Biserica Stavropoleos (București): Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (leg. interne)
(Biserica Stavropoleos în prezent: ref.)
 
(Nu s-au afișat 14 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 4: Linia 4:
 
| Localizare =Bucureşti,<br>Str. Stavropoleos Nr. 4, Sectorul 3
 
| Localizare =Bucureşti,<br>Str. Stavropoleos Nr. 4, Sectorul 3
 
| Jurisdicţie =[[Arhiepiscopia Bucureştilor]]
 
| Jurisdicţie =[[Arhiepiscopia Bucureştilor]]
| Hram = [[Arhanghel|Sf. Arhangheli]] [[Mihail (Arhanghelul)|Mihail]] și [[Gavriil (Arhanghelul)|Gavriil]]
+
| Hram = [[Arhanghel|Sf. Arhangheli]] [[Mihail (Arhanghelul)|Mihail]] și [[Gavriil (Arhanghelul)|Gavriil]]<br>[[Iustin Martirul|Sf. Iustin Martirul și Filosoful]]
 
| Târnosire =1724
 
| Târnosire =1724
 
| Ctitor =[[Arhimandrit]]ul Ioanichie Stratonikeas
 
| Ctitor =[[Arhimandrit]]ul Ioanichie Stratonikeas
Linia 12: Linia 12:
 
| Suprafaţă=  
 
| Suprafaţă=  
 
| Înălţime =  
 
| Înălţime =  
| Site web = www.stavropoleos.ro
+
| Site web = http://www.stavropoleos.ro/
 
|}}
 
|}}
'''Biserica Stavropoleos''' este o [[biserică]] [[Biserica Ortodoxă|ortodoxă]], construită în stil brâncovenesc, aflată în centrul municipiului București (pe Str. Stavropoleos Nr. 4, Sectorul 3). [[Hram]]ul sfântului lăcaș este [[Arhanghel|Sf. Arhangheli]] [[Mihail (Arhanghelul)|Mihail]] și [[Gavriil (Arhanghelul)|Gavriil]]. Numele ''Stavropoleos'' este forma românească a cuvântului [[limba greacă|grecesc]] ''Stauropolis'', care se poate traduce prin „Orașul Crucii”.
+
'''Biserica Stavropoleos''' este o [[biserică]] [[Biserica Ortodoxă|ortodoxă]], construită în stil brâncovenesc, aflată în centrul municipiului București (pe Str. Stavropoleos Nr. 4, Sectorul 3). [[Hram]]ul sfântului lăcaș este [[Arhanghel|Sf. Arhangheli]] [[Mihail (Arhanghelul)|Mihail]] și [[Gavriil (Arhanghelul)|Gavriil]]. Numele ''Stavropoleos'' este forma românească a cuvântului grecesc Σταυρούπολη (''Stauropolis''), care se poate traduce prin „Orașul Crucii”.
  
 
Biserica Stavropoleos este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România'', având codul de clasificare ''B-II-a-A-19464''.<ref>[http://www.cultura.ro/page/17 Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România], accesat 13 decembrie 2012</ref>
 
Biserica Stavropoleos este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România'', având codul de clasificare ''B-II-a-A-19464''.<ref>[http://www.cultura.ro/page/17 Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România], accesat 13 decembrie 2012</ref>
  
 
==Istoric==
 
==Istoric==
 +
Biserica a fost ridicată în anul 1724, în timpul celei de-a doua domnii a lui Nicolae Mavrocordat al Țării Românești (1719-1730), de către [[arhimandrit]]ul Ioanichie Stratonikeas. Născut în satul Ostanița din eparhia Pogoniana (Epir), Ioanichie a venit în Țara Românească din Grecia, de la Mănăstirea Gura, [[metoc]] al Mitropoliei Pogoniana.<ref name="Stavropoleos">[http://www.stavropoleos.ro/webpage.php?id=7 Biserica Manastirii Stavropoleos], accesat 7 februarie 2013</ref>
 +
 +
Ioanichie Stratonikeas a zidit o biserică și o [[mănăstire]] în Bucureşti, susținute economic din veniturile unui han construit chiar în curtea mănăstirii - aceasta fiind o situație des întâlnită în acea epocă. În 1726 Ioanichie Stratonikeas a fost ales [[mitropolit]] al Stavropolei și [[exarh]] al Cariei; mănăstirea pe care o construise în București poartă de atunci numele ''Stavropoleos'', după numele scaunului mitropolitan al ctitorului ei. La [[7 februarie]] 1742 Ioanichie, în vârstă de 61 de ani, a murit și a fost îngropat în biserica pe care o ctitorise.
  
Biserica a fost ridicată în anul 1724, în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat al Țării Românești (1719-1730), de către [[arhimandrit]]ul Ioanichie Stratonikeas. Ioanichie a zidit biserica și o [[mănăstire]], susținută economic din veniturile unui han construit chiar în curtea mănăstireii - aceasta fiind o situație des întâlnită în acea epocă. În 1726 Ioanichie Stratonikeas a fost ales [[mitropolit]] al Stavropolei și [[exarh]] al Cariei; mănăstirea pe care o construise în București poartă de atunci numele ''Stavropoleos'', după numele scaunului mitropolitan al ctitorului ei. La [[7 februarie]] 1742 Ioanichie, în vârstă de 61 de ani, a murit și a fost îngropat în biserica pe care o ctitorise.
 
 
 
Hanul, chiliile și anexele mănăstirii au fost demolate la sfârșitul secolului al XIX-lea, rămânând în picioare doar biserica. De-a lungul timpului biserica a fost afectată de cutremure, care au șubrezit turla până aproape de prăbușire.
 
Hanul, chiliile și anexele mănăstirii au fost demolate la sfârșitul secolului al XIX-lea, rămânând în picioare doar biserica. De-a lungul timpului biserica a fost afectată de cutremure, care au șubrezit turla până aproape de prăbușire.
  
 
La începutul secolului al XX-lea Biserica Stavropoleos a fost consolidată și restaurată. A fost adăugată și o nouă construcție anexă, ridicată după planurile renumitului arhitect Ion Mincu, care respectă stilul brâncovenesc al ansamblului.
 
La începutul secolului al XX-lea Biserica Stavropoleos a fost consolidată și restaurată. A fost adăugată și o nouă construcție anexă, ridicată după planurile renumitului arhitect Ion Mincu, care respectă stilul brâncovenesc al ansamblului.
[[Imagine:Stavropoleos_Preziosi.jpg|thumb|left|300 px|Biserica Stavropoleos în 1868]]
 
  
 
==Arhitectură==
 
==Arhitectură==
 +
[[Imagine:Stavropoleos_Preziosi.jpg|thumb|left|300 px|Biserica Stavropoleos în 1868]]
 
Biserica Stavropoleos (precum și întregul ansamblu mănăstiresc restaurat în 1897) aparţine stilistic epocii brâncoveneşti, fiind prin decoraţia în piatră, mobilier, pictura murală interioară şi exterioară, o expresie unitară a acestei perioade din istoria artei arhitectonice româneşti.
 
Biserica Stavropoleos (precum și întregul ansamblu mănăstiresc restaurat în 1897) aparţine stilistic epocii brâncoveneşti, fiind prin decoraţia în piatră, mobilier, pictura murală interioară şi exterioară, o expresie unitară a acestei perioade din istoria artei arhitectonice româneşti.
  
Linia 35: Linia 36:
  
 
Portretele [[ctitor]]ilor îi reprezintă pe Mitropolitul Ioanichie cu fraţii săi şi pe domnitorul Nicolae Mavrocordat cu familia sa.
 
Portretele [[ctitor]]ilor îi reprezintă pe Mitropolitul Ioanichie cu fraţii săi şi pe domnitorul Nicolae Mavrocordat cu familia sa.
 +
Ei sunt înconjurați de Mitropolitul Daniil al Ungrovlahiei din acea vreme, familii boiereşti şi alţi donatori.
  
În [[pridvor]] sînt zugrăvite scene de la [[Sinod Ecumenic|Sinoadele ecumenice]], Sfântul [[Ioan Botezătorul]] şi [[Minune|minunile]] Arhanghelului Mihail, a căror amploare este rar întâlnită în arta românească.<ref name="Stavropoleos">[http://www.stavropoleos.ro/webpage.php?id=7 Biserica Manastirii Stavropoleos], accesat 7 februarie 2013</ref>  
+
În [[pridvor]] sunt zugrăvite scene de la [[Sinod Ecumenic|Sinoadele ecumenice]], Sfântul [[Ioan Botezătorul]] şi [[Minune|minunile]] Arhanghelului Mihail, a căror amploare este rar întâlnită în arta românească. <ref name="Stavropoleos"/>  
 
[[Imagine:Stavropoleos_2.jpg|thumb|300 px|Biserica Stavropoleos, vedere exterioară]]
 
[[Imagine:Stavropoleos_2.jpg|thumb|300 px|Biserica Stavropoleos, vedere exterioară]]
  
Linia 46: Linia 48:
 
Construcția anexă, refăcută la începutul secolului al XX-lea după planurile arhitectului Ion Mincu, adăpostește în prezent o bibliotecă, o sală de conferințe, o colecție de icoane vechi (de la începutul sec. al XVIII-lea) și obiecte de cult, precum și fragmente de frescă recuperate de la bisericile demolate în timpul regimului comunist.
 
Construcția anexă, refăcută la începutul secolului al XX-lea după planurile arhitectului Ion Mincu, adăpostește în prezent o bibliotecă, o sală de conferințe, o colecție de icoane vechi (de la începutul sec. al XVIII-lea) și obiecte de cult, precum și fragmente de frescă recuperate de la bisericile demolate în timpul regimului comunist.
  
La 26 martie 2008 s-a reînființat [[Mănăstire]]a Stavropoleos, ca mănăstire de maici cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil și Sf. Iustin Martirul și Filosoful. [[Tundere|Tunderea în monahism]] a primelor patru monahii a avut loc pe 28 mai 2008. La 4 iunie 2012 a fost resfințită biserica Mănăstirii Stavropoleos de către [[Daniel (Ciobotea) al României|PF Părinte Patriarh Daniel]].
+
La 26 martie 2008 s-a reînființat [[Mănăstire]]a Stavropoleos, ca mănăstire de maici cu [[hram]]ul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil. [[Tundere|Tunderea în monahism]] a primelor patru [[monah]]ii a avut loc pe 28 mai 2008. La 4 iunie 2012 biserica Mănăstirii Stavropoleos a fost resfințită de către [[Daniel (Ciobotea) al României|PF Părinte Patriarh Daniel]], cu această ocazie acordându-i-se sfântului lăcaș și hramul [[Iustin Martirul|Sf. Iustin Martirul și Filosoful]].<ref>[http://basilica.ro/1-iunie-2017-hramul-manastirii-stavropoleos/ Gheorghe Anghel, ''1 iunie 2017: Hramul Mănăstirii Stavropoleos''], Agenția de știri Basilica, 30 mai 2017</ref>
 +
 
 +
Fiind singura comunitate monahală din „Centrul istoric” al Capitalei, lăcașul de cult și sălile din incinta mănăstirii (colecția de icoane și obiecte liturgice vechi, biblioteca cu sute de volume de carte veche, manuscrise și tipărituri, cu mobilier, tablouri și fotografii vechi, trapeza cu obiecte de artă românească dar și cu vitrine cu porțelanuri și sticlărie europeană) sunt vizitate de tot mai mulți  pelerini, slujitori ai Bisericii dar și simpli turiști.<ref>[https://ziarullumina.ro/educatie-si-cultura/interviu/30-de-ani-de-la-un-nou-inceput-la-stavropoleos-163049.html Pr. Ciprian Bâra, ''30 de ani de la un nou început la Stavropoleos''], 4 iunie 2021, ''Ziarul Lumina'', accesat la 15 iunie 2021</ref>
  
 
==Note==
 
==Note==
Linia 56: Linia 60:
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
 +
* [http://ziarullumina.ro/opinii/stavropoleos-manastirea-din-inima-cetatii Stavropoleos, mănăstirea din inima cetății], 31 mai 2012, Arhim. Timotei Aioanei, ''Ziarul Lumina''
 +
* [http://ziarullumina.ro/reportaj/activitate-carturareasca-slujba-spiritualitatii-la-stavropoleos Activitate cărturărească în slujba spiritualității, la Stavropoleos], 26 ianuarie 2010, Raluca Brodner, ''Ziarul Lumina''
  
 
+
[[Categorie:Biserici din București|Stavropoleos]]
[[Categorie:Biserici ortodoxe din România|Ghencea]]
 

Versiunea curentă din 15 iunie 2021 10:25

Biserica Stavropoleos (Bucureşti)
Biserica Stavropoleos (Bucureşti)
Localizare   Bucureşti,
Str. Stavropoleos Nr. 4, Sectorul 3
Jurisdicție  Arhiepiscopia Bucureştilor
Hram  Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil
Sf. Iustin Martirul și Filosoful
Sfințire  1724
Ctitor  Arhimandritul Ioanichie Stratonikeas
Stil arhitectonic  brâncovenesc
Arhitect 
Pictor 
Suprafață 
Înălțime 
Site oficial  http://www.stavropoleos.ro/

Biserica Stavropoleos este o biserică ortodoxă, construită în stil brâncovenesc, aflată în centrul municipiului București (pe Str. Stavropoleos Nr. 4, Sectorul 3). Hramul sfântului lăcaș este Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil. Numele Stavropoleos este forma românească a cuvântului grecesc Σταυρούπολη (Stauropolis), care se poate traduce prin „Orașul Crucii”.

Biserica Stavropoleos este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare B-II-a-A-19464.[1]

Istoric

Biserica a fost ridicată în anul 1724, în timpul celei de-a doua domnii a lui Nicolae Mavrocordat al Țării Românești (1719-1730), de către arhimandritul Ioanichie Stratonikeas. Născut în satul Ostanița din eparhia Pogoniana (Epir), Ioanichie a venit în Țara Românească din Grecia, de la Mănăstirea Gura, metoc al Mitropoliei Pogoniana.[2]

Ioanichie Stratonikeas a zidit o biserică și o mănăstire în Bucureşti, susținute economic din veniturile unui han construit chiar în curtea mănăstirii - aceasta fiind o situație des întâlnită în acea epocă. În 1726 Ioanichie Stratonikeas a fost ales mitropolit al Stavropolei și exarh al Cariei; mănăstirea pe care o construise în București poartă de atunci numele Stavropoleos, după numele scaunului mitropolitan al ctitorului ei. La 7 februarie 1742 Ioanichie, în vârstă de 61 de ani, a murit și a fost îngropat în biserica pe care o ctitorise.

Hanul, chiliile și anexele mănăstirii au fost demolate la sfârșitul secolului al XIX-lea, rămânând în picioare doar biserica. De-a lungul timpului biserica a fost afectată de cutremure, care au șubrezit turla până aproape de prăbușire.

La începutul secolului al XX-lea Biserica Stavropoleos a fost consolidată și restaurată. A fost adăugată și o nouă construcție anexă, ridicată după planurile renumitului arhitect Ion Mincu, care respectă stilul brâncovenesc al ansamblului.

Arhitectură

Biserica Stavropoleos în 1868

Biserica Stavropoleos (precum și întregul ansamblu mănăstiresc restaurat în 1897) aparţine stilistic epocii brâncoveneşti, fiind prin decoraţia în piatră, mobilier, pictura murală interioară şi exterioară, o expresie unitară a acestei perioade din istoria artei arhitectonice româneşti.

Deşi de dimensiuni reduse, biserica are monumentalitate, fiind un spaţiu arhitectural specific tradiţiei bizantine. Prin decoraţia sculptată şi prin motivele ornamentale ea exprimă o sensibilitate barocă dar şi un gust oriental.

Pictura interioară impresionează prin amploarea şi totodată prin concentrarea programului iconografic. În naos este pictată „Liturghia îngerească”, zugrăvită la baza turlei şi cei patru evanghelişti, iar în absidele laterale sunt reprezentate Cea de-a doua Venire, (în absida sudică), respectiv Învierea Domnului (în absida nordică). Pe peretele dinspre apus al naosului sunt reprezentate scene din viaţa Mântuitorului şi a Maicii Domnului, care denotă adânci semnificaţii teologice. În pronaos, în registrul superior se pot vedea Imnul Acatist, temă specifică iconografiei ortodoxe, iar în bolta pronaosului este zugrăvită Maica Domnului cu Pruncul Sfânt.

Portretele ctitorilor îi reprezintă pe Mitropolitul Ioanichie cu fraţii săi şi pe domnitorul Nicolae Mavrocordat cu familia sa. Ei sunt înconjurați de Mitropolitul Daniil al Ungrovlahiei din acea vreme, familii boiereşti şi alţi donatori.

În pridvor sunt zugrăvite scene de la Sinoadele ecumenice, Sfântul Ioan Botezătorul şi minunile Arhanghelului Mihail, a căror amploare este rar întâlnită în arta românească. [2]

Biserica Stavropoleos, vedere exterioară

În sculptura pridvorului se evidenţiază balustrada, o remarcabilă realizare a artei medievale româneşti. Pictura exterioară şi turla, au fost refăcute la începutul secolului al XX-lea şi se armonizează cu decoraţia în piatră care a înlocuit vechile stucaturi. Nu se cunosc numele zugravilor şi ale pietrarilor, ci doar al lui Iordan stucatorul.[2]

Biserica Stavropoleos în prezent

Din anul 1991 biserica este păstorită de părintele Iustin Marchiş, primul ieromonah al bisericii în ultima sută de ani. A început refacerea unei comunități monahale care, alături de slujbele zilnice, se ocupă cu restaurarea de carte veche, icoane și veșminte sacerdotale.

Construcția anexă, refăcută la începutul secolului al XX-lea după planurile arhitectului Ion Mincu, adăpostește în prezent o bibliotecă, o sală de conferințe, o colecție de icoane vechi (de la începutul sec. al XVIII-lea) și obiecte de cult, precum și fragmente de frescă recuperate de la bisericile demolate în timpul regimului comunist.

La 26 martie 2008 s-a reînființat Mănăstirea Stavropoleos, ca mănăstire de maici cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil. Tunderea în monahism a primelor patru monahii a avut loc pe 28 mai 2008. La 4 iunie 2012 biserica Mănăstirii Stavropoleos a fost resfințită de către PF Părinte Patriarh Daniel, cu această ocazie acordându-i-se sfântului lăcaș și hramul Sf. Iustin Martirul și Filosoful.[3]

Fiind singura comunitate monahală din „Centrul istoric” al Capitalei, lăcașul de cult și sălile din incinta mănăstirii (colecția de icoane și obiecte liturgice vechi, biblioteca cu sute de volume de carte veche, manuscrise și tipărituri, cu mobilier, tablouri și fotografii vechi, trapeza cu obiecte de artă românească dar și cu vitrine cu porțelanuri și sticlărie europeană) sunt vizitate de tot mai mulți pelerini, slujitori ai Bisericii dar și simpli turiști.[4]

Note

  1. Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România, accesat 13 decembrie 2012
  2. 2,0 2,1 2,2 Biserica Manastirii Stavropoleos, accesat 7 februarie 2013
  3. Gheorghe Anghel, 1 iunie 2017: Hramul Mănăstirii Stavropoleos, Agenția de știri Basilica, 30 mai 2017
  4. Pr. Ciprian Bâra, 30 de ani de la un nou început la Stavropoleos, 4 iunie 2021, Ziarul Lumina, accesat la 15 iunie 2021

Surse

Legături externe