Biserica Ortodoxă a Ierusalimului: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(finalizare traducere, scoatere formate)
m
 
(Nu s-au afișat 14 versiuni intermediare efectuate de alți 9 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
 
{{Biserică|
 
{{Biserică|
name= Patriarhia Ortodoxă Greacă de Ierusalim|
+
name= Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|
 
founder= Sfinţii [[Apostoli]]|
 
founder= Sfinţii [[Apostoli]]|
independence= În mod tradiţional |
+
independence= Prin tradiţie |
recognition= 692 de către [[Sinodul Quinisext]] |
+
recognition= 692, de către [[Sinodul Quinisext]] |
primate=[[Teofil al III-lea (Giannopoulos) de Ierusalim|Patr. Teofil]]|
+
primate= Preafericitul [[Teofil III (Giannopoulos) al Ierusalimului|Teofil al III-lea]]|
 
hq=Ierusalim, Israel|
 
hq=Ierusalim, Israel|
territory=Israel, Palestina, Iordania, Arabia Saudită, Ţările din Golf (cu excepţia Kuweitului)|
+
territory=Israel, Palestina, Iordania, Arabia Saudită, Țările din Golf (cu excepția Kuweitului)|
possessions= U.S.A, America de Sud|  
+
possessions= S.U.A, America de Sud|  
 
language=greacă, engleză, arabă|
 
language=greacă, engleză, arabă|
 
music=[[Cântarea bizantină]]|
 
music=[[Cântarea bizantină]]|
calendar=[[Calendarul iulian|Iulian (neîndreptat)]]|
+
calendar=[[Calendarul iulian|Iulian]]|
 
population=130.000|
 
population=130.000|
website=[http://www.jerusalem-patriarchate.org/ Church of Jerusalem]
+
website=[http://www.jerusalem-patriarchate.org/ Biserica Ierusalimului]
 
}}
 
}}
'''Biserica Ierusalimului''' este considerată Biserica-mamă a întregii creştinătăţi, fiindcă la Ierusalim s-a petrecut [[Pogorârea Duhului Sfânt]] peste ucenicii şi [[apostoli]]i adunaţi în foişorul cel de sus, în ziua de Cincizecime după [[Înălţarea la Cer]] a Domnului [[Iisus Hristos]], când [[Duhul Sfânt]] S-a pogorât peste ei, în chip de limbi de foc. Acesta este unul din momemtele cheie a întemeierii Bisericii. De aici ucenicii au început a predica [[Evanghelie|Evanghelia]], după cuvintele Domnului: "Ci veţi lua putere, venind Duhul Sfânt peste voi, şi Îmi veţi fi Mie martori în Ierusalim şi în toată Iudeea şi în Samaria şi până la marginea pământului." ([http://www.bibliaortodoxa.ro/noul-testament/26/Faptele%20Apostolilor Faptele Apostolilor 1, 8]).   
+
'''Biserica Ortodoxă a Ierusalimului''' este considerată Biserica-mamă a întregii creștinătăți, fiindcă la [[Ierusalim]] a avut loc [[Pogorârea Duhului Sfânt]] peste ucenicii și [[apostoli]]i adunați în foișorul cel de sus, în ziua de Cincizecime după [[Înălțarea la Cer]] a Domnului [[Iisus Hristos]], când [[Duhul Sfânt]] S-a pogorât peste ei, în chip de limbi de foc. Acesta este unul din momentele cheie a întemeierii Bisericii. De aici ucenicii au început a predica [[Evanghelie|Evanghelia]], după cuvintele Domnului: "Ci veți lua putere, venind Duhul Sfânt peste voi, și Îmi veți fi Mie martori în Ierusalim și în toată Iudeea și în Samaria și până la marginea pământului." ([http://www.bibliaortodoxa.ro/noul-testament/26/Faptele%20Apostolilor Faptele Apostolilor 1, 8]).   
  
Pe măsură ce [[creştinism]]ul s-a răspândit în tot Imperiul Roman, şi [[Persecuţii împotriva creştinilor|persecuţiile împotriva creştinilor]] de origine iudaică s-au înmulţit, creştinii din Ierusalim au trebuit să se exileze, iar Biserica din Ierusalim a început a-şi pierde influenţa concretă în lumea creştină. Secolele IV-VI au marcat ascensiunea [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Bisericii din Constantinopol]] (Noua Romă - capitala Imperiului) alături de cea a "vechii" Rome. Când [[Pentarhia]] ecleziastică s-a format, Biserica din Ierusalim, în calitate de "Patriarhie apostolică" a fost una din cele cinci Patriarhii ale Imperiului creştin, alături de [[Biserica Romei|Roma]], [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Constantinopol]], [[Biserica Ortodoxă a Alexandriei|Alexandria]] şi [[Biserica Ortodoxă a Antiohiei|Antiohia]].
+
Pe măsură ce [[creștinism]]ul s-a răspândit în tot Imperiul Roman, și [[Persecuții împotriva creștinilor|persecuțiile împotriva creștinilor]] de origine iudaică s-au înmulțit, creștinii din Ierusalim au trebuit să se exileze, iar Biserica din Ierusalim a început a-și pierde influența concretă în lumea creștină. Secolele IV-VI au marcat ascensiunea [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Bisericii din Constantinopol]] (Noua Romă - capitala Imperiului) alături de cea a „vechii” Rome. Când [[Pentarhia]] bisericească s-a format, Biserica din Ierusalim, în calitate de „Patriarhie apostolică” a fost una din cele cinci Patriarhii ale Imperiului creștin, alături de [[Biserica Romei|Roma]], [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Constantinopol]], [[Biserica Ortodoxă a Alexandriei|Alexandria]] și [[Biserica Ortodoxă a Antiohiei|Antiohia]].
  
Biserică Ierusalimului păstrează până în ziua de astăzi în custodie multe din [[Locurile Sfinte]] din Ierusalim și din împrejurimi, uneori împreună cu [[Biserica Romano-Catolică|romano-catolicii]], [[Biserica Ortodoxă a Alexandriei (Coptă)|copții]] sau cu creștinii [[Biserica Armeniei (Orientală)|armeni]]. Este vorba mai ales de [[Biserica Sfântului Mormânt (Ierusalim)|Biserica Sfântului Mormânt]] din Ierusalim și [[Biserica Naşterii Domnului (Betleem)|Biserica Naşterii Domnului]] din Betleem.
+
Biserica Ierusalimului păstrează până în ziua de astăzi în custodie multe dintre locurile sfinte din Ierusalim și din împrejurimi, uneori împreună cu [[Biserica Romano-Catolică|romano-catolicii]], [[Biserica din Alexandria (coptă)|copții]] sau cu [[Biserica Armeniei|armenii]]. Este vorba mai ales de [[Biserica Sfântului Mormânt (Ierusalim)|Biserica Sfântului Mormânt]] din Ierusalim și [[Biserica Nașterii Domnului (Betleem)|Biserica Nașterii Domnului]] din Vithleem (Betleem).
  
 
În ultima vreme, au apărut critici la adresa autorităților bisericești din partea credincioșilor palestinieni, care acuză ierarhia (în majoritate de origine greacă și elenofonă) de irosirea banilor Bisericii și pentru faptul că membrii vorbitori de limba arabă ai Bisericii sunt tratați ca niște credincioși de rangul doi.  
 
În ultima vreme, au apărut critici la adresa autorităților bisericești din partea credincioșilor palestinieni, care acuză ierarhia (în majoritate de origine greacă și elenofonă) de irosirea banilor Bisericii și pentru faptul că membrii vorbitori de limba arabă ai Bisericii sunt tratați ca niște credincioși de rangul doi.  
  
După depunerea din treaptă a Patriarhului [[Irineu I (Skopelitis) al Ierusalimului|Irineu I]] în contextul unui scandal privind un transfer de pământuri către evrei, Sfântul [[Sinod]] al Bisericii a ales ca [[locum tenens]] al scaunului Ierusalimului pe IPS [[Cornelius (Rodousakis) de Petra|Cornelius de Petra]]. Pe [[22 august]] 2005, Sfântul Sinod l-a ales în unanimitate ca Patriarh al Bisericii Ierusalimului pe fostul Arhiepiscop de Tabor, acum Prea Fericitul Teofil III (Giannopoulos) al Ierusalimului|Teofil al III-lea]] ca al 141-lea Patriarh al Ierusalimului.
+
După depunerea din treaptă a Patriarhului [[Irineu I (Skopelitis) al Ierusalimului|Irineu I]] în contextul unui scandal privind o vânzare de pământuri către evrei, Sfântul [[Sinod]] al Bisericii a ales ca ''locum tenens'' al scaunului Ierusalimului pe IPS [[Cornelie (Rodousakis) al Petrei|Cornelie al Petrei]]. Pe [[22 august]] 2005, Sfântul Sinod l-a ales în unanimitate ca Patriarh al Bisericii Ierusalimului pe fostul Arhiepiscop de Tabor, acum Preafericitul [[Teofil III (Giannopoulos) al Ierusalimului|Teofil al III-lea]] ca al 141-lea Patriarh al Ierusalimului.
  
==A se vedea şi==
+
==A se vedea și==
*[[Noua Biserică a Maicii Domnului (Ierusalim]]
+
*[[Listă a patriarhilor Ierusalimului]]
 +
*[[Biserica Nouă a Maicii Domnului (Ierusalim)]]
 
*[[Pentarhia]]
 
*[[Pentarhia]]
*[[Sinodul IV Ecumenic|Sinodul de la Calcedon]]  
+
*[[Sinodul IV Ecumenic|Sinodul de la Calcedon]]
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
Linia 39: Linia 40:
 
{{Biserici}}
 
{{Biserici}}
  
[[Categorie:Jurisdicţii|Ierusalim]]
+
[[Categorie:Jurisdicții|Ierusalim]]
 
+
[[Categorie:Ortodoxia în Israel]]
 
[[en:Church of Jerusalem]]
 
[[en:Church of Jerusalem]]
 
[[es:Iglesia Ortodoxa de Jerusalén]]
 
[[es:Iglesia Ortodoxa de Jerusalén]]
 +
[[fr:Église de Jérusalem]]
 +
[[ru:Иерусалимская православная церковь]]

Versiunea curentă din 19 iulie 2018 06:22

Biserica Ortodoxă a Ierusalimului
Întemeietor(i) Sfinţii Apostoli
Autocefalie/Autonomie declarată Prin tradiţie
Autocefalie/Autonomie recunoscută 692, de către Sinodul Quinisext
Primatul actual Preafericitul Teofil al III-lea
Sediu Ierusalim, Israel
Teritoriu principal Israel, Palestina, Iordania, Arabia Saudită, Țările din Golf (cu excepția Kuweitului)
Posesiuni în afară S.U.A, America de Sud
Limbă liturgică greacă, engleză, arabă
Tradiție muzicală Cântarea bizantină
Calendar Iulian
Populație estimată 130.000
Site oficial Biserica Ierusalimului

Biserica Ortodoxă a Ierusalimului este considerată Biserica-mamă a întregii creștinătăți, fiindcă la Ierusalim a avut loc Pogorârea Duhului Sfânt peste ucenicii și apostolii adunați în foișorul cel de sus, în ziua de Cincizecime după Înălțarea la Cer a Domnului Iisus Hristos, când Duhul Sfânt S-a pogorât peste ei, în chip de limbi de foc. Acesta este unul din momentele cheie a întemeierii Bisericii. De aici ucenicii au început a predica Evanghelia, după cuvintele Domnului: "Ci veți lua putere, venind Duhul Sfânt peste voi, și Îmi veți fi Mie martori în Ierusalim și în toată Iudeea și în Samaria și până la marginea pământului." (Faptele Apostolilor 1, 8).

Pe măsură ce creștinismul s-a răspândit în tot Imperiul Roman, și persecuțiile împotriva creștinilor de origine iudaică s-au înmulțit, creștinii din Ierusalim au trebuit să se exileze, iar Biserica din Ierusalim a început a-și pierde influența concretă în lumea creștină. Secolele IV-VI au marcat ascensiunea Bisericii din Constantinopol (Noua Romă - capitala Imperiului) alături de cea a „vechii” Rome. Când Pentarhia bisericească s-a format, Biserica din Ierusalim, în calitate de „Patriarhie apostolică” a fost una din cele cinci Patriarhii ale Imperiului creștin, alături de Roma, Constantinopol, Alexandria și Antiohia.

Biserica Ierusalimului păstrează până în ziua de astăzi în custodie multe dintre locurile sfinte din Ierusalim și din împrejurimi, uneori împreună cu romano-catolicii, copții sau cu armenii. Este vorba mai ales de Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim și Biserica Nașterii Domnului din Vithleem (Betleem).

În ultima vreme, au apărut critici la adresa autorităților bisericești din partea credincioșilor palestinieni, care acuză ierarhia (în majoritate de origine greacă și elenofonă) de irosirea banilor Bisericii și pentru faptul că membrii vorbitori de limba arabă ai Bisericii sunt tratați ca niște credincioși de rangul doi.

După depunerea din treaptă a Patriarhului Irineu I în contextul unui scandal privind o vânzare de pământuri către evrei, Sfântul Sinod al Bisericii a ales ca locum tenens al scaunului Ierusalimului pe IPS Cornelie al Petrei. Pe 22 august 2005, Sfântul Sinod l-a ales în unanimitate ca Patriarh al Bisericii Ierusalimului pe fostul Arhiepiscop de Tabor, acum Preafericitul Teofil al III-lea ca al 141-lea Patriarh al Ierusalimului.

A se vedea și

Legături externe


Biserici Ortodoxe autocefale și autonome
Biserici autocefale
Cele patru Patriarhate vechi: Constantinopol | Alexandria | Antiohia | Ierusalim
Rusia | Serbia | România | Bulgaria | Georgia | Cipru | Grecia | Polonia | Albania | Cehia și Slovacia | OCA*
Biserici autonome
Sinai | Finlanda | Estonia* | Japonia* | China* | Ucraina*
Bisericile autocefale sau autonome desemnate cu un * nu sunt universal recunoscute în cadrul comuniunii ortodoxe.