Biserica din Alexandria (coptă): Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (Bibliography: fr)
(Sfinţi ai Bisericii Copte: refacere leg. internă)
 
(Nu s-au afișat 18 versiuni intermediare efectuate de alți 6 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{Traducere EN}}
+
[[Image:ChristCopticArt.jpg|frame|Icoană coptă a Mântuitorului]]
 +
'''Biserica Ortodoxă Coptă''' este o parte din [[Biserica Ortodoxă a Alexandriei]] care s-a separat de bisericile bizantine în urma [[Sinodul IV Ecumenic|Sinodului IV Ecumenic]] de la Calcedon din anul 451. Având o istorie veche comună cu Biserica din Alexandria Calcedoniană, Biserica Coptă îşi are rădăcinile în propovăduirea [[Apostolul Marcu|Sfântului Apostol Marcu]]. Biserica Coptă face parte din grupul Bisericilor [[Biserici Orientale Ortodoxe|Ortodoxe Orientale]].
  
[[Image:ChristCopticArt.jpg|frame|Coptic icon of Christ]]
+
[[Întâistătător]]ul Bisericii Ortodoxe Copte este Papa [[Teodor al II-lea (Sobhi Baki Soleiman) al Alexandriei|Teodor al II-lea]] (în arabă ''Tawadros'', cu numele laic Waǧīh Ṣubḥī Bāqī Sulaymān), ales papă la [[4 noiembrie]] 2012<ref>[http://www.dw.de/kopten-haben-neuen-papst/a-16354308 Deutsche Welle - ''Kopten haben neuen Papst''], accesat 5 noiembrie 2012</ref> și înscăunat la [[18 noiembrie]] 2012<ref>[http://www.dw.de/kopten-feiern-neuen-patriarchen/a-16387700 Deutsche Welle - ''Kopten feiern neuen Patriarchen''], la 18 noiembrie 2012</ref>, ca urmare a decesului papei [[Șenuda al III-lea (Gayyid) al Alexandriei|Șenuda al III-lea]] la [[17 martie]] 2012.
The '''Coptic Orthodox Church''' is the portion of the [[Church of Alexandria]] which broke from the Byzantine churches in the wake of the [[Fourth Ecumenical Council]] in Chalcedon in 451. Sharing a common heritage before with the Chalcedonian Church of Alexandria, it traces its origins to the [[Apostle Mark]]. The church is one of the [[Oriental Orthodoxy|Oriental Orthodox]] churches. Its leader is the Coptic Pope of Alexandria, currently [[Shenouda III (Gayyid) of Alexandria|Pope Shenouda III]]. The Coptic Orthodox Church of Alexandria cares for about 18 million Coptic Orthodox Christians in Egypt and abroad, besides being the Mother Church of both the Ethiopian and [[Church of Eritrea|Eritrean]] Orthodox Churches. More than 95% of the Christians of Egypt are Coptic Orthodox, but other "Patriarchates/Patriarchs of Alexandria" also exist (Coptic Catholic, Greek/Latin Catholic and Greek Orthodox - see 'Coptic Christianity Today' below), as well as small Protestant and Anglican denominations.
 
{{orientalchurches}}
 
  
The Coptic Church regards itself as having never believed in [[monophysitism]] the way it was portrayed in the Council of Chalcedon, but rather as having always believed in [[miaphysitism]] (a doctrine that [[Oriental Orthodox]] Churches regard as correct and orthodox). In that council, monophysitism meant believing in one nature of Jesus Christ. Copts believe that the Lord is perfect in his divinity, and he is perfect in his humanity, but his divinity and His humanity were united in one nature called "the nature of the incarnate Word," which was articulated by St. [[Cyril of Alexandria]]. Copts thus believe in two natures "human" and "divine" that are united in one "without mingling, without confusion, and without alteration" (from the declaration of faith at the end of the Coptic divine liturgy). These two natures "did not separate for a moment or the twinkling of an eye" (also from the declaration of faith at the end of the Coptic divine liturgy).
+
Biserica Ortodoxă Coptă din Alexandria are aproximativ 18 milioane de credincioşi creştini ortodocşi copţi în Egipt şi în lumea largă. Pe lângă acestea, ea este Biserica mamă pentru Bisericile Ortodoxe din [[Biserica Etiopiei|Etiopia]] şi din [[Biserica Eritreei|Eritreea]]. Mai mult de 95% din creştinii din Egipt sunt ortodocşi copţi, dar există şi alte "Patriarhii de Alexandria" (catolici copţi, catolici greci-latini şi ortodocşi greci - vezi mai jos 'Creştinismul copt în zilele noastre'), la fel ca şi mici comunităţi de protestanţi şi anglicani.
 +
{{Bisericiorientale}}
 +
Biserica Coptă însăşi consideră că niciodată nu a adoptat [[monofizism]]ul în forma în care este combătut de Sinodul de la Calcedon, în schimb fiind adepta [[miafizitism]]ului (o doctrină pe care bisericile orientale ortodoxe o privesc ca fiind corectă şi ortodoxă. În acel sinod, monofizismul a fost definit ca fiind credinţa într-o singură fire (natură) a lui Iisus Hristos. Copţii mărturisesc că Domnul este perfect în divinitatea Sa şi că este perfect în umanitatea Sa, dar divinitatea şi umanitatea Sa erau erau unite într-o singură fire (natură) numită "firea Cuvântului întrupat," definiţie dată de Sfântul [[Chiril al Alexandriei]]. Astfel, copţii mărturisesc două firi "umană" şi "divină" care sunt unite într-una singură "fără amestecare, fără confuzie şi fără stricăciune" (din declaraţia de credinţă de la sfârşitul Sfintei Liturghii copte). Aceste două firi "nu se separă nici o clipă sau nici cât o clipire de ochi" (de asemenea din declaraţia de credinţă de la sfârşitul Sfintei Liturghii copte).
  
==History==
+
Biserica Ortodoxă Coptă nu trebuie confundată cu [[Biserica Ortodoxă a Alexandriei]] (calcedoniană).
[[Image:CopticAltar.jpg|thumb|200px|right|A Coptic altar in Jerusalem]]  
 
Egypt is often identified as the place of refuge that the [[The Holy Family in Egypt|Holy Family]] sought in its flight from Judea: "When he arose, he took the young Child and His mother by night and departed for Egypt, and was there until the death of Herod, that it might be fulfilled which was spoken by the Lord through the prophet, saying, ''Out of Egypt I called My Son'' ([[Gospel of Matthew|Matthew]] 2:12-23). The Egyptian Church, which is now more than nineteen centuries old, was the subject of many prophecies in the [[Old Testament]]. [[Isaiah]] the prophet, in Chapter 19, Verse 19 says "In that day there will be an altar to the LORD in the midst of the land of Egypt, and a pillar to the LORD at its border."
 
  
The first Christians in Egypt were mainly Alexandrian Jews such as Theophilus, whom the [[Apostle Luke]] addresses in the introductory chapter of his [[Gospel of Luke|gospel]]. When the church was founded by [[Apostle Mark|Mark]] during the reign of the Roman emperor Nero, a great multitude of native Egyptians (as opposed to Greeks or Jews) embraced the Christian faith. Christianity spread throughout Egypt within half a century of Mark's arrival in Alexandria as is clear from the [[New Testament]] writings found in Bahnasa, in Middle Egypt, which date around the year 200 AD, and a fragment of the [[Gospel of John]], written in Coptic, which was found in Upper Egypt and can be dated to the first half of the second century. In the second century Christianity began to spread to the rural areas, and scriptures were translated into the local language, namely Coptic.
+
==Istoric==
 +
[[Image:CopticAltar.jpg|thumb|200px|right|Altar copt din Ierusalim]]  
 +
Egiptul este adesea considerat ca fiind locul de refugiu al [[Sfânta Familie în Egipt|Sfintei Familii]] la fuga lor din Iudeea: "Şi sculându-se, a luat, noaptea, Pruncul şi pe mama Lui şi a plecat în Egipt. Şi au stat acolo până la moartea lui Irod, ca să se împlinească cuvântul spus de Domnul, prin proorocul: "Din Egipt am chemat pe Fiul Meu". ([[Evanghelia după Matei|Matei]] 2:14-15). Biserica egipteană, care are în prezent mai mult de 19 secole de istorie în spate, este subiectul a numeroase profeţii din [[Vechiul Testament]]. [[Isaia]] profetul, în capitolul 19, versetul 19 spune "În ziua aceea, va fi un jertfelnic în mijlocul pământului Egiptului şi un stâlp de pomenire la hotarul lui, pentru Domnul."
  
=== The Catechetical School of Alexandria ===
+
Primii creştini din Egipt erau în marea lor majoritate evrei alexandrini, cum a fost şi Teofil, căruia [[Apostolul Luca]] i se adresează în capitolul introductiv al [[Evanghelia după Luca|Evangheliei]] sale. După fondarea efectivă a bisericii de către [[Apostolul Marcu]] în timpul împăratului roman Nero, o mare diversitate de nativi egipteni (spre deosebire de greci şi evrei) au trecut la credinţa creştină. Creştinismul s-a răspândit în întregul Egipt într-o jumătate de secol de la sosirea Apostolului Marcu în Alexandria, aşa cum se poate vedea din manuscrisele [[Noul Testament|Noului Testament]] găsite în Bahnasa, în Egiptul de Mijloc, care datează din jurul anului 200 AD şi după un fragment din [[Evanghelia după Ioan]], tradus în coptă, care a fost găsit în Egiptul de Sus şi care este datat în prima jumătate a secolului al II-lea. În al II-lea secol AD, creştinismul a început să se răspândească în zonele rurale iar [[Sfânta Scriptură]] a fost tradusă în limbajul local numit copt.
The Catechetical School of Alexandria is the oldest catechetical school in the world. Founded around 190 by the scholar Pantanaeus, the school of Alexandria became an important institution of religious learning, where students were taught by scholars such as [[Athenagoras of Athens|Athenagoras]], [[Clement of Alexandria|Clement]], [[Didymus the Blind|Didymus]], and the great [[Origen]], who was considered the father of theology and who was also active in the field of commentary and comparative Biblical studies. Origen wrote over 6,000 commentaries of the [[Bible]] in addition to his famous ''[[Hexapla]]''. Many scholars such as St. [[Jerome]] visited the school of Alexandria to exchange ideas and to communicate directly with its scholars. The scope of this school was not limited to theological subjects; science, mathematics and humanities were also taught there. The question and answer method of commentary began there, and 15 centuries before Braille, wood-carving techniques were in use there by blind scholars to read and write.
 
  
The Theological college of the catechetical school of Alexandria was re-established in 1893. The new school currently has campuses in Alexandria, Cairo, New Jersey, and Los Angeles, where Coptic priests-to-be and other qualified men and women are taught among other subjects Christian theology, history, Coptic language and art&mdash;including chanting, music, [[iconography]], and tapestry.
+
===Şcoala catehetică din Alexandria ===
 +
[[Şcoala catehetică din Alexandria]] este cea mai veche şcoală catehetică din lume. Fondată în anul 190 de profesorul Pantanaeus, şcoala din Alexandria a devenit o instituţie importantă de educaţie religioasă, unde studenţii îi aveau ca dascăli pe [[Atenagora din Atena|Atenagora]], [[Clement al Alexandriei|Clement]], [[Didim cel Orb|Didim]], şi pe marele [[Origen]], care este considerat părintele teologiei şi care, de asemenea, a fost activ în domeniul studiilor de comentare şi comparaţie Biblică. Origen a scris peste  6,000 de comentarii la [[Sfânta Scriptură|Biblie]] pe lângă faimoasa sa lucrare  ''[[Hexapla]]''. Totuşi, toate acestea nu au împiedicat anatemizarea sa. Mulţi profesori, printre care şi Sfântul [[Ieronim]] vizitau şcoala din Alexandria pentru schimbul de idei şi comunicare cu profesorii de acolo. Această şcoală nu era limitată la subiectele teologice, ştiinţa, matematica şi ştiinţele umaniste  erau şi ele printre materiile predate. Aici a fost concepută metoda de comentariu prin întrebare şi răspuns, iar tot aici, cu 15 secole înaintea lui Braille, se foloseau tehnici de sculptare în lemn pentru a permite studenţilor orbi să scrie şi să citească.
  
=== Monasticism and missionary work ===
+
Colegiul teologic al şcolii catehetice din Alexandria a fost reînfiinţat în 1893. Şcoala nouă are, în prezent, campusuri în Alexandria, Cairo, New Jersey şi Los Angeles, unde preoţi copţi şi alte persoane calificate predau printre altele teologie creştină, istorie, limba şi arta&mdash;cor, muzică, [[iconografie]] şi tapiţerie&mdash;coptă.
In the third century, during the persecution of Decius, some Christians fled to the desert, and remained there to pray after the persecutions abated. This was the beginning of the [[monasticism|monastic movement]], which was reorganized by the saints [[Anthony the Great]] and [[Pachomius the Great|Pachomius]] in the 4th century. By the end of the century, there were hundreds of monasteries, and thousands of cells and caves scattered throughout the Egyptian hills. A number of these monasteries are still flourishing and have new vocations till this day.
 
  
Egyptian monasticism attracted the attention of Christians in other parts of the world, who visited Egypt, many bringing monastic ideas home with them, and spreading monasticism through the Christian world. St. [[Basil the Great]], organizer of the monastic movement in Asia Minor visited Egypt around AD 357 and his rule is followed by the eastern churches; St. Jerome, en route to Jerusalem, stopped in Egypt and left details of his experiences in his letters; St. [[Benedict of Nursia]] founded monasteries in the 6th century on the model of Pachomius, but in a stricter form.
+
===Activitate monastică şi misionară===
 +
În secolul al III-lea, în timpul persecuţiilor lui Decius, o parte a creştinilor a fugit în deşert şi a rămas acolo, în rugăciune, şi după încetarea persecuţiilor. Acesta este începutul [[monahism|mişcării monahale]], care a fost reorganizată de către Sfinţii [[Antonie cel Mare]] şi [[Pahomie cel Mare]] în secolul al IV-lea. La sfârşitul secolului (al III-lea) existau sute de mănăstiri şi mii de chilii şi peşteri scobite în dealurile Egiptului. O parte a acestor mănăstiri sunt şi în prezent active şi în zilele noastre.
  
===Council of Chalcedon===
+
Monahismul egiptean a atras atenţie creştinilor din alte zone ale lumii, care au vizitat Egiptul, mulţi ducând ideea vieţii monahale în ţările de origine şi răspândind monahismul în toată lumea creştină. Sfântul [[Vasile cel Mare]], reorganizator al monahismului din Asia Mică, a vizitat Egiptul în jurul anului AD 357 iar regulile stabilite de el încă sunt urmate de bisericile răsăritene; Sfântul Ieronim, în drum spre Ierusalim, s-a oprit în Egipt şi a descris experienţele sale în scrisori; Sfântul [[Benedict din Nursia]] a fondat mănăstiri, în secolul al VI-lea, după modelul lui Pahomie, dar într-o formă mai strictă.
[[Image:StMarkCathAlex.jpg|thumb|St Mark Coptic Cathedral in Alexandria]]
+
 
{{oriental}}
+
===Sinodul de la Calcedon===
 +
[[Image:StMarkCathAlex.jpg|thumb|Catedrala coptă Sfântul Marcu din Alexandria]]
 +
{{Oriental}}
 
   
 
   
By the time the [[Fourth Ecumenical Council|Council of Chalcedon]] was called, politics had already started to intermingle with Church affairs. When the Emperor Marcianus interfered with matters of faith in the Church, the response of [[Pope Saint Dioscorus I of Alexandria (Coptic POV)|Dioscorus of Alexandria]] (the Pope of Alexandria who was later to be exiled) to this interference was clear: "You have nothing to do with the Church." It was at Chalcedon that the emperor would take his revenge for the Pope's frankness.
+
În vremea [[Sinodul IV Ecumenic|Sinodului de la Calcedon]], politica începuse deja să intervină în treburile Bisericii. Când împăratul Marcianus se amestecă în probleme de credinţă, răspunsul Papei [[Papa Sfântul Dioscor I din Alexandria (Coptic POV)|Dioscor din Alexandria]] (Papa din Alexandria care ulterior va fi exilat) la această intervenţie a fost foarte clar: "Tu nu ai niciun fel de treabă cu Biserica." La Calcedon, împăratul îşi va lua revanşa faţă de francheţea Papei.
  
The Council of Chalcedon abandoned Cyrillian terminology and declared that Christ was one hypostasis in two natures. However, in the Nicene-Constantinopolitan Creed, "Christ was conceived of the Holy Spirit and of the Virgin Mary," thus the foundation according to non-Chalcedonians is made clear. In terms of Christology the Oriental understanding is that Christ is "One Nature--the Logos Incarnate," ''of'' the full humanity and full divinity. The Byzantine understanding is that Christ is ''in'' two natures, full humanity and full divinity. (Just as all of us are of our mother and father and not in our mother and father, so too is the nature of Christ. If Christ is in full humanity and in full divinity, then He is separate in two persons as the [[Nestorianism|Nestorians]] teach. Imagine your nature in your mother and your father; you are then two different people. If however your nature is of your mother and your father, then you are one person [http://www.geocities.com/mfignatius/others/byzantine01.html].) This is the linguistic difference which separated the Orientals from the Byzantines.  
+
Sinodul de la Calcedon a abandonat terminologia chiriliană şi a declarat că Hristos este o ipostază în două firi. Totuşi, în Crezul Niceo-Constantinopolitan, "Hristos purcede din Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria," astfel încât pentru anti-calcedonieni este clară fundaţia teologică. În termeni de Hristologie, înţelegerea orientală este aceea că Hristos este "O fire-- Logosul Întrupat," ''al'' deplinei umanităţi şi al deplinei dumnezeiri. Înţelegerea bizantină este aceea că Hristos este ''din'' două firi, umanitate deplină şi dumnezeire deplină. (Aşa cum fiecare dintre noi este din părinţii noştri şi nu în părinţii noştri, la fel este şi firea lui Hristos, apoi El se desparte în două persoane, după cum învaţă [[Nestorianism|Nestorienii]]. Imaginează-ţi firea ta în părinţii tăi; apoi tu eşti două persoane diferite. Dacă totuşi, firea ta este din părinţii tăi, atunci tu eşti o singură persoană [http://www.geocities.com/mfignatius/others/byzantine01.html].) Aceasta este diferenţa lingvistică ce separă orientalii de bizantini.  
  
The Council's finding were rejected by many of the Christians on the fringes of the Byzantine Empire: Egyptians, Syrians, Armenians, and others. From that point onward, Alexandria would have two patriarchs: the "[[Melkite]]" or Imperial Patriarch, now officially known by the Egyptian State as the Greek Orthodox Patriarch of Alexandria and all Africa [http://www.greekorthodox-alexandria.org/], and the non-Chalcedonian national Egyptian one, now known as the Coptic Pope and Patriarch of Alexandria and Apostolic See of St. Mark. Almost the entire Egyptian population rejected the terms of the Council of Chalcedon and remained faithful to the national Egyptian Church (now known as the Coptic Church). Those who supported the Chalcedonian definition remained in [[full communion|communion]] with the other leading churches of the Roman Empire. The non-Chalcedonian party became what is today called the [[Oriental Orthodoxy|Oriental Orthodox Church]].  
+
Descoperirea sinodului a fost respinsă de mulţi din creştinii aflaţi la frontierele Imperiului Bizantin: egipteni, sirieni, armeni, şi nu numai. Din acel moment al istoriei, Alexandria va avea doi patriarhi: cel "[[melchit]]" sau patriarhul imperial, în prezent recunoscut oficial de statul egiptean cu numele de Patriarhul ortodox grec al Alexandriei şi întregii Africi [http://www.greekorthodox-alexandria.org/] şi cel naţional egiptean anti-calcedonian, cunoscut sub numele de Papa şi Patriarhul copt al Alexandriei şi Scaunului apostolic al Sfântului Marcu. Aproape întreaga populaţie a Egiptului a respins termenii sinodului de la Calcedon şi a rămas credincios bisericii naţionale egiptene (cunoscută în prezent sub numele de Biserica coptă). Cei care au acceptat definiţiile calcedoniene au rămas în [[Comuniune deplină|comuniune]] cu celelalte biserici importante din Imperiul Roman. Partida anti-calcedoniană a devenit ceea ce este astăzi cunoscut sub numele de [[Biserici Orientale Ortodoxe]].  
  
The Coptic Church regards herself as having been misunderstood at the Council of Chalcedon. Some Copts believe that perhaps the Council understood the Church correctly, but wanted to exile the Church, to isolate her and to abolish the Egyptian, independent Pope, who maintained that Church and State should remain separate. The Coptic Church regarded that the ousting of Pope Dioscorus of Alexandria in the council of Chalcedon was in part due to the rivalry between the Bishops of Alexandria and Rome. The Tome of Pope Leo of Rome was considered influenced by Nestorian philosophy. It is important to note that Pope Dioscorus of Alexandria was never labeled as heretic by the council's canons. Copts also believe that the Pope of Alexandria was forcibly prevented from attending the third congregation of the council in which he was ousted, which apparently was a result of the conspiracy tailored by the Roman delegates. For further info, please refer to [http://www.romanity.org/htm/rom.06.en.orthodox_and_oriental_orthodox_consultation.htm this key paper] on the subject by Professor Fr. [[John S. Romanides]], a prominent Greek Orthodox scholar.
+
Biserica Coptă se consideră, ea însăşi, greşit înţeleasă la Sinodul de la Calcedon. Anumiţi copţi cred că Sinodul a înţeles Biserica în mod corect, dar a vrut să o exileze, pentru a o izola şi pentru a-l detrona pe Papa egiptean independent, care pleda pentru o independenţă a Bisericii faţă de stat. Biserica Coptă priveşte eliminarea Papei Dioscorus de Alexandria în timpul Sinodului de la Calcedon s-a datorat în parte şi rivalităţii dintre episcopii de Alexandria şi Roma. Tomos-ul Papei Leo de Roma este considerat ca fiind influenţat de filozofia nestoriană. Este important de precizat că Papa Dioscorus de Alexandria nu a fost niciodată etichetat ca fiind eretic de canoanele sinodului. De asemenea, copţii cred că Papa de Alexandria a fost brutal împiedicat să ajungă la cea de a treia întrunire a sinodului în care a fost eliminat, ceea ce se pare că a fost rezultatul unei conspiraţii a delegaţilor romani.<ref>Pentru informaţii suplimentare, vă rog să citiţi [http://www.romanity.org/htm/rom.06.en.orthodox_and_oriental_orthodox_consultation.htm this key paper] lucrările despre acest subiect ale profesorului Părintele [[John S. Romanides]], un savant ortodox grec proeminent.</ref>
  
Before the current positive era of Eastern and Oriental Orthodox dialogues, Chalcedonians sometimes used to call the non-Chalcedonians "[[Monophysitism|monophysites]]", though the Coptic Church denies that she teaches monophysitism, which she has always regarded as a heresy. They have sometimes called the Chalcedonian group "[[Dyophysitism|dyophysites]]". A term that comes closer to Coptic doctrine is "[[Miaphysitism|miaphysite]]" [http://en.wikipedia.org/wiki/Miaphysitism], which refers to a conjoined nature for Christ, both human and divine, united indivisibly in the Incarnate Logos. The Coptic Church believes that Christ is perfect in His divinity, and He is perfect in His humanity, but His divinity and His humanity were united in one nature called "the nature of the incarnate word", which was reiterated by [[Cyril of Alexandria|Saint Cyril of Alexandria]]. Copts, thus, believe in two natures "human" and "divine" that are united in one hypostasis ''without mingling, without confusion, and without alteration''. These two natures ''did not separate for a moment or the twinkling of an eye'' (Coptic Liturgy of Saint Basil of Caesarea).
+
Înainte de perioada pozitivă actuală de dialoguri dintre ortodocşii orientali şi cei răsăriteni, uneori calcedonienii îi numeau pe anti-calcedoniei  "[[monofizism|monofiziţi]]", cu toate că Biserica Coptă respinge învăţăturile monofizismului, pe care întotdeauna l-a privit ca pe o erezie. Uneori ei îi numesc pe calcedonieni "[[diofizism|diofiziţi]]". Un termen care este mai aproape de doctrina coptă este cel de "[[miafizitism]]" [http://en.wikipedia.org/wiki/Miaphysitism], care se îi atribuie lui Hristos o fire întrepătrunsă, atât umană cât şi dumnezeiască, unită indivizibil în Logosul Încarnat. Biserica Coptă mărturiseşte că Hristos este perfect în dumnezeirea Sa şi este perfect în umanitatea Sa, dar dumnezeirea şi umanitatea sunt unite într-o fire numită "firea cuvântului întrupat", ceea ce a fost reiterat şi de  [[Chril al Alexandriei|Sfântul Chril al Alexandriei]]. Astfel, copţii mărturisesc două firi "umană" şi "dumnezeiască" care sunt unite într-un ipostas ''fără amestecare, fără confuzie şi fără stricăciune''. Aceste două firi ''nu se separă nici cât o clipire de ochi'' (Liturghia coptă a Sfântului Vasile din Cezareea).
  
Copts suffered under the rule of the Byzantine [[Eastern Roman Empire]]. The Melkite Patriarchs, appointed by the emperors as both spiritual leaders and civil governors, massacred the Egyptian population whom they considered heretics. Many Egyptians were tortured and martyred to accept the terms of Chalcedon, but Egyptians remained loyal to the faith of their fathers and to the Cyrillian view of [[Christology]]. One of the most renowned Egyptian saints of that period is Saint [[Samuel the Confessor]].
+
Copţii au fost persecutaţi sub administraţia [[Imperiul Roman de Răsărit|bizantină]]. Patriarhul melkit, numit de împăraţi ca lider atât spiritual cât şi civil, a masacrat populaţia egipteană pe care o considerau eretică. Mulţi egipteni au fost torturaţi şi martirizaţi pentru a accepta termenii calcedonieni, dar egiptenii au rămas fideli credinţei părinţilor lor şi perspectivei chiriliene asupra [[Hristologie]]i. Unul dintre cei mai renumiţi sfinţi egipteni ai timpului este Sfântul [[Samuel Mărturisitorul]].
  
===The Arab conquest of Egypt===
+
===Cucerirea arabă a Egiptului===
The [http://en.wikipedia.org/wiki/History_of_early_Arab_Egypt#The_Arab_Conquest_of_Egypt Arab conquest of Egypt] took place in AD 641. Although the Imperial forces resisted the Arab army under Amr ibn al-As, the majority of the civilian population, having suffered persecution for the differing Christian beliefs, were less hostile; in some cases they welcomed their new masters. Considered "People of the Book", Christians were allowed to practice their religion, under the restrictions of the [[Islam]]ic Shari'a law. This protection stemmed in part from a Hadith of Muhammad (whose Egyptian wife had been the only one to bear a male child) that advised "When you conquer Egypt, be kind to the Copts for they are your proteges and kith and kin" and in part from a need to have capable administrators.
+
[http://en.wikipedia.org/wiki/History_of_early_Arab_Egypt#The_Arab_Conquest_of_Egypt Cucerirea arabă a Egiptului] a avut loc în anul 641 ÎH. Cu toate că forţele imperiale au rezistat armatei arabe conduse de Amr ibn al-As, majoritatea populaţiei civile, suferind persecuţii pentru credinţele creştine diferite, era mult mai puţin ostilă noilor stăpâni. Fiind numiţi "Oamenii Cărţii", creştinilor li s-a permis să-şi practice religia, dar sub restricţiile legii [[Islam]]ice Shari'a. Această protecţie s-a datorat în parte lui Hadith of Muhammad (a cărei soţie egipteancă fusese singura în stare să nască un băiat) care fusese sfătuit "Când vei cuceri Egiptul, fii bun cu copţii pentru că ei sunt protejaţii tăi şi cunoştinţele tale" şi în parte nevoii de a avea administratori capabili.
  
Despite the political upheaval, Egypt remained a predominently Christian land, although gradual conversions to Islam over the centuries had the effect of changing Egypt from a predominantly Christian to a predominantly Muslim country by the end of the 12th century. This process was sped along by persecutions during and following the reign of the mad Fatimid caliph Al-Hakim bi-Amr Allah (reigned AD 996-1021) and the Crusades, and also by the acceptance of Arabic as a liturgical language by the Pope of Alexandria, Gabriel ibn-Turaik.
+
În ciuda schimbărilor politice, Egiptul a rămas predominant o ţară creştină, cu toate că convertirile treptate la Islam de-a lungul secolelor au avut ca rezultat transformarea Egiptului din predominant creştin în predominant musulman până la sfârşitul secolului al XII-lea. Acest proces a fost accelerat uneori de persecuţiile din timpul şi de după domnia regelui nebun Fatimid caliph Al-Hakim bi-Amr Allah (996-1021 ÎH) şi ale cruciaţilor, dar mai ales prin acceptarea arabei ca limbă liturgică de Papa Alexandriei, Gabriel ibn-Turaik.
  
===From the 19th century to the 1952 revolution===
+
===Din secolul al XIX-lea până la revoluţia din 1952===
The position of the Copts began to improve early in the 19th century under the stability and tolerance of Muhammad Ali's dynasty. The Coptic community ceased to be regarded by the state as an administrative unit and, by 1855, the main mark of Copts' inferiority, the ''Jizya'' tax, was lifted. Shortly thereafter, Christians started to serve in the Egyptian army. The 1919 revolution in Egypt, the first grassroots display of Egyptian identity in centuries, stands as a witness to the homogeneity of Egypt's modern society with both its Muslim and Christian components. However, recently (2005-2006) Christians have unfortunately been persecuted in various parts of Egypt.
+
Situaţia copţilor a început să se îmbunătăţească la începutul secolului al XIX-lea prin stabilitatea şi toleranţa dinastiei Muhammad Ali. Comunitatea coptă a încetat să fie considerată de stat ca o unitate administrativă şi, începând cu 1855, principalul semn al inferiorităţii copţilor, impozitul numit ''Jizya'', a fost eliminat. La scurt timp după aceea, creştinii au fost primiţi în armata egipteană. Revoluţia din 1919 din Egipt, prima apariţie puternică a identităţii egiptene după secole de istorie, este o mărturie a omogenităţii societăţii egiptene moderne cu ambele sale componente: musulmană şi creştină. Cu toate acestea, recent (2005-2006), creştinii au fost, din păcate, persecutaţi în diverse locuri din Egipt.
  
==Coptic Christianity today==
+
==Creştinismul copt astăzi==
[[Image:Coptic festival.jpg|thumb|450px|left|Coptic Festival in Upper Egypt.]]
+
[[Image:Coptic festival.jpg|thumb|450px|left|Sărbătoare coptă în Egiptul de Sus.]]
The current Coptic Orthodox Patriarch of Alexandria is Pope [[Shenouda III (Gayyid) of Alexandria|Shenouda III]]. There is a small [[Coptic Catholic Church]] ([[Eastern Rite Catholic]]) established in the 19th century and headed by a Patriarch of Alexandria in communion with the Pope of Rome. The [[Melkite Greek Catholic Church]] has little presence in Egypt, but is headed by a Patriarch of Alexandria, Antioch and Jerusalem.
+
Actualul patriarh copt de Alexandria este Papa [[Teodor al II-lea (Sobhi Baki Soleiman) al Alexandriei|Teodor al II-lea]]. Există şi o mică [[Biserica Catolică Coptă|Biserică Catolică Coptă]] ([[Catolici de rit răsăritean]]) înfiinţată în secolul al XIX-lea şi păstorită de Patriarhul de Alexandria, care este în comuniune cu Papa de la Roma. [[Biserica greco catolică melkită]] are o prezenţă redusă în Egipt, dar este păstorită de Patriarhul Alexandriei, Antiohiei şi Ierusalimului.
  
By some accounts there are about 60 million Coptic Orthodox Christians in the world: they are found primarily in Egypt (roughly 15 million), Ethiopia (roughly 38 million [http://www2.wcc-coe.org/pressreleasesen.nsf/index/pr-05-55.html]), and Eritrea (roughly 2 million), but there are significant numbers in North America, Europe, Australia, Sudan and Israel, and in diaspora throughout the world making approximately another 3 to 4 million. However, as applied to the [[Church of Ethiopia|Tewahedo Church of Ethiopia]], which in 1959 was granted her first own Patriarch by Coptic Pope [[Cyril VI (Atta) of Alexandria|Cyril VI of Alexandria]], the word ''Coptic'' can be considered a misnomer because it means ''Egyptian''. The [[Church of Eritrea|Eritrean Orthodox Church]] similarly became independent of the Tewahedo Church during the 1990s. These three churches remain in [[full communion]] with each other and with the other [[Oriental Orthodoxy|Oriental Orthodox]] churches.
+
După unele statistici, în lume sunt în jur de 60 de milioane de creştini ortodocşi copţi: ei se găsesc, în principal în Egipt (în jurul a 15 milioane), Etiopia (aproximativ 38 de milioane [http://www2.wcc-coe.org/pressreleasesen.nsf/index/pr-05-55.html])şi în Eritreea (aproximativ două milioane), dar există prezenţe importante în America de Nord, Europa, Australia, Sudan şi Israel iar în diaspora din lumea întreagă aproximativ alte 3-4 milioane. În orice caz, aşa cum spune [[Biserica Etiopiei| Biserica Etiopiei Tewahedo]], care în 1959 a primit rangul de patriarhie de la Papa copt [[Chiril al VI-lea (Atta) de Alexandria|Chiril al VI-lea de Alexandria]], cuvântul ''copt'' poate fi considerat nepotrivit pentru că înseamnă ''egiptean''. [[Biserica Eritreei|Biserica Ortodoxă a Eritreei]], de asemenea, a devenit independentă de Biserica Tewahedo în anii 1990. Aceste trei biserici au rămas în [[comuniune deplină]] între ele şi cu celelalte [[Biserici Orientale Ortodoxe]].
  
Since the 1980s theologians from the the Oriental Orthodox and Chalcedonian Orthodox churches have been meeting in a bid to resolve the theological differences, and have concluded that many of the differences are caused by the two groups using different terminology to describe the same thing (see [[Agreed Official Statements on Christology with the Catholic and Eastern Orthodox Churches]]). In the summer of 2001, the Coptic Orthodox and Greek Orthodox Patriarchates of Alexandria [[Pastoral Agreement between the Coptic Orthodox and Greek Orthodox Patriarchates of Alexandria (2001)|agreed]] to mutually recognize baptisms performed in each other's churches, making rebaptisms unnecessary, and to recognize the sacrament of marriage as celebrated by the other. Previously, if a Coptic and Greek wanted to marry, the marriage had to be performed twice, once in each church, for it to be recognized by both. Now it can be done in only one church and be recognized by both.  
+
Începând cu anii 1980, teologi din bisericile ortodoxe orientale şi din cele ortodoxe calcedoniene s-au întâlnit pentru atenuarea diferenţelor teologice dintre ele şi au ajuns la concluzia că multe din diferenţe sunt cauzate de faptul că cele două grupuri folosesc terminologii diferite pentru a descrie acelaşi lucru (vezi [[Declaraţia oficială despre Hristologie convenită între Bisericile Catolică şi Ortodoxă Răsăriteană ???]]). În vara anului 2001, Patriarhii Alexandriei ortodox copt şi ortodox grec au [[Înţelegerea Pastorală dintre Patriarhiile Alexandriei Ortodoxă Coptă şi Ortodoxă Greacă (2001)|convenit]] să-şi recunoască reciproc botezurile realizate în cealaltă biserică, făcând astfel rebotezarea inutilă şi să recunoască taina căsătoriei aşa cum este celebrată de cealaltă biserică. Anterior acestei declaraţii, dacă o pereche cu ascultare diferită (coptă şi greacă) doreau să se căsătorească, cununia trebuia făcută de două ori, o dată în fiecare biserică, ca să fie recunoscută de ambele ierarhii. În prezent, este suficientă o singură cununie, care este recunoscută de ambele ierarhii bisericeşti.  
  
In the Coptic Church only men may be ordained, and they must be married before they are ordained, if they wish to be married. In this respect they follow the same practices as does the [[Orthodox Church|Eastern Orthodox Church]].
+
În Biserica Coptă, doar bărbaţii pot fi [[hirotonire|hirotoniţi]] şi ei trebuie să fie căsătoriţi înainte de hirotonire, dacă doresc să se căsătorească. Prin aceasta, ei respectă aceeaşi regulă ca şi [[Biserica Ortodoxă|Biserica Ortodoxă Răsăriteană]].
  
Traditionally, the Coptic language [http://en.wikipedia.org/wiki/Coptic_language] was used in church services, and the scriptures were written in the Coptic alphabet [http://en.wikipedia.org/wiki/Coptic_alphabet]. However, due to the Arabisation of Egypt, service in churches started to witness increased use of Arabic, while preaching is done entirely in Arabic. Native languages are used, in conjunction with Coptic, during services outside of Egypt.
+
Prin tradiţie, limba coptă [http://en.wikipedia.org/wiki/Coptic_language] este folosită în slujbele bisericii, iar Sfintele Scripturi sunt scrise în alfabetul copt [http://en.wikipedia.org/wiki/Coptic_alphabet]. Cu toate acestea, datorită arabizării egiptului, slujbele bisericii folosesc intens limba arabă, în timp ce predicile sunt integral în arabă. Limbile locale sunt folosite, alături de limba coptă, la slujbele din afara Egiptului.
  
The Coptic Orthodox Church has her own, unique purely religious/liturgical music and chants [http://en.wikipedia.org/wiki/Coptic_music], [http://tasbeha.org/mp3.html], [http://www.saintmina-holmdel.org/Multimedia/index.php], [http://www.coptichymns.org/index.php?module=hymns&func=catview] (some are also used by Coptic Catholics).
+
Biserica Ortodoxă Coptă are propria muzică religioasă/liturgică unică şi curată şi propriile cântece [http://en.wikipedia.org/wiki/Coptic_music], [http://tasbeha.org/mp3.html], [http://www.saintmina-holmdel.org/Multimedia/index.php], [http://www.coptichymns.org/index.php?module=hymns&func=catview] (unele dintre ele fiind folosite, de asemenea, de către catolicii copţi).
  
Following their own church calendar ([[Coptic Calendar]]), Coptic Christians celebrate [[Christmas]] on the [[January 7|7th of January]] which, since 2002, is an official national holiday in Egypt. The Coptic calendar is the calendar of martyrs. Coptic years are counted from 284 AD, the year Diocletian became Roman Emperor, whose reign was marked by tortures and mass executions of Christians, especially in Egypt. Hence, the Coptic year is identified by the abbreviation AM (for ''Anno Martyrum'' or "Year of the Martyrs").
+
Avându-şi propriul calendar bisericesc ([[Calendarul copt]]), creştinii copţi sărbătoresc [[Crăciunul]] în data de [[7 ianuarie]] care, începând cu 2002 este sărbătoare naţională oficială în Egipt. Calendarul copt este calendarul martirilor. Anii copţi sunt număraţi începând cu anul 284 DH, anul când Diocleţian devine împărat roman, a cărui domnie a fost marcată prin torturi şi execuţii în masă ale creştinilor, în special în Egipt. De aceea, anul copt este identificat prin abrevierea AM (de la ''Anno Martyrum'' sau "Anl martirilor ").
  
The Coptic Orthodox Church also has her own distinguished Coptic art [http://www.coptic.net/articles/CopticArtOfEgypt.txt], [http://www.copticmuseum.gov.eg/English/internal/gallery.asp]; iconography [http://www.coptic.net/articles/CopticIcons.txt], [http://www.theotokos.org/CopticIcons/IconGallery.htm], [http://www.copticmuseum.gov.eg/English/internal/gallery_pieces.asp?section_id=1]; and architecture [http://www.copticarchitecture.com/], [http://www.coptic.net/articles/OldCairoCopticChurches.txt].
+
Biserica Ortodoxă Coptă are propria artă [http://www.coptic.net/articles/CopticArtOfEgypt.txt], [http://www.copticmuseum.gov.eg/English/internal/gallery.asp]; iconografie [http://www.coptic.net/articles/CopticIcons.txt], [http://www.theotokos.org/CopticIcons/IconGallery.htm], [http://www.copticmuseum.gov.eg/English/internal/gallery_pieces.asp?section_id=1]; şi arhitectură [http://www.copticarchitecture.com/], [http://www.coptic.net/articles/OldCairoCopticChurches.txt] deosebite de ale altor biserici.
  
==Coptic Orthodox churches around the world today==
+
==Biserici ortodoxe copte în lume==
 
===Africa===
 
===Africa===
*See [[Coptic Orthodox Church in Africa]]
+
*Vezi [[Biserica Ortodoxă Coptă din Africa]]
  
 
===Asia===
 
===Asia===
*See [[Coptic Orthodox Church in Asia]]
+
* Vezi [[Biserica Ortodoxă Coptă din Asia]]
  
 
===Australia and Oceania===
 
===Australia and Oceania===
*See  [[Coptic Orthodox Church in Australia]]
+
* Vezi [[Biserica Ortodoxă Coptă din Australia]]
  
===Europe===
+
===Europa===
*See [[Coptic Orthodox Church in Europe]]
+
* Vezi [[Biserica Ortodoxă Coptă din Europa]]
  
===North America===
+
===America de Nord===
*See [[Coptic Orthodox Church in the United States]]  
+
* Vezi [[Biserica Ortodoxă Coptă din Statele Unite]]  
*See [[Coptic Orthodox Church in Canada]]
+
* Vezi [[Biserica Ortodoxă Coptă din Canada]]
  
===South America===
+
===America de Sud===
*See [[Coptic Orthodox Church in South America]]
+
* Vezi [[Biserica Ortodoxă Coptă din America de Sud]]
  
  
 
==Sfinţi ai Bisericii Copte==
 
==Sfinţi ai Bisericii Copte==
'''''Notă:''' Unii din cei menționați aici nu sunt înscriși ca sfinți în calendarul Bisericii Ortodoxe (calcedoniene).''
+
'''''Notă:''' Unii din cei menţionaţi aici nu sunt înscrişi ca sfinţi în calendarul Bisericii Ortodoxe (calcedoniene).''
  
 
* [[Abanoub]]
 
* [[Abanoub]]
Linia 100: Linia 103:
 
* [[Chiril VI (Atta) al Alexandriei]] &#1602;&#1583;&#1575;&#1587;&#1577; &#1575;&#1604;&#1576;&#1575;&#1576;&#1575; &#1603;&#1610;&#1585;&#1604;&#1587; &#1575;&#1604;&#1587;&#1575;&#1583;&#1587;
 
* [[Chiril VI (Atta) al Alexandriei]] &#1602;&#1583;&#1575;&#1587;&#1577; &#1575;&#1604;&#1576;&#1575;&#1576;&#1575; &#1603;&#1610;&#1585;&#1604;&#1587; &#1575;&#1604;&#1587;&#1575;&#1583;&#1587;
 
* [[Demiana]] &#1575;&#1604;&#1588;&#1607;&#1610;&#1583;&#1577; &#1583;&#1605;&#1610;&#1575;&#1606;&#1577;
 
* [[Demiana]] &#1575;&#1604;&#1588;&#1607;&#1610;&#1583;&#1577; &#1583;&#1605;&#1610;&#1575;&#1606;&#1577;
* [[Didym cel Orb]] &#1575;&#1604;&#1602;&#1583;&#1610;&#1587; &#1583;&#1610;&#1583;&#1610;&#1605;&#1608;&#1587; &#1575;&#1604;&#1590;&#1585;&#1610;&#1585;
+
* [[Didim cel Orb]] &#1575;&#1604;&#1602;&#1583;&#1610;&#1587; &#1583;&#1610;&#1583;&#1610;&#1605;&#1608;&#1587; &#1575;&#1604;&#1590;&#1585;&#1610;&#1585;
 
* Papa [[Dioscor I al Alexandriei|Dioscor I]] (Punct de vedere copt) &#1575;&#1604;&#1576;&#1575;&#1576;&#1575; &#1583;&#1610;&#1587;&#1602;&#1608;&#1585;&#1608;&#1587;
 
* Papa [[Dioscor I al Alexandriei|Dioscor I]] (Punct de vedere copt) &#1575;&#1604;&#1576;&#1575;&#1576;&#1575; &#1583;&#1610;&#1587;&#1602;&#1608;&#1585;&#1608;&#1587;
 
* [[Macarie cel Mare]]
 
* [[Macarie cel Mare]]
Linia 106: Linia 109:
 
* [[Mauriciu]] &#1575;&#1604;&#1602;&#1583;&#1610;&#1587; &#1605;&#1608;&#1585;&#1610;&#1587; &#1602;&#1575;&#1574;&#1583; &#1575;&#1604;&#1603;&#1578;&#1610;&#1576;&#1577; &#1575;&#1604;&#1591;&#1610;&#1576;&#1610;&#1577;
 
* [[Mauriciu]] &#1575;&#1604;&#1602;&#1583;&#1610;&#1587; &#1605;&#1608;&#1585;&#1610;&#1587; &#1602;&#1575;&#1574;&#1583; &#1575;&#1604;&#1603;&#1578;&#1610;&#1576;&#1577; &#1575;&#1604;&#1591;&#1610;&#1576;&#1610;&#1577;
 
* [[Mihail Ibrahim]]
 
* [[Mihail Ibrahim]]
* [[Mina]] &#1575;&#1604;&#1588;&#1607;&#1610;&#1583; &#1605;&#1575;&#1585;&#1605;&#1610;&#1606;&#1575; &#1575;&#1604;&#1593;&#1580;&#1575;&#1610;&#1576;&#1610;
+
* [[Mina Egipteanul]] &#1575;&#1604;&#1588;&#1607;&#1610;&#1583; &#1605;&#1575;&#1585;&#1605;&#1610;&#1606;&#1575; &#1575;&#1604;&#1593;&#1580;&#1575;&#1610;&#1576;&#1610;
 
*[[Moise Arapul]] &#1575;&#1604;&#1602;&#1583;&#1610;&#1587; &#1605;&#1608;&#1587;&#1609; &#1575;&#1604;&#1571;&#1587;&#1608;&#1583;
 
*[[Moise Arapul]] &#1575;&#1604;&#1602;&#1583;&#1610;&#1587; &#1605;&#1608;&#1587;&#1609; &#1575;&#1604;&#1571;&#1587;&#1608;&#1583;
 
* [[Mina (Rizk) AvaMina]]
 
* [[Mina (Rizk) AvaMina]]
* [[Pahomie cel Mare|Pahomie]], părintele monahismului de obște &#1575;&#1604;&#1602;&#1583;&#1610;&#1587; &#1576;&#1575;&#1582;&#1608;&#1605; &#1571;&#1576; &#1575;&#1604;&#1588;&#1585;&#1603;&#1577;
+
* [[Pahomie cel Mare|Pahomie]], părintele monahismului de obşte &#1575;&#1604;&#1602;&#1583;&#1610;&#1587; &#1576;&#1575;&#1582;&#1608;&#1605; &#1571;&#1576; &#1575;&#1604;&#1588;&#1585;&#1603;&#1577;
 
* [[Barsoum El-Erian|Parsoma (Barsoum El-Erian)]] &#1575;&#1604;&#1571;&#1606;&#1576;&#1575; &#1576;&#1585;&#1587;&#1608;&#1605; &#1575;&#1604;&#1593;&#1585;&#1610;&#1575;&#1606;
 
* [[Barsoum El-Erian|Parsoma (Barsoum El-Erian)]] &#1575;&#1604;&#1571;&#1606;&#1576;&#1575; &#1576;&#1585;&#1587;&#1608;&#1605; &#1575;&#1604;&#1593;&#1585;&#1610;&#1575;&#1606;
 
* [[Pavel, primul sihastru|Pavel Sihastrul]]
 
* [[Pavel, primul sihastru|Pavel Sihastrul]]
 
* [[Filopater Mercuriu]]
 
* [[Filopater Mercuriu]]
*[[Samuil Mărturisitorul]]
+
* [[Samuil Mărturisitorul]]
*[[Shenouda Arhimandritul|Șenut Arhimandritul]]
+
* [[Shenouda Arhimandritul|Șenut Arhimandritul]]
*[[Simeon Pantofarul]]
+
* [[Simeon Pantofarul]]
*[[Takla Haymanot of Ethiopia|Takla Haymanot]] &#1575;&#1604;&#1602;&#1583;&#1610;&#1587; &#1575;&#1604;&#1571;&#1606;&#1576;&#1575; &#1578;&#1603;&#1604;&#1575; &#1607;&#1610;&#1605;&#1575;&#1606;&#1608;&#1578; &#1575;&#1604;&#1581;&#1576;&#1588;&#1610; &#1575;&#1604;&#1602;&#1587;
+
* [[Takla Haymanot of Ethiopia|Takla Haymanot]] &#1575;&#1604;&#1602;&#1583;&#1610;&#1587; &#1575;&#1604;&#1571;&#1606;&#1576;&#1575; &#1578;&#1603;&#1604;&#1575; &#1607;&#1610;&#1605;&#1575;&#1606;&#1608;&#1578; &#1575;&#1604;&#1581;&#1576;&#1588;&#1610; &#1575;&#1604;&#1602;&#1587;
*[[Tigy]]
+
* [[Tighi]]
*[[Verena]] &#1575;&#1604;&#1602;&#1583;&#1610;&#1587;&#1577; &#1601;&#1610;&#1585;&#1610;&#1606;&#1575;
+
* [[Verena]] &#1575;&#1604;&#1602;&#1583;&#1610;&#1587;&#1577; &#1601;&#1610;&#1585;&#1610;&#1606;&#1575;
 +
 
 +
==Vezi şi==
 +
*[[Lista Papilor Copţi]]
 +
*[[:Categorie:Interpretarea coptă a Sinodului IV Ecumenic]]
 +
*[[Moştenirea Bisericii ortodoxe copte]]
 +
*[[Biserica ortodoxă coptă franceză]]
 +
*[[Biserica ortodoxă (coptă) britanică]]
 +
 
 +
==Note==
 +
<references/>
  
==See also==
+
==Surse==
*[[List of Coptic Popes]]
+
* Fragmente din acest articol au fost luate din [[Wikipedia:Coptic Christianity]]
*[[:Category:Coptic interpretations of the Fourth Ecumenical Council]]
 
*[[Heritage of the Coptic Orthodox Church]]
 
*[[The French Coptic Orthodox Church]]
 
*[[British Orthodox Church (Coptic)]]
 
  
==Source==
+
==Bibliografie==
* Portions of this article taken from [[Wikipedia:Coptic Christianity]]
+
* [http://aucpress.com/cgi-aucpress/auc02/pager.cgi?catno=757_4 ''Two Thousand Years of Coptic Christianity'' by Dr. Otto F. A. Meinardus (368 pages - Cairo: AUC Press, 2002)]
 +
* [http://www.amazon.com/gp/product/0965239608/002-6112676-3430426 ''Traditional Egyptian Christianity: A History of the Coptic Orthodox Church'' by Rev. Fr. Prof. Theodore H. Partrick (226 pages - Fisher Park Press, 1996)]
 +
* [http://www.stmina-monastery.org/ButcherEL/ ''Story of the Church of Egypt'' - by Edith L Butcher (1897)]
 +
* [http://groups.yahoo.com/group/arbible/message/25832 Selected Bibliography about Coptic Christianity]
  
==External links==
+
==Legături externe==
 
* [http://www.CopticPope.org Official Website of HH Pope Shenouda III]
 
* [http://www.CopticPope.org Official Website of HH Pope Shenouda III]
 
* [http://www.copticmidlanddiocese.co.uk Official Website of Coptic Orthodox Diocese in the Midlands & Affiliated Regions U.K.]
 
* [http://www.copticmidlanddiocese.co.uk Official Website of Coptic Orthodox Diocese in the Midlands & Affiliated Regions U.K.]
Linia 159: Linia 171:
 
* [http://online.mq.edu.au/pub/AHPG856/coptic_mq.html The MA Program in Coptic Studies at Macquarie University, Sydney, Australia]
 
* [http://online.mq.edu.au/pub/AHPG856/coptic_mq.html The MA Program in Coptic Studies at Macquarie University, Sydney, Australia]
 
* [http://www.france-copte.net France-copte.net Coptic Website in France, Autor Mikhail David]
 
* [http://www.france-copte.net France-copte.net Coptic Website in France, Autor Mikhail David]
 
==Bibliography==
 
* [http://aucpress.com/cgi-aucpress/auc02/pager.cgi?catno=757_4 ''Two Thousand Years of Coptic Christianity'' by Dr. Otto F. A. Meinardus (368 pages - Cairo: AUC Press, 2002)]
 
* [http://www.amazon.com/gp/product/0965239608/002-6112676-3430426 ''Traditional Egyptian Christianity: A History of the Coptic Orthodox Church'' by Rev. Fr. Prof. Theodore H. Partrick (226 pages - Fisher Park Press, 1996)]
 
* [http://www.stmina-monastery.org/ButcherEL/ ''Story of the Church of Egypt'' - by Edith L Butcher (1897)]
 
* [http://groups.yahoo.com/group/arbible/message/25832 Selected Bibliography about Coptic Christianity]
 
  
 
[[Categorie:Ortodoxie Orientală|Alexandria]]
 
[[Categorie:Ortodoxie Orientală|Alexandria]]
[[Categorie:Coptic Orthodox Church]]
+
[[Categorie:Biserica Ortodoxă Coptă]]
[[Categorie:Jurisdicţii|Alexandria (coptă)]]
+
[[Categorie:Jurisdicții|Alexandria (coptă)]]
  
 
[[ar:كنيسة قبطية أرثوذكسية]]
 
[[ar:كنيسة قبطية أرثوذكسية]]
 
[[en:Church of Alexandria (Coptic)]]
 
[[en:Church of Alexandria (Coptic)]]
 
[[fr:Église d'Alexandrie (copte)]]
 
[[fr:Église d'Alexandrie (copte)]]

Versiunea curentă din 20 decembrie 2022 19:08

Icoană coptă a Mântuitorului

Biserica Ortodoxă Coptă este o parte din Biserica Ortodoxă a Alexandriei care s-a separat de bisericile bizantine în urma Sinodului IV Ecumenic de la Calcedon din anul 451. Având o istorie veche comună cu Biserica din Alexandria Calcedoniană, Biserica Coptă îşi are rădăcinile în propovăduirea Sfântului Apostol Marcu. Biserica Coptă face parte din grupul Bisericilor Ortodoxe Orientale.

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Copte este Papa Teodor al II-lea (în arabă Tawadros, cu numele laic Waǧīh Ṣubḥī Bāqī Sulaymān), ales papă la 4 noiembrie 2012[1] și înscăunat la 18 noiembrie 2012[2], ca urmare a decesului papei Șenuda al III-lea la 17 martie 2012.

Biserica Ortodoxă Coptă din Alexandria are aproximativ 18 milioane de credincioşi creştini ortodocşi copţi în Egipt şi în lumea largă. Pe lângă acestea, ea este Biserica mamă pentru Bisericile Ortodoxe din Etiopia şi din Eritreea. Mai mult de 95% din creştinii din Egipt sunt ortodocşi copţi, dar există şi alte "Patriarhii de Alexandria" (catolici copţi, catolici greci-latini şi ortodocşi greci - vezi mai jos 'Creştinismul copt în zilele noastre'), la fel ca şi mici comunităţi de protestanţi şi anglicani.

Cruce ortodoxă coptă

Comunitatea Bisericilor Vechi Orientale

Biserici autocefale
Armenia | Alexandria | Etiopia | Antiohia | India | Eritrea
Biserici Autonome
Armenia: Cilicia | Ierusalim | Constantinopol
Alexandria: Britanică | Antiohia: Indiană Iacobită

Biserica Coptă însăşi consideră că niciodată nu a adoptat monofizismul în forma în care este combătut de Sinodul de la Calcedon, în schimb fiind adepta miafizitismului (o doctrină pe care bisericile orientale ortodoxe o privesc ca fiind corectă şi ortodoxă. În acel sinod, monofizismul a fost definit ca fiind credinţa într-o singură fire (natură) a lui Iisus Hristos. Copţii mărturisesc că Domnul este perfect în divinitatea Sa şi că este perfect în umanitatea Sa, dar divinitatea şi umanitatea Sa erau erau unite într-o singură fire (natură) numită "firea Cuvântului întrupat," definiţie dată de Sfântul Chiril al Alexandriei. Astfel, copţii mărturisesc două firi "umană" şi "divină" care sunt unite într-una singură "fără amestecare, fără confuzie şi fără stricăciune" (din declaraţia de credinţă de la sfârşitul Sfintei Liturghii copte). Aceste două firi "nu se separă nici o clipă sau nici cât o clipire de ochi" (de asemenea din declaraţia de credinţă de la sfârşitul Sfintei Liturghii copte).

Biserica Ortodoxă Coptă nu trebuie confundată cu Biserica Ortodoxă a Alexandriei (calcedoniană).

Istoric

Altar copt din Ierusalim

Egiptul este adesea considerat ca fiind locul de refugiu al Sfintei Familii la fuga lor din Iudeea: "Şi sculându-se, a luat, noaptea, Pruncul şi pe mama Lui şi a plecat în Egipt. Şi au stat acolo până la moartea lui Irod, ca să se împlinească cuvântul spus de Domnul, prin proorocul: "Din Egipt am chemat pe Fiul Meu". (Matei 2:14-15). Biserica egipteană, care are în prezent mai mult de 19 secole de istorie în spate, este subiectul a numeroase profeţii din Vechiul Testament. Isaia profetul, în capitolul 19, versetul 19 spune "În ziua aceea, va fi un jertfelnic în mijlocul pământului Egiptului şi un stâlp de pomenire la hotarul lui, pentru Domnul."

Primii creştini din Egipt erau în marea lor majoritate evrei alexandrini, cum a fost şi Teofil, căruia Apostolul Luca i se adresează în capitolul introductiv al Evangheliei sale. După fondarea efectivă a bisericii de către Apostolul Marcu în timpul împăratului roman Nero, o mare diversitate de nativi egipteni (spre deosebire de greci şi evrei) au trecut la credinţa creştină. Creştinismul s-a răspândit în întregul Egipt într-o jumătate de secol de la sosirea Apostolului Marcu în Alexandria, aşa cum se poate vedea din manuscrisele Noului Testament găsite în Bahnasa, în Egiptul de Mijloc, care datează din jurul anului 200 AD şi după un fragment din Evanghelia după Ioan, tradus în coptă, care a fost găsit în Egiptul de Sus şi care este datat în prima jumătate a secolului al II-lea. În al II-lea secol AD, creştinismul a început să se răspândească în zonele rurale iar Sfânta Scriptură a fost tradusă în limbajul local numit copt.

Şcoala catehetică din Alexandria

Şcoala catehetică din Alexandria este cea mai veche şcoală catehetică din lume. Fondată în anul 190 de profesorul Pantanaeus, şcoala din Alexandria a devenit o instituţie importantă de educaţie religioasă, unde studenţii îi aveau ca dascăli pe Atenagora, Clement, Didim, şi pe marele Origen, care este considerat părintele teologiei şi care, de asemenea, a fost activ în domeniul studiilor de comentare şi comparaţie Biblică. Origen a scris peste 6,000 de comentarii la Biblie pe lângă faimoasa sa lucrare Hexapla. Totuşi, toate acestea nu au împiedicat anatemizarea sa. Mulţi profesori, printre care şi Sfântul Ieronim vizitau şcoala din Alexandria pentru schimbul de idei şi comunicare cu profesorii de acolo. Această şcoală nu era limitată la subiectele teologice, ştiinţa, matematica şi ştiinţele umaniste erau şi ele printre materiile predate. Aici a fost concepută metoda de comentariu prin întrebare şi răspuns, iar tot aici, cu 15 secole înaintea lui Braille, se foloseau tehnici de sculptare în lemn pentru a permite studenţilor orbi să scrie şi să citească.

Colegiul teologic al şcolii catehetice din Alexandria a fost reînfiinţat în 1893. Şcoala nouă are, în prezent, campusuri în Alexandria, Cairo, New Jersey şi Los Angeles, unde preoţi copţi şi alte persoane calificate predau printre altele teologie creştină, istorie, limba şi arta—cor, muzică, iconografie şi tapiţerie—coptă.

Activitate monastică şi misionară

În secolul al III-lea, în timpul persecuţiilor lui Decius, o parte a creştinilor a fugit în deşert şi a rămas acolo, în rugăciune, şi după încetarea persecuţiilor. Acesta este începutul mişcării monahale, care a fost reorganizată de către Sfinţii Antonie cel Mare şi Pahomie cel Mare în secolul al IV-lea. La sfârşitul secolului (al III-lea) existau sute de mănăstiri şi mii de chilii şi peşteri scobite în dealurile Egiptului. O parte a acestor mănăstiri sunt şi în prezent active şi în zilele noastre.

Monahismul egiptean a atras atenţie creştinilor din alte zone ale lumii, care au vizitat Egiptul, mulţi ducând ideea vieţii monahale în ţările de origine şi răspândind monahismul în toată lumea creştină. Sfântul Vasile cel Mare, reorganizator al monahismului din Asia Mică, a vizitat Egiptul în jurul anului AD 357 iar regulile stabilite de el încă sunt urmate de bisericile răsăritene; Sfântul Ieronim, în drum spre Ierusalim, s-a oprit în Egipt şi a descris experienţele sale în scrisori; Sfântul Benedict din Nursia a fondat mănăstiri, în secolul al VI-lea, după modelul lui Pahomie, dar într-o formă mai strictă.

Sinodul de la Calcedon

Catedrala coptă Sfântul Marcu din Alexandria
Cruce ortodoxă coptă
Notă: Acest articol (sau părți din el) prezintă o perspectivă anti-calcedoniană, care poate fi diferită ca înțelegere de punctul de vedere al Ortodoxiei Răsăritene (Calcedoniene).

În vremea Sinodului de la Calcedon, politica începuse deja să intervină în treburile Bisericii. Când împăratul Marcianus se amestecă în probleme de credinţă, răspunsul Papei Dioscor din Alexandria (Papa din Alexandria care ulterior va fi exilat) la această intervenţie a fost foarte clar: "Tu nu ai niciun fel de treabă cu Biserica." La Calcedon, împăratul îşi va lua revanşa faţă de francheţea Papei.

Sinodul de la Calcedon a abandonat terminologia chiriliană şi a declarat că Hristos este o ipostază în două firi. Totuşi, în Crezul Niceo-Constantinopolitan, "Hristos purcede din Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria," astfel încât pentru anti-calcedonieni este clară fundaţia teologică. În termeni de Hristologie, înţelegerea orientală este aceea că Hristos este "O fire-- Logosul Întrupat," al deplinei umanităţi şi al deplinei dumnezeiri. Înţelegerea bizantină este aceea că Hristos este din două firi, umanitate deplină şi dumnezeire deplină. (Aşa cum fiecare dintre noi este din părinţii noştri şi nu în părinţii noştri, la fel este şi firea lui Hristos, apoi El se desparte în două persoane, după cum învaţă Nestorienii. Imaginează-ţi firea ta în părinţii tăi; apoi tu eşti două persoane diferite. Dacă totuşi, firea ta este din părinţii tăi, atunci tu eşti o singură persoană [1].) Aceasta este diferenţa lingvistică ce separă orientalii de bizantini.

Descoperirea sinodului a fost respinsă de mulţi din creştinii aflaţi la frontierele Imperiului Bizantin: egipteni, sirieni, armeni, şi nu numai. Din acel moment al istoriei, Alexandria va avea doi patriarhi: cel "melchit" sau patriarhul imperial, în prezent recunoscut oficial de statul egiptean cu numele de Patriarhul ortodox grec al Alexandriei şi întregii Africi [2] şi cel naţional egiptean anti-calcedonian, cunoscut sub numele de Papa şi Patriarhul copt al Alexandriei şi Scaunului apostolic al Sfântului Marcu. Aproape întreaga populaţie a Egiptului a respins termenii sinodului de la Calcedon şi a rămas credincios bisericii naţionale egiptene (cunoscută în prezent sub numele de Biserica coptă). Cei care au acceptat definiţiile calcedoniene au rămas în comuniune cu celelalte biserici importante din Imperiul Roman. Partida anti-calcedoniană a devenit ceea ce este astăzi cunoscut sub numele de Biserici Orientale Ortodoxe.

Biserica Coptă se consideră, ea însăşi, greşit înţeleasă la Sinodul de la Calcedon. Anumiţi copţi cred că Sinodul a înţeles Biserica în mod corect, dar a vrut să o exileze, pentru a o izola şi pentru a-l detrona pe Papa egiptean independent, care pleda pentru o independenţă a Bisericii faţă de stat. Biserica Coptă priveşte eliminarea Papei Dioscorus de Alexandria în timpul Sinodului de la Calcedon s-a datorat în parte şi rivalităţii dintre episcopii de Alexandria şi Roma. Tomos-ul Papei Leo de Roma este considerat ca fiind influenţat de filozofia nestoriană. Este important de precizat că Papa Dioscorus de Alexandria nu a fost niciodată etichetat ca fiind eretic de canoanele sinodului. De asemenea, copţii cred că Papa de Alexandria a fost brutal împiedicat să ajungă la cea de a treia întrunire a sinodului în care a fost eliminat, ceea ce se pare că a fost rezultatul unei conspiraţii a delegaţilor romani.[3]

Înainte de perioada pozitivă actuală de dialoguri dintre ortodocşii orientali şi cei răsăriteni, uneori calcedonienii îi numeau pe anti-calcedoniei "monofiziţi", cu toate că Biserica Coptă respinge învăţăturile monofizismului, pe care întotdeauna l-a privit ca pe o erezie. Uneori ei îi numesc pe calcedonieni "diofiziţi". Un termen care este mai aproape de doctrina coptă este cel de "miafizitism" [3], care se îi atribuie lui Hristos o fire întrepătrunsă, atât umană cât şi dumnezeiască, unită indivizibil în Logosul Încarnat. Biserica Coptă mărturiseşte că Hristos este perfect în dumnezeirea Sa şi este perfect în umanitatea Sa, dar dumnezeirea şi umanitatea sunt unite într-o fire numită "firea cuvântului întrupat", ceea ce a fost reiterat şi de Sfântul Chril al Alexandriei. Astfel, copţii mărturisesc două firi "umană" şi "dumnezeiască" care sunt unite într-un ipostas fără amestecare, fără confuzie şi fără stricăciune. Aceste două firi nu se separă nici cât o clipire de ochi (Liturghia coptă a Sfântului Vasile din Cezareea).

Copţii au fost persecutaţi sub administraţia bizantină. Patriarhul melkit, numit de împăraţi ca lider atât spiritual cât şi civil, a masacrat populaţia egipteană pe care o considerau eretică. Mulţi egipteni au fost torturaţi şi martirizaţi pentru a accepta termenii calcedonieni, dar egiptenii au rămas fideli credinţei părinţilor lor şi perspectivei chiriliene asupra Hristologiei. Unul dintre cei mai renumiţi sfinţi egipteni ai timpului este Sfântul Samuel Mărturisitorul.

Cucerirea arabă a Egiptului

Cucerirea arabă a Egiptului a avut loc în anul 641 ÎH. Cu toate că forţele imperiale au rezistat armatei arabe conduse de Amr ibn al-As, majoritatea populaţiei civile, suferind persecuţii pentru credinţele creştine diferite, era mult mai puţin ostilă noilor stăpâni. Fiind numiţi "Oamenii Cărţii", creştinilor li s-a permis să-şi practice religia, dar sub restricţiile legii Islamice Shari'a. Această protecţie s-a datorat în parte lui Hadith of Muhammad (a cărei soţie egipteancă fusese singura în stare să nască un băiat) care fusese sfătuit "Când vei cuceri Egiptul, fii bun cu copţii pentru că ei sunt protejaţii tăi şi cunoştinţele tale" şi în parte nevoii de a avea administratori capabili.

În ciuda schimbărilor politice, Egiptul a rămas predominant o ţară creştină, cu toate că convertirile treptate la Islam de-a lungul secolelor au avut ca rezultat transformarea Egiptului din predominant creştin în predominant musulman până la sfârşitul secolului al XII-lea. Acest proces a fost accelerat uneori de persecuţiile din timpul şi de după domnia regelui nebun Fatimid caliph Al-Hakim bi-Amr Allah (996-1021 ÎH) şi ale cruciaţilor, dar mai ales prin acceptarea arabei ca limbă liturgică de Papa Alexandriei, Gabriel ibn-Turaik.

Din secolul al XIX-lea până la revoluţia din 1952

Situaţia copţilor a început să se îmbunătăţească la începutul secolului al XIX-lea prin stabilitatea şi toleranţa dinastiei Muhammad Ali. Comunitatea coptă a încetat să fie considerată de stat ca o unitate administrativă şi, începând cu 1855, principalul semn al inferiorităţii copţilor, impozitul numit Jizya, a fost eliminat. La scurt timp după aceea, creştinii au fost primiţi în armata egipteană. Revoluţia din 1919 din Egipt, prima apariţie puternică a identităţii egiptene după secole de istorie, este o mărturie a omogenităţii societăţii egiptene moderne cu ambele sale componente: musulmană şi creştină. Cu toate acestea, recent (2005-2006), creştinii au fost, din păcate, persecutaţi în diverse locuri din Egipt.

Creştinismul copt astăzi

Sărbătoare coptă în Egiptul de Sus.

Actualul patriarh copt de Alexandria este Papa Teodor al II-lea. Există şi o mică Biserică Catolică Coptă (Catolici de rit răsăritean) înfiinţată în secolul al XIX-lea şi păstorită de Patriarhul de Alexandria, care este în comuniune cu Papa de la Roma. Biserica greco catolică melkită are o prezenţă redusă în Egipt, dar este păstorită de Patriarhul Alexandriei, Antiohiei şi Ierusalimului.

După unele statistici, în lume sunt în jur de 60 de milioane de creştini ortodocşi copţi: ei se găsesc, în principal în Egipt (în jurul a 15 milioane), Etiopia (aproximativ 38 de milioane [4])şi în Eritreea (aproximativ două milioane), dar există prezenţe importante în America de Nord, Europa, Australia, Sudan şi Israel iar în diaspora din lumea întreagă aproximativ alte 3-4 milioane. În orice caz, aşa cum spune Biserica Etiopiei Tewahedo, care în 1959 a primit rangul de patriarhie de la Papa copt Chiril al VI-lea de Alexandria, cuvântul copt poate fi considerat nepotrivit pentru că înseamnă egiptean. Biserica Ortodoxă a Eritreei, de asemenea, a devenit independentă de Biserica Tewahedo în anii 1990. Aceste trei biserici au rămas în comuniune deplină între ele şi cu celelalte Biserici Orientale Ortodoxe.

Începând cu anii 1980, teologi din bisericile ortodoxe orientale şi din cele ortodoxe calcedoniene s-au întâlnit pentru atenuarea diferenţelor teologice dintre ele şi au ajuns la concluzia că multe din diferenţe sunt cauzate de faptul că cele două grupuri folosesc terminologii diferite pentru a descrie acelaşi lucru (vezi Declaraţia oficială despre Hristologie convenită între Bisericile Catolică şi Ortodoxă Răsăriteană ???). În vara anului 2001, Patriarhii Alexandriei ortodox copt şi ortodox grec au convenit să-şi recunoască reciproc botezurile realizate în cealaltă biserică, făcând astfel rebotezarea inutilă şi să recunoască taina căsătoriei aşa cum este celebrată de cealaltă biserică. Anterior acestei declaraţii, dacă o pereche cu ascultare diferită (coptă şi greacă) doreau să se căsătorească, cununia trebuia făcută de două ori, o dată în fiecare biserică, ca să fie recunoscută de ambele ierarhii. În prezent, este suficientă o singură cununie, care este recunoscută de ambele ierarhii bisericeşti.

În Biserica Coptă, doar bărbaţii pot fi hirotoniţi şi ei trebuie să fie căsătoriţi înainte de hirotonire, dacă doresc să se căsătorească. Prin aceasta, ei respectă aceeaşi regulă ca şi Biserica Ortodoxă Răsăriteană.

Prin tradiţie, limba coptă [5] este folosită în slujbele bisericii, iar Sfintele Scripturi sunt scrise în alfabetul copt [6]. Cu toate acestea, datorită arabizării egiptului, slujbele bisericii folosesc intens limba arabă, în timp ce predicile sunt integral în arabă. Limbile locale sunt folosite, alături de limba coptă, la slujbele din afara Egiptului.

Biserica Ortodoxă Coptă are propria muzică religioasă/liturgică unică şi curată şi propriile cântece [7], [8], [9], [10] (unele dintre ele fiind folosite, de asemenea, de către catolicii copţi).

Avându-şi propriul calendar bisericesc (Calendarul copt), creştinii copţi sărbătoresc Crăciunul în data de 7 ianuarie care, începând cu 2002 este sărbătoare naţională oficială în Egipt. Calendarul copt este calendarul martirilor. Anii copţi sunt număraţi începând cu anul 284 DH, anul când Diocleţian devine împărat roman, a cărui domnie a fost marcată prin torturi şi execuţii în masă ale creştinilor, în special în Egipt. De aceea, anul copt este identificat prin abrevierea AM (de la Anno Martyrum sau "Anl martirilor ").

Biserica Ortodoxă Coptă are propria artă [11], [12]; iconografie [13], [14], [15]; şi arhitectură [16], [17] deosebite de ale altor biserici.

Biserici ortodoxe copte în lume

Africa

Asia

Australia and Oceania

Europa

America de Nord

America de Sud


Sfinţi ai Bisericii Copte

Notă: Unii din cei menţionaţi aici nu sunt înscrişi ca sfinţi în calendarul Bisericii Ortodoxe (calcedoniene).

Vezi şi

Note

  1. Deutsche Welle - Kopten haben neuen Papst, accesat 5 noiembrie 2012
  2. Deutsche Welle - Kopten feiern neuen Patriarchen, la 18 noiembrie 2012
  3. Pentru informaţii suplimentare, vă rog să citiţi this key paper lucrările despre acest subiect ale profesorului Părintele John S. Romanides, un savant ortodox grec proeminent.

Surse

Bibliografie

Legături externe