Modificări

Salt la: navigare, căutare

Biserica Sfinții Apostoli (București)

391 de octeți adăugați, 16 iulie 2018 17:14
m
fără descrierea modificării
[[Fișier:Biserica_Bucuresti_02.jpg|thumb|260px|Biserica Sf. Apostoli (București), în prezent.]]Ctitorie a domnitorului Ţării Româneştidomnului Țării Românești, [[Matei Basarab]], '''Biserica Sfinţii Sfinții Apostoli ''', din București, a fost construită în secolul al XVII-lea şi și era numită Mănăstirea Târnovului sau a Arhimandritului. De-a lungul vremii, au fost şi alţi și alți ctitori, care au înzestrat-o cu moşii şi moșii și au reparat-o atunci când a fost necesar. Dintre aceştiaaceștia, se remarcă voievodul Ştefan Ștefan Cantacuzino, care a refăcut-o la începutul secolului al XVIII-lea şi și a ales hramul Sfinţii [[Apostolul Petru|Sfinții Apostoli Petru si ]] [[Apostolul Pavel|și Pavel]]. Din această perioadă există biserica în forma ei actuală. În prezent, sfântul lăcaş lăcaș se află pe strada care îi poartă numele, în spatele noilor blocuri din Bulevardul Națiunilor Unite.  
==Istoric==
Istoria Bisericii Sfinţii Sfinții Apostoli din București începe în urmă cu peste 400 de ani, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, când era construită din lemn şi și se numea Mănăstirea Târnovului. Nu s-au păstrat informaţii informații despre primul său ctitor, dar se ştie știe că era închinată unei mănăstiri din Târnovo, Bulgaria, de aici şi și numele sub care era cunoscută. În anul 1636, domnitorul Ţării Româneşti Matei Basarab (1632-1654), considerat de istoricul C.G. Giurescu drept „cel mai mare ctitor de lăcaşuri bisericeşti al istoriei noastre”, a înlocuit biserica din lemn cu alta din zid, care există şi în prezent. Un document din 1626 menţionează că mănăstirea exista în anii 1585-1586, iar cărțile ei de proprietate erau „peste Dunăre, la Târnovo, din pricina răutăților”. Aşezământul de închinăciune se afla în mahalaua Târnovul, care s-a numit apoi Sfinţii Apostoli, Dudescu, precum şi Arhimandritul. Ultimul nume se pare că a fost ales după un egumen mai cunoscut, cu rangul de arhimandrit, pe care l-a avut mănăstirea în acea perioadă.
Izvoarele istorice descriu mai multe evenimente zbuciumate prin care a trecut sfântul lăcaş, primul fiind menţionat în 1655În anul 1636, când a fost prădat de seimeni. Mercenari în armata lui domnul Țării Românești [[Matei Basarab]] (1632-1654), cu o contribuţie importantă la victoriile militare ale domnitorului, seimenii s-au răzvrătit pentru că nu au primit solda promisă considerat de voievodistoricul C. G.Giurescu drept „cel mai mare ctitor de lăcașuri bisericești al istoriei noastre”<ref>Nicolae StoicescuConstantin C. Giurescu, „Matei Basarab”Dinu C. Giurescu, ''Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi'', Editura Academiei Republicii Socialiste RomâniaAlbatros, Bucureşti 1988București, p.75 1972</ref> Răscoala , a început înlocuit biserica din lemn cu puţin timp înainte de moartea domnitoruluialta din zid, care există și în 1653, şi a luat amploare după ce Matei Basarab a hotărât împreună cu boierii desfiinţarea acestor mercenariprezent. Potrivit istoricului C.G. GiurescuUn document din 1626 menționează că mănăstirea exista în anii 1585-1586, mişcareaiar cărțile ei de proprietate erau „peste Dunăre, la Târnovo, din pricina răutăților”. Așezământul de închinăciune se afla în mahalaua Târnovul, care au luat parte s-a numit apoi şi alţi ostaşiSfinții Apostoli, Dudescu, precum și Arhimandritul. Ultimul nume se pare că a fost „o adevărată vânătoare ales după boieri”. Casele acestora au fost prădateun egumen mai cunoscut, la fel şi locuinţele negustorilor. Nu au fost cruţate nici bisericile, cărţile de slujbă şi odoarele fiind vândute cu rangul de răsculaţi prin târguri.<ref>Constantin G. Giurescuarhimandrit, „Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri până pe care l-a avut mănăstirea în zilele noastre”, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1966, p.73acea perioadă.</ref>
În Izvoarele istorice descriu mai multe evenimente zbuciumate prin care a doua jumătate trecut sfântul lăcaș, primul fiind menționat în 1655, când a secolului al XVII-lea ctitoria fost prădat de seimeni. Mercenari în armata lui Matei Basarab a fost reparată , cu o contribuție importantă la victoriile militare ale domnitorului, seimenii s-au răzvrătit pentru că nu au primit solda promisă de un alt domnitorvoievod.<ref>Nicolae Stoicescu, „Matei Basarab”, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București 1988, Grigore Ghicap. Însemnările documentare ale vremii arată că în 1677 biserica 75 </ref> Răscoala a fost închinată Patriarhiei din Constantinopol, iar început cu puţin puțin timp înainte fusese arsă „prin mâna unui duşman”de moartea domnitorului, în 1653, și a luat amploare după ce Matei Basarab a hotărât împreună cu boierii desființarea acestor mercenari. Potrivit istoricului C.G. În timpul domniei Sfântului Constantin Brâncoveanu (1688-1714) Giurescu, mișcarea, la care au luat parte apoi și alți ostași, a fost reparată „o adevărată vânătoare după boieri”. Casele acestora au fost prădate, la fel și locuințele negustorilor. Nu au fost cruțate nici bisericile, cărțile de Axentieslujbă și odoarele fiind vândute de răsculați prin târguri.<ref>Constantin G. Giurescu, „Istoria Bucureștilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre”, mitropolitul SofieiEditura pentru Literatură, originar din TârnovoBucurești, 1966, p.73.</ref>
Dar sfântul aşezământ, care rezistase aproape 80 de ani de la zidire, avea nevoie acum de îmbunătăţiri şi schimbări semnificative. În 1715, au a doua jumătate a secolului al XVII-lea ctitoria lui Matei Basarab a fost făcute reparaţii majore reparată de voievodul Ştefan Cantacuzino, fiul stolnicului Constantin Cantacuzinoun alt domnitor, care alege hramul Sfinţilor Apostoli Petru şi PavelGrigore Ghica. Astfel, este construită clopotnița de pe pronaos şi este adăugat pridvorul, iar Însemnările documentare ale vremii arată că în interior este realizată o nouă pictură, după cum mărturiseşte şi pisania: „''Această biserică 1677 biserica a Sfinților Apostoli Petru și Pavelfost închinată Patriarhiei din Constantinopol, fiind întâiași dată în lemn, siar cu puțin timp înainte fusese arsă „prin mâna unui dușman”. În timpul domniei Sfântului [[Constantin Brâncoveanu]] (1688-a zidit din piatră de răposatul Mateiu VV (n.n. Matei Basarab1714) și acum s-a împodobit și pe dinăuntru și pe dinafară cu adaosul clopotniței și cu altele, fost reparată de Prea Înălțatul Domn Io Ștefan Cantacuzino VV, fiind el enoriaș la dânsa prea luminatul împărătesc neam al CantacuzineștilorAxentie, la leatul 7723mitropolitul Sofiei, iulie 10 (n.n. 1715)originar din Târnovo.''”
Pe parcursul existenţei saleDar sfântul așezământ, Mănăstirea Sfinţii Apostoli nu a fost doar reparată şi împodobită care rezistase aproape 80 de ctitori şi binefăcători, ci şi înzestrată cu averi. Mărturii documentare arată că încă ani de la începutzidire, Matei Basarab i-a dăruit proprietăţi, printre care o livadă cumpărată avea nevoie acum de la un „orăşan din Bucureşti”îmbunătățiri și schimbări semnificative. Mai târziu, mănăstirea a primit şi alte moşii, precum JugureniÎn 1715, au fost făcute reparații majore de la Constantin Dudescu, şi Colentinavoievodul Ștefan Cantacuzino, de la Sfântul domnitor fiul stolnicului Constantin Brâncoveanu. De asemeneaCantacuzino, au fost şi metocuri închinate mănăstirii, printre care Călugărenialege hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Astfel, cu toate moşiile, viile şi odoarele, şi metocul Crăsani, donat este construită clopotnița de domnitorul Nicolae Mavrocordat. De asemenea, avea şi prăvălii pe Lipscanipronaos și este adăugat pridvorul, bolovani de sare la Ocna Slăniculuiiar în interior este realizată o nouă pictură, dăruiţi de Constantin Brâncoveanudupă cum mărturisește și pisania: „''Această biserică a Sfinților Apostoli Petru și Pavel, dar şi vii fiind întâiași dată în dealul Lupeştilorlemn, la care se adăugau veniturile unor case din mahalaua Şerban Vodă şi din jurul bisericii. Istoricul G. Ionnescus-Gion arată că, „din nenorocire”, aşezământul a fost închinat Mănăstirii Stavronikita zidit din Sfântul Munte Athos, iar egumenul trimitea acolo aceste venituripiatră de răposatul Mateiu VV (n. <ref>Gn. I. IonnescuMatei Basarab) și acum s-Giona împodobit și pe dinăuntru și pe dinafară cu adaosul clopotniței și cu altele, „Istoria Bucurescilor”de Prea Înălțatul Domn Io Ștefan Cantacuzino VV, Fundaţia Culturală Gheorghe Marin Speteanufiind el enoriaș la dânsa prea luminatul împărătesc neam al Cantacuzineștilor, Editura Mavios-Cliola leatul 7723, Bucureşti 1899, piulie 10 (n.n.1931715).</ref>''”
Alte izvoare istorice menţionează că în 1775Pe parcursul existenței sale, biserica era „stricată Mănăstirea Sfinții Apostoli nu a fost doar reparată și împodobită de ctitori și pustiebinefăcători, iar domnul Dumitrache Ghica vel Ban ci și Maria Văcăreascaînzestrată cu averi. Mărturii documentare arată că încă de la început, au înnoitMatei Basarab i-a dăruit proprietăți, printre care o cu icoane și cu cele necesarelivadă cumpărată de la un „orășan din București”. Secolul al XIX-lea Mai târziu, mănăstirea a adus primit și alte lucrări moșii, precum Jugureni, de reparaţii şi renovărila Constantin Dudescu, mai ales după cutremurele din 1802 şi 1838și Colentina, turlele fiind înlocuite atunci cu unele din lemnde la Sfântul domnitor Constantin Brâncoveanu. Diverse intervenţii De asemenea, au fost făcute și metocuri închinate mănăstirii, printre care Călugăreni, cu toate moșiile, viile și odoarele, și metocul Crăsani, donat de domnitorul Nicolae Mavrocordat. De asemenea, avea și prăvălii pe Lipscani, bolovani de sare la Ocna Slănicului, dăruiți de Constantin Brâncoveanu, dar și vii în anul 1864dealul Lupeștilor, precum la care se adăugau veniturile unor case din mahalaua Șerban Vodă și la sfârșitul secolului al XIXdin jurul bisericii. Istoricul G. Ionnescu-Gion arată că, „din nenorocire”, așezământul a fost închinat Mănăstirii Stavronikita din Sfântul Munte Athos, iar egumenul trimitea acolo aceste venituri. <ref>G. I. Ionnescu-Gion, „Istoria Bucurescilor”, Fundația Culturală Gheorghe Marin Speteanu, Editura Mavios-leaClio, București 1899, p.193.</ref>
Alte izvoare istorice menționează că în 1775, biserica era „stricată și pustie, iar domnul Dumitrache Ghica vel Ban și Maria Văcăreasca, au înnoit-o cu icoane și cu cele necesare.
Secolul al XIX-lea a adus alte lucrări de reparații și renovări, mai ales după cutremurele din 1802 și 1838, turlele fiind înlocuite atunci cu unele din lemn. Diverse intervenții au fost făcute și în anul 1864, precum și la sfârșitul secolului al XIX-lea.
==Biserica în prezent==
După ce a suferit mai multe modificări de-a lungul vremii, Biserica Sfinţii Sfinții Apostoli şiși-a recăpătat înfățișarea originală în 1936, când s-a bucurat de o restaurare realizată de Comisia Monumentelor Istorice. Pictura, executată în vremea lui Ștefan Cantacuzino (1715), a fost refăcută de pictorul E. Iovănescu, iar clopotniţa [[Clopotniță|clopotnița]] aflată deasupra pronaosului, care era din aceeaşi aceeași perioadă, a fost înlocuită cu una nouă. Dar nu au trecut decât câţiva câțiva ani şi și iar a fost nevoie de intervenţiiintervenții, deoarece sfântul lăcaş lăcaș fusese afectat de cutremurul din 1940. Unele reparaţii reparații au fost făcute şi și mai târziu, în anii 1949-1952 şi și 1957-1960, iar între anii 1974 şi și 1976, a fost restaurat în întregime exteriorul clădirii. După deteriorările provocate de cutremurul din 1977 au fost efectuate lucrări de consolidare, pentru asigurarea construcţiei construcției în cazul unor eventuale seisme cu intensitate de până la 8 grade.
Ultima mare încercare prin care a trecut sfântul lăcaş lăcaș a fost în 1982, când s-a făcut sistematizarea în zona Piaţa Piața Unirii, pentru construirea Casei Poporului. Biserica Sfinţii Sfinții Apostoli trebuia să fie mutată, însă planurile nu au mai fost duse la sfârșit, datorită Revoluţiei Revoluției din Decembrie 1989.
Secolul XXI aduce ctitoriei lui Matei Basarab ample lucrări de restaurare. Astfel, în perioada 2007-2014, au fost refăcute catapeteasma, stranele și pardoseala din piatră, precum și exteriorul. Pictura, care era într-o stare avansată de degradare, fiind înnegrită din cauza fumului. a fost, de asemenea, restaurată.
Biserica este construită pe un plan treflat, cu ziduri foarte groase (1,4-1,8 m.), şi și are o turlă pe naos și un turn-clopotniță pe pronaos, ambele turle fiind refăcute din zidărie. Intrarea în sfântul lăcaş lăcaș se face printr-un pridvor mare, de formă pătrată, cu arce în plin cintru, sprijinite pe coloane din piatră cu capiteluri florale. Impresionează portalul împodobit cu ornamente florale brâncovenești, deasupra căruia se află pisania, cu stema Țării Românești și pajura bicefală a Cantacuzinilor.
Fațadele clădirii sunt caracteristice secolului al XVII-lea, fiind împărțite în două registre aproape egale, de un brâu în jurul căruia se mai pot vedea urme de ornamente florale. Ferestrele au chenare de piatră sculptată, adăugate în 1715, care au fost modificate apoi în secolul al XIX-lea.
Interiorul bisericii este de mărime mijlocie, dar bine proporționat, şi și se impune în special prin decorul pictural. Din timpul lui Ștefan Cantacuzino se păstrează stranele, tronul arhieresc și catapeteasma (asemănătoare cu cea a Bisericii Sfântul Gheorghe Nou din București). 
==Şcoală Școală pentru tinerii macedoneni==
Săpăturile arheologice efectuate în 1956 au evidențiat vestigii care aparţineau aparțineau unui ansamblu mănăstiresc, se pare din epoca lui Matei Basarab: chilii situate deasupra unei pivniţepivnițe, precum şi și săli mari, boltite, care ar fi adăpostit trapeza. Mai târziu, au fost construite în jurul bisericii „case domnești”, cu etaj, care aveau mai multe odăi, precum şi și anexe gospodăreştigospodărești, după cum arată catagrafiile din 1818 şi și 1843. După anul 1863, aici a funcţionat funcționat o şcoală școală unde erau pregătiţi pregătiți tinerii macedoneni, director fiind părintele Averchie. Însă aceste clădiri au fost dărâmate spre sfârşitul sfârșitul secolului al XIX-lea, deoarece se aflau într-o stare avansată de degradare. Casa parohială, monument istoric de o deosebită frumuseţefrumusețe, realizată după planurile arhitectului Cristofi Cerchez, este grav avariată de cutremure şi și necesită lucrări de consolidare și reparații.
Sfântul lăcaş lăcaș este şi și o adevărată necropolă, atât în interior, cât şi și în curte fiind mai multe morminte ale ctitorilor sau binefăcătorilor săi, dar şi și ale preoţilor preoților slujitori şi și monahilor care au vieţuit viețuit aici. Biserica Sfinţii Sfinții Apostoli este inclusă pe „''Lista monumentelor istorice din România''”, cu codul de clasificare B-II-a-A-19681.<ref>Institutul Național al Patrimoniului http://patrimoniu.gov.ro/ro/monumente-istorice/lista-monumentelor-istorice </ref>.
==Note==
<references />
==Bibliografie==
„Enciclopedia Ortodoxiei românești”, * Mircea Păcurariu, ''Enciclopedia Ortodoxiei românești'', Editura Intitutului Biblic şi și de Misiune Ortodoxă, BucureştiBucurești, 2010, p. 134 „Matei Basarab”, * Nicolae Stoicescu, ''Matei Basarab'', Editura Academiei Republicii Socialiste România , BucureştiBucurești, 1988„Istoria * D. Papazoglu, ''Istoria începutului oraşului Bucureşti orașului București astăzi capitala României şi reşedinţa și reședința I.S. Carol I de Hohenzollern, domnitorul românilor”românilor'', D. Papazoglu, Tipografia Ion Weiss, BucureştiBucurești,1870„Din * George D. Florescu, ''Din Vechiul Bucureşti București - Biserici, curţi boereşti şi curți boerești și hanuri după două planuri inedite de la sfârşitul sfârșitul veacului al XVIII-lea”, George D. Floresculea'', Editura 1935„Istoricul * Pr. Marin Dumitrescu, ''Istoricul a 40 de biserici din România”România'', vol I, preot Marin Dumitrescu, Tipografia “Vocea ÎnvăţătorilorVocea Învățătorilor, BucureştiBucurești, 1899„Dicţionarul monumentelor şi locurilor celebre din Bucureşti”, * Valentina Bilcea, Angela Bilcea, ''Dicționarul monumentelor și locurilor celebre din București'', Editura Meronia, București, 2009, Bucureşti 
==Surse==
*[http://parohia-sfintii-apostoli.ro Biserica Sfinții Apostoli ]
*[http://ziarullumina.ro/o-biserica-si-o-strada-cu-numele-sfintilor-apostoli-26725.html Silviu Dascălu, „O ''O biserică şi și o stradă cu numele SfinţilorApostoli”SfințilorApostoli'', 28 Iunie iunie 2010, „Ziarullumina''Ziarullumina.ro”ro'']*[http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-sfintii-apostoli-petru-pavel-87542.html ''Biserica Sfintii Sfinții Apostoli Petru si și Pavel''] [[Categorie:Biserici din București]]
14.991 de modificări

Meniu de navigare