Biserica din Capu Dealului, Drăgășani

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 29 decembrie 2016 09:35, autor: Sîmbotin (Discuție | contribuții) (Istoric: eliminat fraze dublate)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: navigare, căutare
Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, Capu Dealului
Biserica din Capu Dealului
Localizare   Drăgășani, cartierul „Capu Dealului”
Jurisdicție  Mitropolia Olteniei
Hram  Adormirea Maicii Domnului
(15 august)
Sfințire  1824
Ctitor  Căpitanul Giura
Stil arhitectonic  brâncovenesc
Arhitect 
Pictor  Pantelimon Zugravul
și ucenicii săi
Suprafață 
Înălțime 
Site oficial 

Biserica din Capu Dealului cu hramul Adormirea Maicii Domnului este un edificiu religios monument istoric, din Protoieria Drăgășani, Arhiepiscopia Râmnicului, Mitropolia Olteniei, situat în cartierul Capu Dealului.

Istoric

Biserica a fost construită între anii 1818-1824, din cărămidă. Pe aici a trecut Tudor Vladimirescu și câțiva dintre pandurii lui Tudor Vladimirescu conduși de Preda Drugănescu alături de eteriști au opus rezistență trupelor otomane. Ca omagiu al evenimentelor petrecute la Drăgășani s-a ridicat, în anul 1884 în parcul din centrul orașului Drăgășani, un monument comemorativ. Revoluția din 1848 ridică la luptă întreaga Oltenie, o parte din locuitorii Drăgășaniului, aflându-se în armata revoluționară de la Troianu (în prezent cartier al municipiului Râmnicu Vâlcea) condusă de Gheorghe Magheru fostul căpitan de panduri al lui Tudor Vladimirescu. Tot aici există și un cimitir, unde se afla o groapă comună, în care au fost înmormântați numeroși martiri.

La construcția bisericii au participat atât constructori locali, cât și specialiști în construcția de biserici bizantine, aduși de boierii locali (printre care cel mai de seamă fiind Giura, căpitan de panduri). Este cunoscută şi sub denumirea de „Biserica cu cal”, deoarece în partea de sud, asemenea locului în care se află zidită şi Ana de către meşterul Manole, se afla la începuturi, un cal alb, care reprezintă calul lui Tudor Vladimirescu, care după moartea sa, s-a întors singur pe aceste meleaguri pe unde a trecut mai înainte cu stăpânul său, şi rănit fiind nu a mai trăit mult. În cinstea domnului Tudor, oamenii l-au îngropat ca pe un om de rând, iar capul său l-au aşezat cu multă cinste într-un zid al bisericii, considerând că astfel va dăinui şi mai mult amintirea şi rămăşițele pământeşti ale calului alb pe care a murit Tudor Vladimirescu. Oamenii l-au plâns pentru ca nu l-au mai găsit pe Tudor, de aceea se mai numea înainte şi "biserica cu cal" sau „biserica cu cai”. Până în anul 2009, pictura s-a şters în mare parte, rămânând însă ornamentul cu motive locale, care îl încadra iniţial.

Biserica are atât pictură interioară cât şi exterioară.

Între 1953-1957, biserica este reparată după cutremurul din 1940, iar de duminica Tomii, 1957 a fost resfinţită. În 1956 s-a spălat pictura bisericii. În toată această perioadă slujbele se făceau mai rar, o dată la două săptămâni, şi numai când vremea o permitea. După cutremurul din 1977, biserica a intrat într-un amplu proces de reparaţie între anii 1981-1983. Partea de nord a bisericii, în zona sf. altar, şi a catapetesmei au fost cele mai afectate, tavanul a căzut şi acoperişul s-a rupt. Acum s-au pus contraforţi şi tije de rezistenţă din fier brut lucrate de meşterii fierari ai locului. De asemenea s-a turnat centură de beton deasupra pentru consolidare, şi s-a turnat beton sub temelia de cărămidă a bisericii, iar în 1983 a fost resfinţită. Până în 1898, a fost acoperită cu şită. Din acel an, s-a acoperit cu tablă de cupru. În timpul legionarilor, tabla de cupru, ca şi clopotul cel vechi, s-au luat pentru a se completa la o altă biserică nouă, mare, construită în oraş. În locul ei s-a pus de către un donator, în 1940, tablă neagră (negalvanizată).

Între 1948-1949 s-au unit bisericile Gârdeşti şi Capu Dealului, cea din Capu Dealului devenind filială. În 2000 s-a separat de biserica de la Gârdeşti. În 1949 s-au unit cele două biserici, cu biserica de la Momoteşti, situaţie care a rămas timp de 2 ani, până în 1950. Între 1950-2000, bisericile Gârdeşti şi Capu Dealului, au rămas unite într-o singură parohie. De la această dată, anul 2000, biserica din Capu Dealului devine biserică parohială de sine stătătoare, aşa cum a fost la începuturile ei, cu activitate şi istorie proprie. În anul 2006, în timpul preotului Stoica Daniel, datorită faptului că biserica avea tabla ruginită şi apa curgea prin acoperiş, se înlocuieşte tabla neagră din 1940, cu tablă galvanizată. În 2007 se înlocuieşte pardoseala şi se achiziţionează mobilier nou făcut pe comandă de către sculptorul Grigore din Rm. Vâlcea.

Biserica filială "Adormirea Maicii Domnului" din cartierul (mahalaua) Capu-Dealului, oraşul Drăgăşani, situată la drumul bisericii, ramificaţie a străzii 23 August, este monument istoric şi deserveşte un număr de aproximativ 150 familii. Este în formă de navă, cu o singură turlă din lemn învelită cu tablă galvanizată. Atât turla, cit şi acoperișul, nu sunt cele originale, biserica suferind mai multe reparaţii. Aşezarea bisericii la poalele plantate cu vii, de sub dealul Oltului, aici unde Tudor din Vladimir, alături de oştile greceşti, au opus rezistenţă puhoiului turcesc ce venea din stânga Oltului, nu este întâmplătoare, ci ne face să credem că întemeietorul ei, căpitanul GIURA a făcut parte din oastea lui Tudor şi drept mulţumită lui Dumnezeu pentru victoriile purtate, a ridicat acest sfânt locaş Domnului. Acest lucru se deduce din pisania bisericii de la intrarea principală.

Pictura

Pictura bisericii în interior este o frescă a epocii decadente (este posibil ca pictura să fie făcută de Pantelimon Zugravul sau ucenicii acestuia, frații Grecu), cu sfinţi exagerat de mari faţă de înălţimea bisericii, căreia nu i s-a adăugat nimic, cu ocazia reparaţiilor făcute, decât bolta naosului după cum s-a menţionat, a cărei pictură s-a executat de către pictorul Ion Diaconu din Râmnicu Vâlcea. Pictura exterioară executată din nou în frescă, s-a făcut de pictorul Ion Hermeneanu din Govora conform devizului.

Pe frontispiciul zidului de la intrarea în tindă se află pictată icoana hramului Adormirea Maicii Domnului, încadrată de icoanele sfinţilor Nicolae, Cuv. Paraschiva, şi Sf. M. Mc. Gheorghe şi Dimitrie. Pe zidul de la M.Z.(sud) se află pictat un cal presupus a fi al lui Alexandru Macedon, sau Tudor Vladimirescu, iar pe zidul de la M.N. (nord) este pictată moartea cu o coasă. De jur împrejurul zidurilor exterioare, apar în mărimi naturale, picturi ale sf. apostoli, prooroci şi evanghelişti. În pridvor (tindă), (L=1,5/l=5 m) în partea dreaptă la intrarea în biserică, se află scena iadului, iar în partea stângă, raiul. Mai sus se află cei 12 apostoli şi diferite scene în legătură cu facerea primilor oameni, primul păcat, izgonirea din rai, etc. Pe boltă, în medalion se află Iisus Hristos - Emanoil şi Sf. Ioan Botezătorul. În pronaos (L=3/l=5 m) pe peretele de apus şi M.Z. (sud) se află căpitanul Giura cu soția sa Alexandra, purtând pe mâini biserica. Pe pereţi apar: scena lui Daniil în groapa cu lei, Sf. Ioan Botezătorul şi diferite scene biblice. Pe boltă se află Maica Domnului cu pruncul în braţe. În naos (L=5/l=5 m) pe peretele de la M.N. (nord) în mărime naturală se află Sf. Arh. Mihail şi Gavriil. Pe restul pereţilor de jur împrejur, se află Sf. Simeon Stâlpnicul, Gherasim, Sf. M. M. Dimitrie, Gheorghe, Teodor Tiron, Nestor, Procopie şi Mercurie. Urmează diferite scene din viaţa şi minunile Mântuitorului. În pandantivi sf. patru evanghelişti, Matei, Marcu, Luca şi Ioan, iar sus pe boltă Pantocratorul înconjurat de cete de îngeri. Catapeteasma din zid are sus sf. cruce a răstignirii Domnului. Sub ea sunt redaţi proorocii în medalion, cei 12 Apostoli şi scenele celor 12 praznice împărăteşti. La Sfântul Altar (L=3/l=5 m) pe boltă Dumnezeu Tatăl. Pe zidul de la apus scena jertfei lui Isaac pe muntele Moria. Spre răsărit icoana Maicii Domnului pe tron cu pruncul în braţe încadrată de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil.

În timpul păstoririi preotului Gheorghe Diculescu s-a înlocuit bol¬ta cea mare care era din zid şi se crăpase cu alta din cercuială tencuită. Tot sub acest preot s-a învelit biserica cu tablă, s-au legat zidurile cu fier şi a împrejmuit-o cu gard de ulucă. În interiorul bisericii a făcut reparaţii brutarul Gheorghe Stoica, care a pardosit-o şi a făcut strănile de lemn. Ultima reparaţie cu spălarea picturii de fum s-a făcut pe bază de deviz în anul 1957, preot fiind Gobjilă Mihai.

Activitatea bisericii

Gheorghe Diculescu a înlocuit bol¬ta cea mare care era din zid şi se crăpase cu alta din cercuială tencuită. Tot sub acest preot s-a învelit biserica cu tablă, s-au legat zidurile cu fier şi a împrejmuit-o cu gard de ulucă. În interiorul bisericii a făcut reparaţii brutarul Gheorghe Stoica, care a pardosit-o şi a făcut strănile de lemn. În timpul lui probabil, s-au unit bisericile Gârdeşti şi Capu Dealului, cea din Capu Dealului devenind filială până în 2000. Pr. Gobjilă Mihai, venit din Basarabia 1948-1958. În timpul lui s-au unit cele două biserici, cu biserica de la Momoteşti. O reparaţie cu spălarea picturii de fum s-a făcut pe bază de deviz în anul 1957, preot fiind Gobjilă Mihai. Pr. Fiera Dumitru 1958-1973. El a făcut prima inventariere a bunurilor de patrimoniu mobile și imobile cunoscute la această biserică, în anul 1972. Pr. Chivulescu Marian, 1994-2000. În timpul lui s-a refăcut pictura interioară și exterioară, în anul 1999. Pr. Ilina Mihai, 2000-2005. În timpul lui s-au băgat gazele la biserică. Pr. Stoica Daniel, 1 iul. 2005- În timpul lui a) s-a pus tabla galvanizată pe acoperiș, întrucât ploua prin acoperiș - 2006. b) S-a pus pardoseală nouă, 30 milioane lei vechi – 2007. c) S-a schimbat mobilierul vechi în totalitate, cu unul nou numai din sculpturi realizate de meșterul Grigore de la Rm. Vâlcea - 2008. Scaun arhieresc, 15 milioane, 14 scaune x 4 mil/buc=56 mil, iconostas Iis Hristos 10 mil, iconostas Maica Domnului 13 mil, uși împărătești, 18 milioane. d) S-a turnat beton în fața bisericii, și s-a continuat cu alee de 2 m până la poarta bisericii pe o distanță de aprox. 50 m - 2009. Valoare, 23 milioane. e) S-au realizat modificări la turla bisericii, și s-au schimbat geamurile la toată biserica - 2007. Valoare, 15 milioane turla, și 12 mil geamurile. f) S-a schimbat traseul țevii de gaze care fusese amplasată chiar prin fața bisericii (creând un aspect neplăcut pentru fațadă), fiind mutată în partea laterală dreaptă a bisericii - 2009. g) S-a restaurat pictura exterioară, în partea superioară de către meșterul Radu Vasile - 2009.

Tradiții și obiceiuri ale locului

1. Cunoscută și sub denumirea de „Biserica cu cal”, deoarece în partea de sud, asemenea locului în care se află zidită și Ana de către meșterul Manole, se afla la începuturi, un cal alb, și înfățișa calul lui Tudor Vladimirescu, “Aripaș”, care după moartea sa, s-a întors singur pe aceste meleaguri pe unde a trecut mai înainte cu stăpânul său, și rănit fiind nu a mai trăit mult. În cinstea domnului Tudor, oamenii l-au îngropat ca pe un om de rând, iar capul său l-au așezat cu multă cinste într-un zid al bisericii, considerând că astfel va dăinui și mai mult amintirea și rămășitele pământești ale calului ALB pe care a murit Tudor Vladimirescu. Oamenii l-au plâns pentru ca nu l-au mai găsit pe Tudor, de aceea se mai numea înainte și "biserica cu cal". De ce i se spune biserica cu cal? Pentru ca acolo se găsește ultimul cal al lui Tudor Vladimirescu, un cal alb, care a venit singur la biserica, după ce domnitorul a fost omorât de turci. A fost cunoscut de cei ce-l îngrijiseră mai înainte, dar și după obiectele și însemnele care s-au găsit asupra calului. Cu siguranță pe aici mai trecuse și mai înainte, și i-a plăcut mult zona sălbatică de deasupra bisericii cu multe izvoare la suprafața și iarba din belșug. Cert e ca aici a stat pana a murit, iar localnicii i-au purtat o mare cinste cat a trăit, iar la moartea sa, capul sau a fost băgat în zidul din partea dreapta a bisericii, pentru a trai veșnic în amintirea bisericii și a locuitorilor din acea zonă.

2. Unele persoane consideră că nu se numea „biserica cu cal”, ci „cu cai”, singura diferență fiind un punct (situație care întărește expresia „a pune punctul pe I”), care s-a pierdut probabil în timp. Justificarea ar fi aceea că în exteriorul bisericii sunt pictați mai mulți cai, nu doar unul singur, cel al lui Tudor. Posibil ca lumea văzând pe Sfântul Gheorghe și pe Sfântul Dumitru deoparte și de alta pe fațada bisericii călare pe cai, unde se mai adăugă și faptul că opus picturii care reprezintă Moartea cu coasa se afla încă un călăreț pe calul său, posibil a fi fost Alexandru Macedon sau Tudor Vladimirescu, de asemenea și un cal în două picioare deasupra locului în care se presupune că ar fi căpățâna calului lui Tudor, calul care a venit singur, fără stăpân, și s-a oprit la această biserică, pe unde mai trecuse odinioară, toate acestea poate au determinat pe cei care au trecut pe lângă biserică, să o numească drept reper, biserica cu cai. Este posibil ca biserica sa fi avut și o herghelie de cai, care erau folosiți la culturile viței de vie, și care umblau liberi printre izvoarele dealului de deasupra bisericii. Până în anul 2009, pictura s-a șters în mare parte, rămânând însă ornamentul cu motive locale, care încadra inițial calul în două picioare deasupra locului în care se presupune că ar fi căpățâna calului lui Tudor Vladimirescu.

3. Este posibil ca aici sa fi fost și o herghelie de cai, pentru că astfel se poate explica cum o biserica atât de mică se putea întreținea singura, și pe deasupra avea și cea mai mare bibliotecă din orașul Drăgășani cu cele mai vechi cărți din zonă.

4. În timpul năvălirii turcilor, bisericile din Oltenia au fost devastate, iar spre a profana locașurile de cult, au intrat până la ușile de la altar, la bisericile de la Gârdești și Capu Dealului. De aceea a apărut ideea conform căreia dacă prin cai s-a făcut necurăție în locașul cel sfânt, tot așa să se și sfințească, printr-un cal, calul lui Tudor cel cu nume de zburător (Aripaș) care duce rugăciuni către cer.

5. O tradiție locală spune că pe timpuri, un om trecea în fiecare dimineață cu o tobă pe drum și striga: „Să trăiască domnia sa, boier Giura”, de la un capăt la altul al satului. O altă tradiție spune că un om, se ducea de trei ori în fiecare zi la biserică și trăgea clopotul, iar în timp ce trăgea clopotul, striga în același timp, „Boier Giuraaaaaa”, de fiecare dată când trăgea clopotul, drept mulțumire pentru ajutorul acordat oamenilor din această zonă.

6. Se spune că în zidul bisericii se află capul ultimului cal pe care l-a avut Tudor Vladimirescu.

7. Are „moartea cu coasa”, la colțul bisericii.

8. Icoana praznicală (a hramului) de pe fațada bisericii are un sigiliu care există până în zilele noastre.

Preoți slujitori cunoscuți, la parohia Capu Dealului

1. Gheorghe Diculescu a înlocuit bolta cea mare care era din zid şi se crăpase cu alta din cercuială tencuită. Tot sub acest preot s-a învelit biserica cu tablă, s-au legat zidurile cu fier şi a împrejmuit-o cu gard de ulucă. În interiorul bisericii a făcut reparaţii brutarul Gheorghe Stoica, care a pardosit-o şi a făcut strănile de lemn. 2. Pr. Popescu Mihai, fiu al satului, 1900-1930, tatăl preoteselor Ma(r)iţa şi Elena, şi al d-nei Lica. 3. Pr. Rudeanu, căsătorit cu o fată din parohie, a fost preot între 1930–1948. 4. În acelaşi timp slujea şi preotul Butoi, care făcea slujbă şi la Gârdeşti. 5. Pr. Gobjilă Mihai, venit din Basarabia 1948-1958. În timpul lui s-au unit cele două biserici, cu biserica de la Momoteşti. O reparaţie cu spălarea picturii de fum s-a făcut pe bază de deviz în anul 1957, preot fiind Gobjilă Mihai. 6. Pr. Fiera Dumitru 1958-1973. În timpul lui s-au unit bisericile Gârdeşti şi Capu Dealului, cea din Capu Dealului devenind filială până în 2000. De asemenea s-a făcut prima inventariere a bunurilor de patrimoniu mobile și imobile cunoscute la această biserică. 7. Pr. Iepurescu 1973-1976. 8. Pr. Neagoe, în calitate de locţiitor temporar, 1976. 9. Pr. Neamţu Dumitru?, 1976-1994. A ținut o bună organizare a documentației bisericești, poate cea mai bună. 10. Pr. Chivulescu Marian, 1994-2000. În timpul lui s-a refăcut pictura interioară și exterioară, în anul 1999. Până în anul 2000, biserica din Capu Dealului a fost unită cu cea de la Gârdești. Din acest an parohia se împarte așa cum fusese inițial, la Gârdești slujind Chebăruș Ghe., iar la Capu Dealului Ilina Mihai. 11. Pr. Ilina Mihai, 2000-2005. În timpul lui s-au instalat țevile de gazele la biserică, s-au montat două sobe pe gaz, și s-a construit o magazie în fața bisericii, din blana, acoperită cu plăci de azbociment. 12. Pr. Stoica Daniel, 1 iul. 2005- ……..

Personalități

Cântăreți slujitori: 1. Bâra …… 2. Ioniță Pisoc 3. Roncea Gheorghe 1954. 4. …… Marin de la Dobrusa 5. Bereanu Ion, de la Momotești, 2000-2005. 6. Cobîrje C-tin, 2005- Epitropi de seamă: 1. Roșculete Mircea, epitrop 2006-2010. 2. Mijloianu Viorel 3. Georgică Bolocan 4. Lungu Constantin 5. Ciobanu Gheorghe, bunicul lui Ciobanu Radu cu sifonăria 1954. 6. Neiboiu Dumitru 7. Gheorghe Negheorghe (Capsoman).

Consilieri de seamă: 1. Vlăducu Ilie, consilier de seamă care a slujit biserica de-a lungul a 5 preoți. 2. Mehedințu Marin 3. Vișoiu Gheorghe 4. Dima Nicolae 5. Lungu Nicolae 6. Ciobanu Dumitru.

Localizare geografică

Se află în partea de Vest a oraşului Drăgăşani, la o distanţă de circa 2 km faţă de centrul oraşului, situată pe drumul ce leagă oraşele Drăgăşani şi Târgu Jiu.

Predoslovie

Pe frontispiciul de la intrare în pronaos, deasupra uşii, se găseşte următoarea inscripţie, scrisă în limba română veche cu litere chirilice: "Această sfântă şi dumnezeiască biserică ce se cinsteşte şi se prăznuieşte hramul sfintei adormiri a preacuratei fecioare s-au ridicat şi s-au înfrumuseţat cu zugrăveli după cum se vede cu toată cheltuiala şi osteneala dumnealui căpitan Giura şi soţia sa Alexandra în zilele prealuminatului şi înălţatului domn Ioan Gheorghe Dimitrie Ghica voievod cu blagoslovenia preasfinţiei sale părintelui nostru episcopu Galaction, 1824 iunie 25"

Particularităţi

Noul_Testament_Biserica_cu_cal"
  1. Cimitirul are o groapă comună în care au fost îngropaţi oamenii lui Tudor Vladimirescu, după luptele cu eteriştii împotriva otomanilor.
  2. Grosimea zidurilor depăşeşte în unele locuri 1 metru, iar în mijlocul locaşului de cult sunt doi stâlpi cubici de rezistenţă, ornamentaţi cu motive florale locale, în special viţa de vie.
  3. Existenţa unui cal alb, pictat în partea exterioară a bisericii, spre sud, care nu are nicio legătură cu iconografia, însă care ocupă un loc spaţial cu conotaţii simbolice.
  4. Înfăţişarea celor două perspective, rai şi iad, la intrarea în biserică, fiind una dintre cele trei biserici (monumente istorice) din ţară, care au acest motiv pictural.

Obiecte de patrimoniu

OBIECTELE DE VALOARE Obiectele de valoare care sunt înscrise în lista de patrimoniu, și care au o valoare însemnată, se pot împărți în doua categorii:

A. Obiecte care sunt și în zilele noastre și sunt inventariate, constituind patrimoniu național. B. Obiecte vechi înregistrate înainte de revoluție, și care s-au furat între timp, și pe care așteptam să le recuperăm;

A. Găsite la biserică, deci care există: LA DATA DE 06.12.2009, SF NICOLAE

I. CĂRȚI: 1. Octoih Mare, 1890, 767 p. –VECHE 2. Penticostarul, 1895, 462 p. –VECHE 3. Triodul, 1897, 845 p. –VECHE Triodiu - adică trei cântări care cuprinde în sine tota orânduiala serviciului bisericesc, cu începere de la Duminica Vameșului și Fariseului până la Sfânta Înviere. Cu aprobarea Sf. Sinod al Sf. noastre Biserici Autocefale Ortodoxe Romane CAPITOLE:

  • 001_Săptămânile lăsatului de carne și brânză
  • 002_Începutul Sfântului și Marelui Post
  • 003_Săptămâna a Doua din Post
  • 004_Săptămâna a Treia din Post
  • 005_Săptămâna a Patra din Post
  • 006_Săptămâna a Cincea din Post
  • 007_Săptămâna Stâlpărilor
  • 008_Săptămâna Mare
  • 009_Cântări și Învățături. http://www.ortodoxmedia.com/.

3.1 Noul Testament, 1877, -VECHE


4. Prohodul D lui Iris Hs, 1935 5. Aghiasmatar, 1937 6. Prohod, 1944 7. Ceaslov, 1945 8. Prohodul, 1967, 3 buc 9. Aghiasmatar, 1974 10. Tipic Bisericesc, 1976

DINTRE OBIECTE VECHI DE VALOARE AMINTIM SI:

1. Sf. Potir de la biserica din Capu Dealului, Drăgășani 2. Sfintele Uși Împărătești, de la intrarea în sf. altar. 3. Sfeșnic turnat din bronz, sec XIX. 4. Clopot mic, 48 kg, bronz, aramă și argint, a II-a jum. a sec XIX, diametru…… înălțime….. 5. Clopot mare, 100 kg, bronz și aliaje, a II-a jum a sec XIX. diametru…… înălțime….. Trebuie precizat că primul clopot a fost furat de turci. 6. Toate icoanele vechi, de valoare au fost furate de-a lungul timpului de persoane necunoscute.

B. Care erau la biserica pana la 1972, când au fost inventariate:

1. Penticostar, nr crt. 20, an 1894, nr inv. 122 2. Apostol , nr crt. 21, an 1895, nr inv 122(probabil 123) 3. Au mai existat și alte 19 cărți vechi care trebuie inventariate.

Morminte vechi şi eroi ai neamului: 1. Morminte: Se păstrează câteva morminte vechi, având cruci din piatră, inscripţionate cu caractere chirilice şi româneşti. 2. Eroi: Luţoiu Dumitru şi Stoica Dumitru, morţi în al II-lea război mondial.

Mărturii despre biserică

1. Încă de la început, cartierul a fost strâns legat de biserica sa, care i-a adus notorietate. Astfel, printre monumentele importante ale municipiului Drăgășani, erau menționate și biserica din Capu Dealului: "municipiu, județul Vâlcea; ruinele castrului roman Rusidava; Muzeul viei și vinului; casa memoriala a scriitorului Gib Mihăescu; biserica Adormirea Maicii Domnului (1793); biserica Sfântul Ilie (secolul XVIII) cu fresce originare; biserica lui Iancu Jianu din Capu Dealului cu pictura în fresca ; biserica Sfântul Nicolae (1826-1835) cu pituri murale originare; case întărite de Tudor Vladimirescu: casa Setrarului, casa Filaret și metocul Episcopiei Râmnicului; monumentul eteriștilor, al batalionului sacru (1881); monumentul eroilor din Primul Război Mondial; bustul lui Tudor Vladimirescu (1970, sculptor V. Năstăsescu)".

2. În anumite documente, se amintește de biserica din mahalaua Capu Dealului, satul Grădeștii, ca fiind „ (pe) proprietatea dumnealui boieri Florii Grădescu, Biserică de zid” . Printre primele scoli de zugravi din tara s-a numărat și cea de la Grădești despre care aflam dintr-o scrisoare pe care Dositei Filitti, mitropolitul Ungrovlahiei (1793-1810), o trimite lui Alexandru Moruzi voievod la 21 aprilie 1800, prin care cerea domnului scutirea de dări a dascălului scolii de zugravi de la Gardesti . Aici a ucenicit "Mincu Zugravu", un interesant personaj care a marcat viata cultural-artistica și didactica desfășurată in unul din actualele cartiere ale orașului Drăgășani. Cercetătorul C. Tamas subliniază ca "școala de zugrăveli a dascălului Mincu este prima școală de arte plastice de pe teritoriul rural al patriei noastre". Într-o lucrare a lui Constantin Bălan, se amintește despre biserica de la Capu Dealului, și despre frontispiciul de la intrarea în biserică: „Pisanie pe peretele de deasupra ușii de intrare în biserică, într-un câmp de 20/60, literă de 3,5 cm, cu negru pe fond gălbui, inscripția a fost retușată ulterior . De asemenea amintește de un pomelnic la proscomidiar pe un câmp de 60/58 cm, literă de 1,5-2,2 cm, cu alb pe fond albăstrui.

3. În anii 1932-1933 la Capu-Dealului se înființează o mica școala cu chirie, la o casa particulara. Cu timpul aici se va construi un local cu 4 clase de școala și grădinița (http://dragasani-vl.ro/).

4. Școala din Capu Dealului e amintita și în anul 2008 în proiectele de reabilitare: Continuarea rigolei betonate de la Şcoala Capul Dealului la intrarea în comuna Suteşti. (http://www.curierul.ro/)

5. Biserica Adormirea Maicii Domnului din cartierul Capu' Dealului, ca și alte biserici vechi, adăpostea una din cele mai vechi biblioteci din municipiu. Biserica Adormirea Maicii Domnului din cartierul Capu' Dealului - aceasta ca și alte biserici adăpostea una din cele mai vechi biblioteci din municipiu. Necesitatea unor biblioteci publice s-a impus încă din secolul al XIX-lea. (http://www.dragasani.net/).

Localizare geografică

Se află în partea de Vest a oraşului Drăgăşani, la o distanţă de circa 2 km faţă de centrul oraşului, situată pe drumul ce leagă oraşele Drăgăşani şi Târgu Jiu.

Predoslovie, sau Pisanie Pe frontispiciul de la intrare în pronaos, deasupra uşii, se găseşte următoarea inscripţie, scrisă în limba română veche cu litere chirilice: "Această sfântă şi dumnezeiască biserică ce se cinsteşte şi se prăznuieşte hramul sfintei adormiri a preacuratei fecioare s-au ridicat şi s-au înfrumuseţat cu zugrăveli după cum se vede cu toată cheltuiala şi osteneala dumnealui căpitan Giura şi soţia sa Alexandra în zilele prealuminatului şi înălţatului domn Ioan Gheorghe Dimitrie Ghica voievod cu blagoslovenia preasfinţiei sale părintelui nostru episcopu Galaction, 1824 iunie 25"

Bibliografie

  1. Răuţu Melete, iconom stavrofor, protoiereu al judeţului Vâlcea, “Monografia ecleziastică a judeţului Vâlcea cu privire la monumentele religioase, precum şi la viaţa morală şi religioasă a poporului”, alcătuită cu ocazia jubileului a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I regele României, imprimeria judeţului Râmnicul Vâlcea, 1908.
  2. A se observa „Pomelnicele Episcopiei” .
  3. Iorga, „Inscripţii din bisericile României”, p. 156. Vezi şi în această lucrare de licenţă: Episcopul Mihail II.
  4. „Biserica Ortodoxă Română”, XXIX, p. 605.
  5. Comunicări de d-l. N. Iorga, profesor universitar, Bucureşti. Cfr. Dobrescu, 1. c. p. 545. Ibidem, Lepădatu, „Episcopia Strehaii”, pag. 29. Athanasie apare numai odată într-un hrisov domnesc al lui Mircea cel Mare, ca martor, împreună cu Anthim. Haşdeu, „Istoria Critică”’ pag. 130, nota 446.
  6. St. Ionescu-Cheianu‚ “Geografia judeţului Vâlcea”, p. 122.

Surse