Ortodoxă, botezul este pentru "spălarea de păcate" (conform cu Crezul de la Niceea) și intrarea în Biserică.

Învățături ortodoxe despre botez

"Şi mărturisim un botez spre iertarea păcatelor."

Aceste cuvinte, din Crezul Niceo-Constantinopolitan, simple și totuși clare, afirmă învățătura ortodoxă despre botez. Evenimentul botezului este adesea considerat evenimentul creștin de bază.

Scufundarea în apă

Cuvântul a boteza vine din baptizo, forma transcrisă din greacă a cuvântului βάπτειν sau βαπτιζω. Într-un context istoric, acesta înseamnă "a scufunda, a plonja (prin imersiune)" ceva în întregime, de exemplu în apă. Cu toate că de obicei este asociat cu botezul creștin, acest cuvânt este cunoscut ca având și alte contexte. De exemplu, un autor din secolul al II-lea numit Nicandru a scris o rețetă de murături care ilustrează folosirea uzuală a acestui cuvânt. El spune prima dată trebuie scufundate (bapto) în apă fierbinte, apoi scufundate complet (baptizo) într-o soluție de oțet. De asemenea, cuvântul este folosit pentru a prezenta procesul de scufundare a hainelor într-o soluție de vopsire. Ritualul creștin de botezare în apă merge înapoi în timp până la Sfântul Ioan Botezătorul, despre care Sfânta Scriptură spune că îi boteza pe mulți, inclusiv pe Iisus. Anumite forme de botez erau practicate și în Vechiul Testament. Adițional, botezul era practicat și în cadrul unor religii păgâne ca simbol al morții și renașterii.

Botezul ca Taină

În contrast cu punctele de vedere protestante obișnuite, botezul este mai mult decât un act simbolic de îngropare și înviere (cf. Romani 6, 3-5; Coloseni 2, 12 și 3,1-4).

Scufundarea completă este marca botezului ortodox.

Botezul se face prin cufundarea în apă de trei ori a unei persoane în numele Sfintei Treimi. Adică, o persoană este scufundată "în numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh", câte una pentru fiecare Persoană a Sfintei Treimi. Botezarea prin stropire în loc de cufundarea în apă nu este învățată sau practicată de Biserica Ortodoxă așa cum este ea practicată în alte Biserici precum cea romano-catolică sau în Bisericile protestante. Botezul este imediat urmat de Mirungere și de Sfânta Împărtășanie la următoarea Sfântă Liturghie, indiferent de vârstă.

Catehumenii

Adulții sunt botezați după ce și-au încheiat perioada de catehizare.

Botezarea copiilor

De asemenea, ortodocșii practică botezul copiilor; pentru această practică, Biserica se sprijină pe numeroase texte biblice (cum ar fi [Matei 19,14]) care sunt interpretate astfel încât să acorde copiilor statutul de membri cu drepturi depline ai Bisericii. Acest lucru se realizează în general prin aducerea mărturisirii de credință pentru copil de către nașii săi. Biserica Ortodoxă nu practică botezul copiilor pentru curățarea stricăciunii lăsate de păcatul originar, pentru că această doctrină nu este o învățătură a Bisericii Ortodoxe.

Validitatea botezului

Deoarece Taina Botezului are efecte spirituale și mântuitoare reale, anumite criterii sunt obligatoriu de îndeplinit pentru a asigura validitatea acesteia (adică pentru a avea într-adevăr efect). Botezul cu apă este una din aceste reguli implicite. Nerespectarea anumitor reguli referitoare la botez îl face să fie ilicit (adică nerespectarea canoanelor Bisericii, și este un considerată păcat participarea de bunăvoie și în cunoștință de cauză la acesta) dar totuși Botezul este valid. De exemplu, dacă un preot introduce unele elemente neautorizate în slujba Botezului, botezul este valabil atâta timp cât anumite criterii cheie sunt îndeplinite, chiar și în cazul în care preotul nu a respectat regulile stabilite de Biserică și păcătuind astfel, atât el cât și ceilalți participanți (dacă ei cunoșteau caracterul ilicit al comportării preotului).

În condiții normale, un botez valabil este realizat de către un episcop, sau un preot, aflat în comuniune cu Biserica. Cu toate acestea, în caz de urgență (de exemplu: copilul este pe moarte), oricine, chiar și părinții (cu condiția ca cel ce săvârșește botezul să fie la rândul său botezat ortodox) poate face botezul, doar prin rostirea cuvintelor "Se botează robul lui Dumnezeu..., în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh". Un altfel de botez (numit uneori "de urgență") este confirmat de Biserică prin Mirungere.

Unul din criteriile pentru validitatea botezului se referă la formula corectă folosită. Ortodocșii folosesc formula "Se botează robul lui Dumnezeu ...". Catolicii folosesc formula "(Eu) Te botez ...". În orice caz, ambele Biserici recunosc formulele celeilalte ca fiind valabile. Biserica Catolică învață că folosirea verbului "a boteza" este esențială.

De asemenea este considerată esențială utilizarea unei formule baptismale trinitariene (Botezul în numele Sfintei Treimi). Botezul în bisericile ne-trinitariene, care nu recunosc dogma Sfintei Treimi, cum este cazul unora dintre penticostali (Penticostalii Unimii) este în general considerat nevalid. Există o veche controversă referitoare la botezul cu privire la folosirea formulei baptismale a Penticostalilor Unimii, întrucât existau unele autorități care susțineau că și aceasta ar fi fost valabilă. Totuși, aceste poziții erau motivate de folosirea evidentă în unele locuri din Scriptură a acestei formule și nu din considerente anti-trinitariene (care aproape sigur puteau invalida botezul, chiar dacă formula era corectă). Partea cea mai importantă, au argumentat unii teologi, nu implică atât de mult formularea trinitariană, cât intenția trinitariană și recunoașterea faptului că botezul implică toate trei Persoanele Sfintei Treimi.

Unii teologi au argumentat și că stropirea unei alte părți a corpului, alta decât capul, în caz de urgență conduce la validitatea botezului.

O persoană, odată botezată, nu poate fi rebotezată. A existat o practică veche în unele locuri de a-i reboteza pe cei care se reîntorc în Biserică din erezie, dar această practică a fost respinsă peste tot.

Botezarea de către neortodocși

Diferitele jurisdicții ale Bisericii Ortodoxe, în general, acceptă botezul făcut de alte denominațiuni ca fiind valid, dar în anumite condiții. Este posibil să fii botezat doar o singură dată, astfel încât oamenii care au avut un botez valid la alte denominațiuni nu mai pot fi botezați după convertire. În schimb, pentru acești convertiți se face Mirungerea. Totuși, în unele cazuri poate fi dificilă stabilirea validității botezului, astfel încât, dacă există dubii, se face un botez condiționat, în care oficianții spun ceva de forma "Se botează robul lui Dumnezeu.... dacă nu a fost botezat". Nevoia unei botezări condiționată nu este motivată numai de incertitudini reale referitoare la botezul inițial, ci și de incertitudinile teologiei botezului privind condițiile exacte pentru validitatea botezului. (Biserica spune că nimeni nu poate fi sigur că opiniile unui teolog pios, dar despre care Biserica nu s-a pronunțat cu autoritate, sunt corecte, și chiar enunțările hotărâte pot avea mai multe interpretări pe care Biserica nu le-a acceptat sau respins definitiv.)

Fundalul evreiesc

Ritualul botezului este prefigurat în regulile de purificare din legea și tradiția ebraică. În Tanakh și în tradiția învățăturilor din Tora, o baie rituală pentru eliminarea necurățiilor se făcea de obicei în circumstanțe precizate pentru restaurarea stării inițiale de puritate. De exemplu, femeile după menstruație și după un anumit număr de zile de lăuzie erau spălate într-o baie rituală numită mikvah. Cei care, ritualic, se murdăreau prin contactul cu ceva infectat, trebuiau să se curețe prin mikvah ca parte din procesul vindecării. De asemenea, spălatul era necesar convertiților. Prin astfel de practici, scufundarea în mikvah a început să reprezinte purificarea și restaurarea și calificarea pentru a deveni membri deplini ai comunităților religioase (Numeri cap 19). Convertirea tradițională la iudaism, de asemenea, necesita o mikvah, astfel încât pentru convertiții la iudaism inițierea era, într-o anumită măsură, similară cu convertirea creștină, cu toate că termenul botez nu era folosit pentru a descrie convertirea la iudaism.

Botezul în Evanghelii

Sfântul Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului

O înțelegere preliminară a botezului o găsim la Sfântul Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul, vărul Domnului Iisus Hristos. Ioan vorbește despre botez ca despre un fel de repetiție pentru pregătirea venirii lui Mesia.

"În zilele arhiereilor Anna și Caiafa, a fost cuvântul lui Dumnezeu către Ioan, fiul lui Zaharia, în pustie. Şi a venit el în toată împrejurimea Iordanului, propovăduind botezul pocăinței, spre iertarea păcatelor, precum este scris în cartea cuvintelor lui Isaia proorocul: "Este glasul celui ce strigă în pustie: Gătiți calea Domnului, drepte faceți cărările Lui. Orice vale se va umple și orice munte și orice deal se va pleca; căile cele strâmbe se vor face drepte și cele colțuroase, drumuri netede. Şi toată făptura va vedea mântuirea lui Dumnezeu" (Luca 3,3-6; vezi și Matei 3,1-6, Marcu 1,1-5).

În legătură cu raportarea sa la venirea Domnului, Ioan vorbește, de asemenea, de un alt fel de botez:

" A răspuns Ioan tuturor, zicând: Eu vă botez cu apă, dar vine Cel ce este mai tare decât mine, Căruia nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălțămintelor. El vă va boteza cu Duh Sfânt și cu foc, a Cărui lopată este în mâna Lui, ca să curețe aria și să adune grâul în jitnița Sa, iar pleava o va arde cu foc nestins" (Luca 3,16-17, vezi și Matei 3,7-12, Marcu 1,6-8).

Botezul Domnului

Botezul Domnului (Epifania)

În timpul propovăduirii Sfântului Ioan, Domnul Iisus a mers la el pentru a fi botezat:

"Şi a mărturisit Ioan zicând: Am văzut Duhul coborându-Se, din cer, ca un porumbel și a rămas peste El. Şi eu nu-L cunoșteam pe El, dar Cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: Peste Care vei vedea Duhul coborându-Se și rămânând peste El, Acela este Cel ce botează cu Duh Sfânt. Şi eu am văzut și am mărturisit că Acesta este Fiul lui Dumnezeu." (Ioan 1, 32-34, Matei 3, 13-17, Marcu 1, 9-11).

Se pare că există și unele indicii despre faptul că Iisus și/sau discipolii săi ar fi botezat unele persoane înainte de moartea Mântuitorului pe Cruce (cf. Ioan 3, 22-26; 4, 1-3).

Trimiterea Apostolilor

Domnul Iisus S-a apropiat de ei, a vorbit cu ei, și le-a zis,

"...Şi apropiindu-Se Iisus, le-a vorbit lor, zicând: Datu-Mi-s-a toată puterea, în cer și pe pământ. Drept aceea, mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, învățându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă, și iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârșitul veacului. Amin." (Matei 28, 18-20; a se vedea și Marcu 16,14-20, Faptele Apostolilor 2,38).

Porunca Domnului de a boteza "în numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh" era practicată de Biserica timpurie și este încă prezentă în practica ortodoxă a botezului până în zilele noastre (vezi Faptele Apostolilor 2,38; 8,16; 10,48; 19,5).

Părinții Bisericii despre Botez

"...În privința apei, desigur, este scris,referindu-se la israeliteni, că ei nu trebuie să primească botezul care duce la iertarea păcatelor, dar trebuie să-și găsească altul pentru ei însăși..." (Epistola lui Barnaba, Capitolul 11, Roberts-Donaldson)
"Binecuvântați sunt aceia care, punându-și speranța în cruce, au fost scufundați în apă... într-adevăr noi suntem coborâți în apă plini de păcate și pângăriri, dar suntem ridicați, aducând rod în inima noastră, cu frică de Dumnezeu și cu speranța în Iisus în sufletul nostru" (Epistola lui Barnaba, Capitolul 11, Roberts-Donaldson)
"El s-a născut și botezat, astfel încât prin Răstignirea Sa, El să curețe apa." (Epistola către Efeseni a Sfântului Ignatie Teoforul, Capitolul 18, Roberts-Donaldson)

Protestanții despre botez

De-a lungul secolelor, mulți protestanți au minimalizat rolul botezului în credința creștină. În realitate, o parte din cei implicați direct în Reformă proveneau din Biserica Romano-Catolică și aveau o mare considerație pentru Sfintele Taine și pentru Sfânta Tradiție.

Martin Luther a pus puternic accentul pe botezare. Luther scrie în Catehismul Mare din 1529 AD,

"Spunând-o cât mai simplu, puterea, efectul, beneficiul, rezultatul și scopul botezului este mântuirea. Pentru a fi mântuiți, noi știm că nu există altă posibilitate decât să fim izbăviți de păcat, moarte și diavol și să intrăm în Împărăția lui Dumnezeu, în care să trăim veșnic împreună cu El."

Sursa

Legături externe

În limba engleză:

Botez și ecumenism