Biserica Romano-Catolică: Diferență între versiuni
m (→Polemici între Ortodoxie și Catolicism) |
m (reordonare secțiuni, conform OrthodoxWiki:Manual de stil) |
||
| (Nu s-au afișat 2 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| − | : ''Acest articol descrie Biserica Romano-Catolică de după [[Marea Schismă]]. Pentru perioada de dinaintea marii schisme, | + | : ''Acest articol descrie Biserica Romano-Catolică de după [[Marea Schismă]]. Pentru perioada de dinaintea marii schisme, a se vedea [[Biserica Romei]].'' |
| − | |||
| − | |||
'''Biserica Catolică''' cuprinde acele Biserici (inclusiv [[Biserici catolice răsăritene|Bisericile catolice răsăritene]] şi alte biserici de rit ne-latin) care se află în comuniune cu [[Episcop]]ul Romei, [[Papa]]. Uneori pentru desemnarea Bisericii Catolice în ansamblu se foloseşte termenul de '''Biserica Romano-Catolică''', dar în sens riguros acest apelativ desemnează doar ritul latin al Bisericii Catolice. Alteori Biserica Romano-Catolică este desemnată cu numele de '''Catolicism''' (în sensul de confesiune creştină), după cu Biserica Ortodoxă este desemnată cu numele de Ortodoxie. | '''Biserica Catolică''' cuprinde acele Biserici (inclusiv [[Biserici catolice răsăritene|Bisericile catolice răsăritene]] şi alte biserici de rit ne-latin) care se află în comuniune cu [[Episcop]]ul Romei, [[Papa]]. Uneori pentru desemnarea Bisericii Catolice în ansamblu se foloseşte termenul de '''Biserica Romano-Catolică''', dar în sens riguros acest apelativ desemnează doar ritul latin al Bisericii Catolice. Alteori Biserica Romano-Catolică este desemnată cu numele de '''Catolicism''' (în sensul de confesiune creştină), după cu Biserica Ortodoxă este desemnată cu numele de Ortodoxie. | ||
| Linia 12: | Linia 10: | ||
==Polemici între Ortodoxie și Catolicism== | ==Polemici între Ortodoxie și Catolicism== | ||
| − | |||
| − | |||
Învățăturile de credință specific romano-catolice care deosebesc catolicismul de Ortodoxie sunt: | Învățăturile de credință specific romano-catolice care deosebesc catolicismul de Ortodoxie sunt: | ||
*[[Filioque]]: [[Duhul Sfânt]] purcede şi de la [[Dumnezeu Tatăl|Tatăl]] şi de la [[Iisus Hristos|Fiul]]. În [[ortodoxie|Biserica Ortodoxă]] Duhul Sfânt purcede doar de la Tatăl. | *[[Filioque]]: [[Duhul Sfânt]] purcede şi de la [[Dumnezeu Tatăl|Tatăl]] şi de la [[Iisus Hristos|Fiul]]. În [[ortodoxie|Biserica Ortodoxă]] Duhul Sfânt purcede doar de la Tatăl. | ||
*[[Primatul papal]] universal de drept și [[infailibilitate]]a papală. Prin deciziile Conciliilor Vatican I (1870) şi Vatican II (1963-1965) se atribuie papei (episcopului Romei) calitatea de [[primat]], de „episcop al Bisericii Universale”, pe baza dreptului de urmaş al Sf. [[apostolul Petru|Apostol Petru]] şi de „vicar” (delegat) al lui [[Iisus|Hristos]] pe pământ. | *[[Primatul papal]] universal de drept și [[infailibilitate]]a papală. Prin deciziile Conciliilor Vatican I (1870) şi Vatican II (1963-1965) se atribuie papei (episcopului Romei) calitatea de [[primat]], de „episcop al Bisericii Universale”, pe baza dreptului de urmaş al Sf. [[apostolul Petru|Apostol Petru]] şi de „vicar” (delegat) al lui [[Iisus|Hristos]] pe pământ. | ||
| − | *[[Imaculata Concepţie a Maicii Domnului]] | + | *[[Imaculata Concepţie]] a [[Maica Domnului|Maicii Domnului]] |
| − | * | + | *[[Purgatoriu]]l ca loc intermediar unde, după moarte, merg sufletele cu păcate mai uşoare să se purifice, spre a trece în [[rai]]. Dogma despre Purgatoriu, formulată la Sinoadele din Florenţa (1439) şi Trident (1562) nu este acceptată nici de [[ortodoxie|Biserica Ortodoxă]] nici de [[protestantism|Bisericile Protestante]] |
*o teologie diferită asupra păcatului originar - se vedea art. [[Păcat]] | *o teologie diferită asupra păcatului originar - se vedea art. [[Păcat]] | ||
Pe lângă aceste diferențe [[Teologie dogmatică|dogmatice]], alte câteva diferențe față de Biserica Ortodoxă fac polemică: | Pe lângă aceste diferențe [[Teologie dogmatică|dogmatice]], alte câteva diferențe față de Biserica Ortodoxă fac polemică: | ||
| − | * | + | *[[Celibat]]ul [[preot|preoţilor]] |
| − | *Întrebuinţarea azimei (pâine nedospită numită „ostie”) la [[Euharistie|Sfânta Euharistie]]. | + | *Întrebuinţarea [[Azimă|azimei]] (pâine nedospită numită „ostie”) la [[Euharistie|Sfânta Euharistie]]. |
| − | *Este introdusă sculptura monumentală (statui) în Biserică. La ortodocşi există numai [[icoană|icoane]]. | + | *Este introdusă sculptura monumentală (statui) în Biserică. La ortodocşi există numai [[icoană|icoane]] (și, eventual, basoreliefuri). |
| − | *Introducerea muzicii instrumentale în cult (de exemplu orga). | + | *Introducerea muzicii instrumentale în [[cult]] (de exemplu orga). |
| + | |||
| + | ==Surse== | ||
| + | * [http://www.vatican.va/archive/catechism/ccc_toc.htm Catechism of the Catholic Church] - This is the new standard in Roman Catholic teaching, published with the intent to be the basis for local catechisms around the world. | ||
| + | *Ene Branişte şi Ecaterina Branişte, ''Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase'', pag 92-catolicismul, pag 401-Purgatoriu, pag 194-hostia, pag 338-primat papal, Editura Diecezană Caransebeş, 2001, ISBN 973-97569-7-2 | ||
| + | *''Dicţionar Enciclopedic'', vol I, Editura Enciclopedică, 1993, ISBN general 973-45-0143-7, ISBN vol 5 973-45-0046-5 | ||
| − | == | + | ==A se vedea și== |
* [[Curia Romană]] | * [[Curia Romană]] | ||
| − | |||
* [[Marea Schismă]] | * [[Marea Schismă]] | ||
* [[Ortodoxie]] | * [[Ortodoxie]] | ||
* [[Protestantism]] | * [[Protestantism]] | ||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
| − | |||
==Legături externe== | ==Legături externe== | ||
Versiunea curentă din 27 martie 2021 18:58
- Acest articol descrie Biserica Romano-Catolică de după Marea Schismă. Pentru perioada de dinaintea marii schisme, a se vedea Biserica Romei.
Biserica Catolică cuprinde acele Biserici (inclusiv Bisericile catolice răsăritene şi alte biserici de rit ne-latin) care se află în comuniune cu Episcopul Romei, Papa. Uneori pentru desemnarea Bisericii Catolice în ansamblu se foloseşte termenul de Biserica Romano-Catolică, dar în sens riguros acest apelativ desemnează doar ritul latin al Bisericii Catolice. Alteori Biserica Romano-Catolică este desemnată cu numele de Catolicism (în sensul de confesiune creştină), după cu Biserica Ortodoxă este desemnată cu numele de Ortodoxie.
Cuprins
Istoric
Din punct de vedere istoric, Biserica Romei a fost componentă a Pentarhiei şi se bucura de comuniune cu Biserica Ortodoxă.
În 1054 a avut loc o schismă între Roma şi celelalte scaune patriarhale rezultată din diferenţele din ce în ce mai mari dintre ortodoxie şi romano-catolicism. Iniţial, motivul schismei a fost o dispută privind autoritatea papei şi temelia teologiei privind termenul Filioque, un cuvânt care a fost adăugat de bisericile apusene la Crez fără să aibă asentimentul episcopilor ortodocşi.
Cu toate acestea, efectele schismei nu au fost simţite imediat peste tot şi doar după un timp s-a răspândit despărţirea deplină care există şi în zilele noastre dintre ortodocşi şi romano-catolici. Neîncrederea mutuală a fost urmată mai târziu de nefericita jefuire a Constantinopolului petrecută în timpul Cruciadei a IV-a, din 1204, care a accentuat disensiunea dintre ortodoxia grecească şi Biserica Apusului.
Polemici între Ortodoxie și Catolicism
Învățăturile de credință specific romano-catolice care deosebesc catolicismul de Ortodoxie sunt:
- Filioque: Duhul Sfânt purcede şi de la Tatăl şi de la Fiul. În Biserica Ortodoxă Duhul Sfânt purcede doar de la Tatăl.
- Primatul papal universal de drept și infailibilitatea papală. Prin deciziile Conciliilor Vatican I (1870) şi Vatican II (1963-1965) se atribuie papei (episcopului Romei) calitatea de primat, de „episcop al Bisericii Universale”, pe baza dreptului de urmaş al Sf. Apostol Petru şi de „vicar” (delegat) al lui Hristos pe pământ.
- Imaculata Concepţie a Maicii Domnului
- Purgatoriul ca loc intermediar unde, după moarte, merg sufletele cu păcate mai uşoare să se purifice, spre a trece în rai. Dogma despre Purgatoriu, formulată la Sinoadele din Florenţa (1439) şi Trident (1562) nu este acceptată nici de Biserica Ortodoxă nici de Bisericile Protestante
- o teologie diferită asupra păcatului originar - se vedea art. Păcat
Pe lângă aceste diferențe dogmatice, alte câteva diferențe față de Biserica Ortodoxă fac polemică:
- Celibatul preoţilor
- Întrebuinţarea azimei (pâine nedospită numită „ostie”) la Sfânta Euharistie.
- Este introdusă sculptura monumentală (statui) în Biserică. La ortodocşi există numai icoane (și, eventual, basoreliefuri).
- Introducerea muzicii instrumentale în cult (de exemplu orga).
Surse
- Catechism of the Catholic Church - This is the new standard in Roman Catholic teaching, published with the intent to be the basis for local catechisms around the world.
- Ene Branişte şi Ecaterina Branişte, Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase, pag 92-catolicismul, pag 401-Purgatoriu, pag 194-hostia, pag 338-primat papal, Editura Diecezană Caransebeş, 2001, ISBN 973-97569-7-2
- Dicţionar Enciclopedic, vol I, Editura Enciclopedică, 1993, ISBN general 973-45-0143-7, ISBN vol 5 973-45-0046-5
A se vedea și
Legături externe
- Situl web oficial al Vaticanului Vatican.va
- Zenit - The World Seen from Rome - An excellent source of news and reflection for worlds events from a Roman Catholic perspective.
- The Catholic Wiki Project - The equivalent project for the Roman Catholic Community
- PRAECLARA GRATULATIONIS PUBLICAE THE REUNION OF CHRISTENDOM Encyclical Letter of Pope Leo XIII June 20, 1894
Creștinii ortodocși și romano-catolicismul
- Roman Presidency and Christian Unity in our Time by Fr. Thomas Hopko
- A Survey of the Relations between the Byzantine and the Roman Churches. – (Milton V. Anastos ) Myriobiblos Library, Church of Greece
- The Schism of the Roman Church – (Jοhn Ν. Karmiris) Myriobiblos Library, Church of Greece
- Primacy theme of Catholic-Orthodox dialogue - V Rev. Leonid Kishkovsky
