Biserica Ortodoxă a Greciei: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Traducere partial)
(traducere finalizată)
 
Linia 1: Linia 1:
{{Traducere EN}}
+
{{îmbunătățire2|corectare finală}}
 +
 
 
{{Biserică|
 
{{Biserică|
 
name=Biserica Ortodoxă a Greciei|
 
name=Biserica Ortodoxă a Greciei|
Linia 24: Linia 25:
 
Primul contact al grecilor cu Hristos este relatat de autorul celei de a patra Evanghelii. Acesta scrie că niște greci dintre cei care veneau de Paștele evreiesc la Ierusalim s-au apropiat de Filip și de Andrei și au cerut să Îl vadă pe Iisus ([http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=12  Ioan 12, 20-24]). Grecii, ca unii care căutau adevărul, doreau să asculte ceva nou și să Îl întâlnească pe noul Învățător. Iisus știa că grecii care veniseră la El erau oameni cu o minte iscoditoare și cu sufletul tulburat. Întâlnindu-i, exclamă: "A venit ceasul ca să fie preaslăvit Fiul Omului!" (Ioan 12,24). În acești elini care veniseră la El, Hristos îi vedea nu numai pe greci, ci și pe romani, pe sciți și toate celelalte popoare din alte timpuri și din alte locuri care aveau să Îl caute. Iisus a spus astfel că era timpul ca Evanghelia să fie propovăduită și dincolo de granițele vechiului Israel.  
 
Primul contact al grecilor cu Hristos este relatat de autorul celei de a patra Evanghelii. Acesta scrie că niște greci dintre cei care veneau de Paștele evreiesc la Ierusalim s-au apropiat de Filip și de Andrei și au cerut să Îl vadă pe Iisus ([http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=12  Ioan 12, 20-24]). Grecii, ca unii care căutau adevărul, doreau să asculte ceva nou și să Îl întâlnească pe noul Învățător. Iisus știa că grecii care veniseră la El erau oameni cu o minte iscoditoare și cu sufletul tulburat. Întâlnindu-i, exclamă: "A venit ceasul ca să fie preaslăvit Fiul Omului!" (Ioan 12,24). În acești elini care veniseră la El, Hristos îi vedea nu numai pe greci, ci și pe romani, pe sciți și toate celelalte popoare din alte timpuri și din alte locuri care aveau să Îl caute. Iisus a spus astfel că era timpul ca Evanghelia să fie propovăduită și dincolo de granițele vechiului Israel.  
  
The Greeks have played a major role in the ''kerygma'' and the ''didache'' of Christ. The Greeks found in the person of Christ the eternal Logos and the "unknown God" of their forefathers, while Christ discovered in them sincere followers and dedicated apostles of the New Kingdom.
+
Grecii au jucat un rol major în ''kerygma'' și ''didahia'' lui Hristos. Grecii au găsit în persoana lui Hristos Logosul etern și pe "zeul necunoscut" al străbunilor lor, în timp ce Hristos a găit în ei următori sinceri și apostoli dedicați ai Împărăției celei Noi.
 
 
In the history of the Greek Orthodox Church four stages of development can be distinguished. The first three centuries, through the age of Constantine the Great constitute the apostolic and ancient period. The medieval period includes almost ten centuries, to the fall of Constantinople. The age of captivity starts, roughly, in the fifteenth century and ends about the year 1830. It is followed by the modern period.
 
  
===Stage 1: Apostolic and Ancient Period===
+
În istoria Bisericii Ortodoxe Greacă se pot distinge patru etape de dezvoltare. Primele trei secole până la Constantin cel Mare constituie perioada apostolică și primară. Perioada medievală include aproape zece secole, până la Căderea Constantinopolului. Perioada captivității începe, aproximativ, în secolul al XV-lea și se termină în anul 1830. Este urmată de perioada modernă.
The Greek Orthodox Church traces its history back to the time of St. [[Apostle Paul|Paul]] who was the first to preach Christianity in Greece. He visited Athens, Philippi, Thessaloniki, Veroia, Corinth and Crete. Christianity eventually spread through Greece from these cities. In these early days, the Church of Greece comprised a diocese, with Corinth as the centre, known then as Achaia and considered a city of great importance.
 
  
The [[Church of Cyprus]] recognised its autonomy from the Church of Greece during the Council of Ephesus in 431. This was confirmed by the Emperor in 488.
+
===I: Perioada apostolică și primară ===
 +
Biserica Ortodoxă Greacă își are rădăcinile, înapoi în timp, în propovăduirile Sfântului [[Apostolul Pavel|Pavel]] care a fost primul care a propovăduit Creștinismul în Grecia. El a vizitat Atena, Filipi, Tesalonik, Veroia, Corint și Creta. Ulterior, Creștinismul s-a răspândit în întreaga Grecie pornind de la aceste orașe. În această perioadă, Biserica Greciei avea o singură eparhie, cu [[scaun]]ul în Corint, cunoscut sub numele de Achaia și considerat un orșa foarte important.
  
===Stage 2: The Medieval Period===
+
[[Biserica Ortodoxă a Ciprului|Biserica Ciprului]] a primit autonomie față de Biserica Greciei la [[Sinodul III Ecumenic|Sinodul de la Efes]] în 431. Această autonomie a fost confirmată de Împărat în anul 488.
Following three centuries of underground existence and persecution in the Roman Empire, it was again the Greek Church, the Greek language, and Greek missionaries that carried the Christian message in both the East and the West. This first period ended in 313 with the edict of toleration, where [[Constantine the Great]] divided the Roman Empire and prepared the way for Christianity to become the state religion of the later Roman and Byzantine empires. The geographical area we know today as Greece constituted the diocese of Eastern Illyricum, which was self-governing.  
 
  
For historical and other reasons, the Greeks for many centuries identified themselves solely as Christians and especially during the centuries of captivity under the Turks<ref>The tradition of the Greek Church has been one of religious toleration rather than nationalism. If this had not been true, the Greek Church, in the Byzantine centuries and especially during the four hundred years under the Turks, could have Hellenized all the minorities under her aegis or at least a great majority of them.</ref>. This is significant that although the patriarchs of Constantinople and many bishops of the Bulgarians, Albanians, and Slavs were Greeks during the Ottoman period, they did not attempt to Hellenize their congregations: neither did they try to force them to abandon their liturgical traditions and cultures.<ref> The Greek historian K. Paparigopoulos, known for his patriotism, blamed the Church for not exploiting here numerous opportunities to Hellenize the various Balkan peoples in a period of four hundred years, something she could have done without much difficulty.</ref>
+
Prima perioadă s-a încheiat în 313 cu edictul de toleranță, când [[Constantin cel Mare]] a împărțit Imperiul Roman și a pregătit calea pentru Creștinism ca să devină religie de stat pentru cele două imperii de mai târziu, Roman și Bizantin.
  
The term "Hellene" as an ethnic name began to appear among the Greeks of the high Middle Ages, but still was not commonly used. However, all nations living outside the medieval Greek world of the Byzantine Empire, such as the Russians, the Germans, Khazars, the English, the Georgians, the peoples of Italy, and the Franks, called the native inhabitants of the Byzantine Empire "Greeks." The designations "Greek Orthodox" and "Roman Catholic" were unknown in the early and medieval Church, and they took on their distinct meaning only after the eleventh century.
+
===II:Perioada Medievală===
 +
După trei secole de existență subterană și persecuții din partea Imperiului Roman, din nou, Biserica Greacă, limba greacă și misionarii greci sunt cei care au dus mesajul creștin atât în Răsărit cât și în Apus. Area geografică pe care noi o cunoaștem în prezent sub numele de Grecia, constituia eparhia Iliricul Estic, fiind suto-guvernată.  
  
By 733 AD, under Emperor Leo the Third, Greece was acknowledged as part of the [[Ecumenical Patriarch|Ecumenical]] Patriarchate of Constantinople but prior to this, it was subordinated to the Bishops of Rome.
+
În anul 733, sub Împăratul Leo al III-leaBy 733 AD, Grecia a intrat sub păstorirea [[Patriarhia Ecumenică|Patriarhiei Ecumenice]] de Constantinopol, dar înainte de aceasta, era subordonată episcopilor Romei.
  
===Stage 3: Age of Captivity===
+
===III: Perioada captivității===
During the [[Byzantine]] Empire and the subsequent Turkish occupation of Greece, the Christian church in Greece was under the administration of the [[Ecumenical Patriarch|ecumenical]] [[Patriarch of Constantinople|patriarch]] of [[Patriarchate of Constantinople|Constantinople]]. After the [[w:Greek War of Independence|Greek War of Independence]] (1821-32), the provisional president of Greece [[w:Ioannis Kapodistrias|Ioannis Kapodistrias]](1776-1831), began negotiations with the patriarch for the independence of the Greek church. The final decision was made when [[w:Otto of Greece|Otto I]] (1815-1867), the new king of Greece, feared the Turkish government might still be able to influence the politics of Greece through the patriarchate of Constantinople and as such the Greek church was declared autocephalous in 1833. The independence was formalised by Constantinople in 1850, with some limitations.  
+
În timpul Imperiului Bizantin și a ocupației ulterioare turce a Greciei, Biserica Creștină din Grecia s-a aflat sub administrarea [[Patriarhia Ecumenică|Patriarhiei Ecumenice]] a Constantinopolului. După Războiul de Independență Grec (1821-32), președintele provizoriu al Greciei, Ioannis Kapodistrias (1776-1831), a început negocierile cu Patriarhul Constantinopolului pentru independența Bisericii Greciei. Decizia finală a venit în momentul în care Otto I (1815-1867), noul rege al Greciei, de teama posibilelor influențe ale guvernului turc asupra politicii din Grecia prin intermediul Patriarhiei din Constantinopol, a declarat autocefalia Bisericii Greciei în 1833. Independența a fost oficializată de Constantinopol în 1850, cu unele limitări, însă.  
  
===Stage 4: The Modern Period===
+
===IV: Perioada Modernă===
[[Image:Patrik-Rum.jpg|right|thumb|Contemporary map of the Ecumenical Patriarchate's jurisdictions in Turkey and Greece.]]
+
[[Image:Patrik-Rum.jpg|right|thumb|Harta actuală a jurisdicțiilor Patriarhiei Ecumenice în Turcia și Grecia.]]
In 1864, the Ionian islands were added to the Church of Greece and in 1881 the diocese of Thessaly and parts of Epirus were also added. Also in this year, the first Greek Orthodox church was founded in America. Under an agreement made in 1908 between the Ecumenical Patriarchate and the Holy Synod of Athens, jurisdiction of the churches in America was given to the Church of Greece. In 1927, the statutes regarding the Church were modified resulting in the government controlling the church and attending the Holy Synod meetings. So during the 20s and 30s, the turbulent political events in Greece divided the Greeks of America and this resulted in Archbishop Athenaogoras of Corfu to be appointed to head the Greek Church in America.
+
În 1864, Insulele Ioniene au fost adăugate la Biserica Greciei iat în 1881, au fost adăugate, de asemenea, eparhia Tesaliei și unele părți ale Epirului. Tot în acest an, prima biserică ortodoxă greacă a fost stabilită în America. În urma unei înțelegeri din 1908 între Patriarhia Ecumenică și [[Sfântul Sinod]] al Atenei, jurisdicția bisericilor din America a fost acordată Bisericii Greciei. În 1927, statutul Bisericii a fost modificat, astfel încât guvernul a primit controlul Bisericii și prezența la sesiunile Sfântului Sinod.  
  
Today the Church of Greece is governed by a Holy Synod, presided over by the Metropolitan Archbishop of Athens and assisted by four bishops chosen in regular succession. The Patriarch of Constantinople is still regarded as the spiritual head of the church and all of the Holy Chrisma used in Greece is consecrated by him. Organised as a state church, similar to the pattern adopted in the Russian church under [[w:Peter the Great|Peter the Great]] of Russia, the ultimate authority is vested in the [[Holy Synod|Synod of Bishops]] under the presidency of the archbishop of Athens and all Greece. A second synod, with the same presidency, consists of 12 bishops, each serving for one year only. The first synod deals with general ecclesiastical questions, whereas the second synod deals with administrative details. The church is divided into 81 small dioceses; some of these, are nominally under the jurisdiction of Constantinople. The majority of the church's priests in Greece do not have a university education, with very little formal training beyond two years at higher seminaries after high school. An up-to-date listing, in order of seniority of ordination, of the [http://www.ecclesia.gr/English/holysynod/hierarchy.htm Holy Synod] can be accessed at the Church of Greece's official website.
+
În prezent, Biserica Greciei este guvernată de un Sfânt Sinod, prezidat de Mitropolitul Arhiepiscop al Atenei, asistat de patru episcopi cărora le vine rândul periodic. Patriarhul Ecumenic încă este considerat capul spiritual al Bisericii și tot [[Mir|Sfântul Mir]] folosit în Grecia este sfințit de către el. Organizată ca biserică de stat, după modelul adoptat de Biserica Rusă sub Petru cel Mare, autoritatea ultimă este acordată [[Sfântul Sinod|Sinodului Episcopilor]] sub președinția Arhiepiscopului Atenei și întregii Grecii. Un al doilea sinod, cu aceeași președinție, este format din 12 episcopi, fiecare făcând parte din acest sinod doar un an de zile. Primul sinod se ocupă de probleme ecleziastice generale, ăn timp ce al doilea sinod se ocupă de detalii administrative. Biserica Greciei este împărțită în 81 de eparhii mici; unele dintre acestea, se găsesc nominal sub jurisdicția Constantinopolului. Majoritatea preoților din Grecia nu au o educație universitară, doar cu o minimă educație formală în timpul celor doi ani de seminar post-liceal.
  
 
== Structura ==
 
== Structura ==
*Arhidieceza Atenei
+
*Arhiepiscopia Atenei
 
*Mitropolia Aitolia şi Akarnania
 
*Mitropolia Aitolia şi Akarnania
*Mitropolia Alexandroupolis
+
*Mitropolia de Alexandroupolis
*Mitropolia Argolida
+
*Mitropolia deArgolida
*Mitropolia Arta
+
*Mitropolia de Arta
*Mitropolia Attica
+
*Mitropolia de Attica
*Mitropolia Chalkis
+
*Mitropolia de Chalkis
*Mitropolia Chios
+
*Mitropolia de Chios
*Mitropolia Corfu, Paxoi şi Insulele  
+
*Mitropolia de Corfu, Paxoi şi Insulele  
*Mitropolia Demetrias şi Almyros
+
*Mitropolia de Demetrias şi Almyros
*Mitropolia Didymotichon şi Orestias
+
*Mitropolia de Didymotichon şi Orestias
*Mitropolia Drama
+
*Mitropolia de Drama
*Mitropolia Dryinoupolis, Pogoniani, şi Konitsa
+
*Mitropolia de Dryinoupolis, Pogoniani, şi Konitsa
*Mitropolia Edessa, Pella şi Almopia
+
*Mitropolia de Edessa, Pella şi Almopia
*Mitropolia Elassona
+
*Mitropolia de Elassona
*Mitropolia Eleftheroupolis
+
*Mitropolia de Eleftheroupolis
*Mitropolia Elias şi Oleni
+
*Mitropolia de Elias şi Oleni
*Mitropolia Filippoi, Neapolis şi Thasos
+
*Mitropolia de Filippoi, Neapolis şi Thasos
*Mitropolia Florina, Prespes şi Eordaia
+
*Mitropolia de Florina, Prespes şi Eordaia
*Mitropolia Fokida
+
*Mitropolia de Fokida
*Mitropolia Fthiotida
+
*Mitropolia de Fthiotida
*Mitropolia Glyfada
+
*Mitropolia de Glyfada
*Mitropolia Gortyna şi Megalopolis
+
*Mitropolia de Gortyna şi Megalopolis
*Mitropolia Goumenissa, Axioupolis şi Polykastron
+
*Mitropolia de Goumenissa, Axioupolis şi Polykastron
*Mitropolia Grevena
+
*Mitropolia de Grevena
*Mitropolia Gytheion şi Oetylos
+
*Mitropolia de Gytheion şi Oetylos
*Mitropolia Hydra, Spetses şi Aegina
+
*Mitropolia de Hydra, Spetses şi Aegina
*Mitropolia Ierissos, Agion Oros şi Ardamerion
+
*Mitropolia de Ierissos, Agion Oros şi Ardamerion
*Mitropolia Ioannina
+
*Mitropolia de Ioannina
*Mitropolia Kaisariani, Vyrona şi Imittos
+
*Mitropolia de Kaisariani, Vyrona şi Imittos
*Metropolis Kalavryta şi Aigialia
+
*Metropolis de Kalavryta şi Aigialia
*Mitropolia Karpenision
+
*Mitropolia de Karpenision
*Mitropolia Karystia şi Skyros
+
*Mitropolia de Karystia şi Skyros
*Mitropolia Kassandreia
+
*Mitropolia de Kassandreia
*Mitropolia Kastoria
+
*Mitropolia de Kastoria
*Mitropolia Keffalinia
+
*Mitropolia de Keffalinia
*Mitropolia Kitros, Katerini şi Platamona
+
*Mitropolia de Kitros, Katerini şi Platamona
*Mitropolia Korinthos
+
*Mitropolia de Korinthos
*Mitropolia Kythira
+
*Mitropolia de Kythira
*Mitropolia Lagkada
+
*Mitropolia de Lagkada
*Mitropolia Larisa şi Tyrnavos
+
*Mitropolia de Larisa şi Tyrnavos
*Mitropolia Lefkas şi Ithaca
+
*Mitropolia de Lefkas şi Ithaca
*Mitropolia Lemnos
+
*Mitropolia de Lemnos
*Mitropolia Mantinia şi Kynouria
+
*Mitropolia de Mantinia şi Kynouria
*Mitropolia Maroneia şi Komotini
+
*Mitropolia de Maroneia şi Komotini
*Mitropolia Megara şi Salamis
+
*Mitropolia de Megara şi Salamis
*Mitropolia Mesogea şi Lavreotiki
+
*Mitropolia de Mesogea şi Lavreotiki
*Mitropolia Messinia
+
*Mitropolia de Messinia
*Mitropolia Mithimna
+
*Mitropolia de Mithimna
*Mitropolia Monemvasia şi Sparta
+
*Mitropolia de Monemvasia şi Sparta
*Mitropolia Mytilini
+
*Mitropolia de Mytilini
*Mitropolia Nafpaktos
+
*Mitropolia de Nafpaktos
*Mitropolia Neapolis şi Stavroupolis
+
*Mitropolia de Neapolis şi Stavroupolis
*Mitropolia Nea Ionia şi Philadelphia
+
*Mitropolia de Nea Ionia şi Philadelphia
*Mitropolia Nea Krini şi Kalamaria
+
*Mitropolia de Nea Krini şi Kalamaria
*Mitropolia Nea Smyrni
+
*Mitropolia de Nea Smyrni
*Mitropolia Nicaea
+
*Mitropolia de Nicaea
*Mitropolia Nikopolis şi Preveza
+
*Mitropolia de Nikopolis şi Preveza
*Mitropolia Paramythia
+
*Mitropolia de Paramythia
*Mitropolia Paronaxia
+
*Mitropolia de Paronaxia
*Mitropolia Patra
+
*Mitropolia de Patra
*Mitropolia Peiraeus
+
*Mitropolia de Peiraeus
*Mitropolia Peristeri
+
*Mitropolia de Peristeri
*Mitropolia Polyani şi Kilkis
+
*Mitropolia de Polyani şi Kilkis
*Mitropolia Samos şi Ikaria
+
*Mitropolia de Samos şi Ikaria
*Mitropolia Servia şi Kozani
+
*Mitropolia de Servia şi Kozani
*Mitropolia Serres şi Nigrita
+
*Mitropolia de Serres şi Nigrita
*Mitropolia Sidirokastron
+
*Mitropolia de Sidirokastron
*Mitropolia Sisanio şi Siatista
+
*Mitropolia de Sisanio şi Siatista
*Mitropolia Stages şi Meteora
+
*Mitropolia de Stages şi Meteora
*Mitropolia Syros, Tenos, Andros, Kea, şi Melos
+
*Mitropolia de Syros, Tenos, Andros, Kea, şi Melos
*Mitropolia Thessaliotis şi Fanariofersala
+
*Mitropolia de Thessaliotis şi Fanariofersala
*Mitropolia Thessaloniki
+
*Mitropolia de Thessaloniki
*Mitropolia Theva şi Levadeia
+
*Mitropolia de Theva şi Levadeia
*Mitropolia Thera, Amorgos şi Islands
+
*Mitropolia de Thera, Amorgos şi Islands
*Mitropolia Trifylia şi Olympia
+
*Mitropolia de Trifylia şi Olympia
*Mitropolia Trikala şi Stages
+
*Mitropolia de Trikala şi Stages
*Mitropolia Veria şi Naousa
+
*Mitropolia de Veria şi Naousa
*Mitropolia Xanthi
+
*Mitropolia de Xanthi
*Mitropolia Zakynthos şi Strofades
+
*Mitropolia de Zakynthos şi Strofades
*Mitropolia Zihni şi Nevrokopio
+
*Mitropolia de Zihni şi Nevrokopio
  
== Greek language ==
+
==Limba greacă==
The Greek language has been known as the "Sacred Language" <ref> Arthur P. Stanley, a distinguished professor of ecclesiastical history at Oxford, some hundred years ago wrote:
+
Limba greacă este cunoscută sub numele de "limba sfântă" <ref> Arthur P. Stanley, un profesor deosebit de istorie ecleziastică de la Oxford, scria acum câteva sute de ani:
:''The Greek Church reminds us of the time when the tongue, not of Rome, but of Greece, was the sacred language of Christendom. It was a striking remark of the Emperor Napoleon that the introduction of Christianity itself was, in a certain sense, the triumph of Greece over Rome; the last and most signal instance of the maxim of Horace, Graecia capla ferum victorem cepit (captive Greece took its rude captor captive). The early Roman Church was but a colony of Greek Christians or Grecized Jews. The earliest Father of the Western Church wrote in Greek. The early popes were not Italians but Greeks. The name of the pope is not Latin, but Greek, the common and now despised name of every pastor in the Eastern Church. …. She is the mother and Rome the daughter. It is her privilege to claim a direct continuity of speech with the earliest times; to boast of reading the whole code of Scripture, Old as well as New, in the language in which it was read and spoken by the Apostles. The humblest peasant who reads his Septuagint or Greek Testament in his mother-tongue on the hills of Boeotia may proudly feel that he has access tot he original oracles of divine truth which pope and cardinal reach by a barbarous and imperfect translation; that he has a key of knowledge which in the West is only to be found in the hands of the learned classes.''</ref><ref> Hugo Rahner, a leading Roman Catholic theologian:
+
:''Biserica Greacă ne reamintește de vremea când limba, nu a Romei, ci a Greciei, era limba sfântă a Creștinătății. Împăratul Napoleon spunea că răspândirea Creștinismului însuși a fost, într-un anume sens, trimful Greciei în fața Romei; ultimul și cel mai puternic mesaj în acest sens îi aparține lui Horațiu: Graecia capla ferum victorem cepit (prizonierul grec își capturează paznicul grosolan). Biserica Romană primară nu era altceva decât o colonie de creștini greci și evrei grecizați. Primii Părinți ai Bisericii din Bisericile Apusene a scris în greacă. Primi papi nu erau italieni ci greci. Numele funcșiei de papă nu provine din latină ci din greacă, nume intrat în uzul comun desmnând preoții din Biserica Răsăriteană. …. Ea este mama iar Roma este fica. Este privilegiul ei să pretindă o continuitate directă de limbă cu cele mai vechi timpuri; să se laude că citește întreaga Scriptură, Veche dar și Nouă, în limba în care a fost citită și vorbită de Apostoli. Cel mai umil țăran care își citește Septuaginta sau Testamentul Grec în limba sa maternă  pe dealurile din Boeotia poate simți cu mândrie că are acces la oracolul divin la care papi și cardinali au ajuns prin traduceri barbare și imperfecte; că are o cale de acces la cunoaștere care în Apus este la îndemâna doar a câtorva oameni instruiți.''</ref><ref> Hugo Rahner, un teolog de marcă Romano-Catolic:
:''"God spoke his revelation in the world of the Greek spirit and the Roman imperium and the Church guards this truth framed in the Greek speech of her sacred Book…The Church will continue to speak Greek even if…Hellas descend into the abyss of utter oblivion."''</ref><ref> [[Georges_Florovsky]]:
+
:''"Dumnezeu și-a cuvântat revelațiile în lumea spiritului grec și a imperiului roman iar Biserica păstrează acest adevăr revelat prin intermediul limbii grecești a Cărții sfinte …Biserica va continua să vorbească limba greacă chiar dacă …Elada va coborâ în abisul urâtei uitări."''</ref> a Bisericii încă din vremea [[Apostol]]ilor și și-a avut perioada de glorie, în principal, în perioada primară a istoriei Creștinismului. În foarte mare măsură este una din limbile originale ale Scripturilor ([[Noul Testament]] și [[Vechiul Testament|Septuaginta]]).
:''"The task of our time, in the Orthodox world, is to rebuild the Christian-Hellenic culture, not out of the relics and memories of the past, but out of the perennial spirit of our Church, in which the values of culture were truly christened. Let us be more Hellenic in order that we may be truly Christian.''</ref> of the church from the time of the Apostles and enjoyed its prominence mainly in the early history of Christianity. In scriptural study and to a great extend it is one of the original languages of the Scriptures (the New Testament).
 
  
:''... adsolent Latini homines Graece cantare oblectati sono verborum nescientes tamen quid dicant.'' [The Latins are accustomed to singing in Greek, delighted by the sounds of the words, but not knowing what they are saying.] <ref> The "Ambrosiaster" (saec. IV) on 1 Cor 14:14; CSEL 81, 2, p. 153, 6 </ref>
+
:''... adsolent Latini homines Graece cantare oblectati sono verborum nescientes tamen quid dicant.'' [latinii sunt obișnuiți să câte în greacă, încântați de sonoritatea cuvintelor, dar neștiind ce spun aceste cuvinte.] <ref> "Ambrosiaster" (saec. IV) on 1 Cor 14:14; CSEL 81, 2, p. 153, 6 </ref>
  
<!---
 
The untranslated symbolism of the threefold "Ego sum A et Ω" of the Apocalypse
 
--->
 
  
 
==Teologi==
 
==Teologi==
Linia 179: Linia 174:
  
 
<!---
 
<!---
*[[Michael Apostolius]] (d. 1480), căruia i-au urmat Aristobul Apostolis și Arsenie Apostolius (Episcop de Malvasia sau Monemvasia, în Morea.
+
*[[Michael Apostolius]] (d. 1480), căruia i-au urmat Aristobul Apostolis și Arsenie Apostolius (Episcop de Malvasia sau Monemvasia, în Morea).
  
  
*[[Nicolae Cabasila]] born in Thessaloniki (d.1391).
+
*[[Nicolae Cabasila]] născut în Thessaloniki (d.1391).
 
*[[George Codinus]]
 
*[[George Codinus]]
 
*[[Evagrie Scolasticul]] (d. 594)
 
*[[Evagrie Scolasticul]] (d. 594)
Linia 192: Linia 187:
 
*Patriarhul [[Chiril Lucaris|Chiril al III-lea (Lucaris) al Alexandriei]] (Chiril I al Constantinopolului (+1638), născut în Creta
 
*Patriarhul [[Chiril Lucaris|Chiril al III-lea (Lucaris) al Alexandriei]] (Chiril I al Constantinopolului (+1638), născut în Creta
  
== not-supported writers ==
+
== Scriitori ne-dovediți ==
 
*Arhiepiscopul [[Andrei din Rhodos]] (+1440)
 
*Arhiepiscopul [[Andrei din Rhodos]] (+1440)
 
*[[Leo Allatius]]  
 
*[[Leo Allatius]]  
 
  --->
 
  --->
  
== References and notes ==
+
==Referințe și note==
 
<references/>
 
<references/>
  
==Surse==
+
==Izvoare==
 
*[http://www.ecclesia.gr/ Site-ul Bisericii Greciei]
 
*[http://www.ecclesia.gr/ Site-ul Bisericii Greciei]
 
*''The Historical Development of Greek Orthodoxy'', [[w: Demetrios Constantelos Constantelos|Demetrios Constantelos]]
 
*''The Historical Development of Greek Orthodoxy'', [[w: Demetrios Constantelos Constantelos|Demetrios Constantelos]]
  
==See also==
+
==Alte lecturi==
*[[Church of Greece Structure]]
+
*[[Structura Bisericii Greciei]]
*[[List of Archbishops of Athens|List of Primates for the Church of Greece]]
+
*[[Lista Arhiepiscopilor Atenei|Lista întâistătătorilor Bisericii Greciei]]
*[[Holy Synod of Greece]]
+
*[[Sfântul Sinod al Greciei]]
*[[:Category:Greek Monasteries|List of Greek Monasteries and Churches]]
+
*[[:Categorie:Mănăstiri grecești|Lista Mănăstirilor și Bisericilor grecești]]
*[[Timeline of Orthodoxy in Greece]]
+
*[[Ortodoxia în Grecia (cronologie)]]
*[[:Category:Greek Saints|List of Greek Saints]]
+
*[[:Categorie:Sfinți greci|Lista sfinților greci]]
  
 
== Legături externe ==
 
== Legături externe ==
Linia 225: Linia 220:
 
*[http://www.europeanspirit.gr/ European Issues Site] of the Church of Greece
 
*[http://www.europeanspirit.gr/ European Issues Site] of the Church of Greece
  
===Other Sites===
+
===Alte legături===
 
*[http://www.regue.org Representation of the Church of Greece to the European Union], official website
 
*[http://www.regue.org Representation of the Church of Greece to the European Union], official website
 
===Church-State relations in Greece===
 
* Anastasios Anastassiadis. [http://www.ceri-sciencespo.com/publica/question/qdr11.pdf Religion and Politics in Greece: The Greek Church's 'Conservative Modernization' in the 1990's]. Research in Question, No.11, January 2004. (pdf format).
 
 
===Various News Articles===
 
 
* [http://afp.google.com/article/ALeqM5j2Y12eShqDwoJp5WKwRcNctWAkmw "Religion is main group activity in Greece:study"] - Hosted on AFP, 23rd May 2008
 
* [http://afp.google.com/article/ALeqM5j2Y12eShqDwoJp5WKwRcNctWAkmw "Religion is main group activity in Greece:study"] - Hosted on AFP, 23rd May 2008
 
* E. P. Blegen. ''Earliest Christian churches in Athens''.''' American Journal of Archaeology''' v. 50 (July 1946) pp.373-75.
 
* E. P. Blegen. ''Earliest Christian churches in Athens''.''' American Journal of Archaeology''' v. 50 (July 1946) pp.373-75.
 
* George T. Dennis. ''[http://www.doaks.org/publications/doaks_online_publications/DOP57/DP57ch12.pdf The Late Byzantine Metropolitans of Thessalonike]''. '''Dumbarton Oaks Papers''' no. 57 (2003) pp.255-64.
 
* George T. Dennis. ''[http://www.doaks.org/publications/doaks_online_publications/DOP57/DP57ch12.pdf The Late Byzantine Metropolitans of Thessalonike]''. '''Dumbarton Oaks Papers''' no. 57 (2003) pp.255-64.
  
===Non-Orthodox Resources===
+
===Relația Biserică-Stat în Grecia===
*[http://www.cnewa.org/default.aspx?ID=23&pagetypeID=9&sitecode=HQ&pageno=1 The Orthodox Church of Greece]. Catholic Near East Welfare Association (CNEWA) website.
+
* Anastasios Anastassiadis. [http://www.ceri-sciencespo.com/publica/question/qdr11.pdf Religion and Politics in Greece: The Greek Church's 'Conservative Modernization' in the 1990's]. Research in Question, No.11, January 2004. (pdf format).
*[http://lcweb2.loc.gov/frd/cs/grtoc.html Library of Congress - Federal Research Division - Country Studies - Greece] (See section on RELIGION: Orthodox Church of Greece).
+
 
  
 
{{Biserici}}
 
{{Biserici}}

Versiunea curentă din 22 august 2019 10:36

Acest articol necesită îmbunătățiri.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi și/sau aducându-l mai aproape de standardele de editare OrthodoxWiki.

De remediat: corectare finală



Biserica Ortodoxă a Greciei
Întemeietor(i) Sfinţii Apostoli
Autocefalie/Autonomie declarată 1833
Autocefalie/Autonomie recunoscută 1850 de către Constantinopol
Primatul actual Arhiep. Ieronim al II-lea
Sediu Atena,Grecia
Teritoriu principal Grecia
Posesiuni în afară
Limbă liturgică greacă
Tradiție muzicală cântarea bizantină / Corala
Calendar Iulian Revizuit
Populație estimată 10.000.000 [1]
Site oficial Biserica Greciei

Biserica Ortodoxă a Greciei este una dintre bisericile ortodoxe autocefale, a cărei jurisdicție se întinde în toată Grecia contemporană, cu excepția acelor părți care depind de Patriarhia Constantinopolului (Insulele Dodecanez și Creta). Biserica este condusă de Arhiepiscopul Atenei și Întregii Grecii.

Primatul Bisericii Greciei este Preafericitul Ieronim al II-lea, Arhiepiscop al Atenei și Întregii Grecii din anul 2008.

Istoric

Articol principal Ortodoxia în Grecia (cronologie)

Primul contact al grecilor cu Hristos este relatat de autorul celei de a patra Evanghelii. Acesta scrie că niște greci dintre cei care veneau de Paștele evreiesc la Ierusalim s-au apropiat de Filip și de Andrei și au cerut să Îl vadă pe Iisus (Ioan 12, 20-24). Grecii, ca unii care căutau adevărul, doreau să asculte ceva nou și să Îl întâlnească pe noul Învățător. Iisus știa că grecii care veniseră la El erau oameni cu o minte iscoditoare și cu sufletul tulburat. Întâlnindu-i, exclamă: "A venit ceasul ca să fie preaslăvit Fiul Omului!" (Ioan 12,24). În acești elini care veniseră la El, Hristos îi vedea nu numai pe greci, ci și pe romani, pe sciți și toate celelalte popoare din alte timpuri și din alte locuri care aveau să Îl caute. Iisus a spus astfel că era timpul ca Evanghelia să fie propovăduită și dincolo de granițele vechiului Israel.

Grecii au jucat un rol major în kerygma și didahia lui Hristos. Grecii au găsit în persoana lui Hristos Logosul etern și pe "zeul necunoscut" al străbunilor lor, în timp ce Hristos a găit în ei următori sinceri și apostoli dedicați ai Împărăției celei Noi.

În istoria Bisericii Ortodoxe Greacă se pot distinge patru etape de dezvoltare. Primele trei secole până la Constantin cel Mare constituie perioada apostolică și primară. Perioada medievală include aproape zece secole, până la Căderea Constantinopolului. Perioada captivității începe, aproximativ, în secolul al XV-lea și se termină în anul 1830. Este urmată de perioada modernă.

I: Perioada apostolică și primară

Biserica Ortodoxă Greacă își are rădăcinile, înapoi în timp, în propovăduirile Sfântului Pavel care a fost primul care a propovăduit Creștinismul în Grecia. El a vizitat Atena, Filipi, Tesalonik, Veroia, Corint și Creta. Ulterior, Creștinismul s-a răspândit în întreaga Grecie pornind de la aceste orașe. În această perioadă, Biserica Greciei avea o singură eparhie, cu scaunul în Corint, cunoscut sub numele de Achaia și considerat un orșa foarte important.

Biserica Ciprului a primit autonomie față de Biserica Greciei la Sinodul de la Efes în 431. Această autonomie a fost confirmată de Împărat în anul 488.

Prima perioadă s-a încheiat în 313 cu edictul de toleranță, când Constantin cel Mare a împărțit Imperiul Roman și a pregătit calea pentru Creștinism ca să devină religie de stat pentru cele două imperii de mai târziu, Roman și Bizantin.

II:Perioada Medievală

După trei secole de existență subterană și persecuții din partea Imperiului Roman, din nou, Biserica Greacă, limba greacă și misionarii greci sunt cei care au dus mesajul creștin atât în Răsărit cât și în Apus. Area geografică pe care noi o cunoaștem în prezent sub numele de Grecia, constituia eparhia Iliricul Estic, fiind suto-guvernată.

În anul 733, sub Împăratul Leo al III-leaBy 733 AD, Grecia a intrat sub păstorirea Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol, dar înainte de aceasta, era subordonată episcopilor Romei.

III: Perioada captivității

În timpul Imperiului Bizantin și a ocupației ulterioare turce a Greciei, Biserica Creștină din Grecia s-a aflat sub administrarea Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului. După Războiul de Independență Grec (1821-32), președintele provizoriu al Greciei, Ioannis Kapodistrias (1776-1831), a început negocierile cu Patriarhul Constantinopolului pentru independența Bisericii Greciei. Decizia finală a venit în momentul în care Otto I (1815-1867), noul rege al Greciei, de teama posibilelor influențe ale guvernului turc asupra politicii din Grecia prin intermediul Patriarhiei din Constantinopol, a declarat autocefalia Bisericii Greciei în 1833. Independența a fost oficializată de Constantinopol în 1850, cu unele limitări, însă.

IV: Perioada Modernă

Harta actuală a jurisdicțiilor Patriarhiei Ecumenice în Turcia și Grecia.

În 1864, Insulele Ioniene au fost adăugate la Biserica Greciei iat în 1881, au fost adăugate, de asemenea, eparhia Tesaliei și unele părți ale Epirului. Tot în acest an, prima biserică ortodoxă greacă a fost stabilită în America. În urma unei înțelegeri din 1908 între Patriarhia Ecumenică și Sfântul Sinod al Atenei, jurisdicția bisericilor din America a fost acordată Bisericii Greciei. În 1927, statutul Bisericii a fost modificat, astfel încât guvernul a primit controlul Bisericii și prezența la sesiunile Sfântului Sinod.

În prezent, Biserica Greciei este guvernată de un Sfânt Sinod, prezidat de Mitropolitul Arhiepiscop al Atenei, asistat de patru episcopi cărora le vine rândul periodic. Patriarhul Ecumenic încă este considerat capul spiritual al Bisericii și tot Sfântul Mir folosit în Grecia este sfințit de către el. Organizată ca biserică de stat, după modelul adoptat de Biserica Rusă sub Petru cel Mare, autoritatea ultimă este acordată Sinodului Episcopilor sub președinția Arhiepiscopului Atenei și întregii Grecii. Un al doilea sinod, cu aceeași președinție, este format din 12 episcopi, fiecare făcând parte din acest sinod doar un an de zile. Primul sinod se ocupă de probleme ecleziastice generale, ăn timp ce al doilea sinod se ocupă de detalii administrative. Biserica Greciei este împărțită în 81 de eparhii mici; unele dintre acestea, se găsesc nominal sub jurisdicția Constantinopolului. Majoritatea preoților din Grecia nu au o educație universitară, doar cu o minimă educație formală în timpul celor doi ani de seminar post-liceal.

Structura

  • Arhiepiscopia Atenei
  • Mitropolia Aitolia şi Akarnania
  • Mitropolia de Alexandroupolis
  • Mitropolia deArgolida
  • Mitropolia de Arta
  • Mitropolia de Attica
  • Mitropolia de Chalkis
  • Mitropolia de Chios
  • Mitropolia de Corfu, Paxoi şi Insulele
  • Mitropolia de Demetrias şi Almyros
  • Mitropolia de Didymotichon şi Orestias
  • Mitropolia de Drama
  • Mitropolia de Dryinoupolis, Pogoniani, şi Konitsa
  • Mitropolia de Edessa, Pella şi Almopia
  • Mitropolia de Elassona
  • Mitropolia de Eleftheroupolis
  • Mitropolia de Elias şi Oleni
  • Mitropolia de Filippoi, Neapolis şi Thasos
  • Mitropolia de Florina, Prespes şi Eordaia
  • Mitropolia de Fokida
  • Mitropolia de Fthiotida
  • Mitropolia de Glyfada
  • Mitropolia de Gortyna şi Megalopolis
  • Mitropolia de Goumenissa, Axioupolis şi Polykastron
  • Mitropolia de Grevena
  • Mitropolia de Gytheion şi Oetylos
  • Mitropolia de Hydra, Spetses şi Aegina
  • Mitropolia de Ierissos, Agion Oros şi Ardamerion
  • Mitropolia de Ioannina
  • Mitropolia de Kaisariani, Vyrona şi Imittos
  • Metropolis de Kalavryta şi Aigialia
  • Mitropolia de Karpenision
  • Mitropolia de Karystia şi Skyros
  • Mitropolia de Kassandreia
  • Mitropolia de Kastoria
  • Mitropolia de Keffalinia
  • Mitropolia de Kitros, Katerini şi Platamona
  • Mitropolia de Korinthos
  • Mitropolia de Kythira
  • Mitropolia de Lagkada
  • Mitropolia de Larisa şi Tyrnavos
  • Mitropolia de Lefkas şi Ithaca
  • Mitropolia de Lemnos
  • Mitropolia de Mantinia şi Kynouria
  • Mitropolia de Maroneia şi Komotini
  • Mitropolia de Megara şi Salamis
  • Mitropolia de Mesogea şi Lavreotiki
  • Mitropolia de Messinia
  • Mitropolia de Mithimna
  • Mitropolia de Monemvasia şi Sparta
  • Mitropolia de Mytilini
  • Mitropolia de Nafpaktos
  • Mitropolia de Neapolis şi Stavroupolis
  • Mitropolia de Nea Ionia şi Philadelphia
  • Mitropolia de Nea Krini şi Kalamaria
  • Mitropolia de Nea Smyrni
  • Mitropolia de Nicaea
  • Mitropolia de Nikopolis şi Preveza
  • Mitropolia de Paramythia
  • Mitropolia de Paronaxia
  • Mitropolia de Patra
  • Mitropolia de Peiraeus
  • Mitropolia de Peristeri
  • Mitropolia de Polyani şi Kilkis
  • Mitropolia de Samos şi Ikaria
  • Mitropolia de Servia şi Kozani
  • Mitropolia de Serres şi Nigrita
  • Mitropolia de Sidirokastron
  • Mitropolia de Sisanio şi Siatista
  • Mitropolia de Stages şi Meteora
  • Mitropolia de Syros, Tenos, Andros, Kea, şi Melos
  • Mitropolia de Thessaliotis şi Fanariofersala
  • Mitropolia de Thessaloniki
  • Mitropolia de Theva şi Levadeia
  • Mitropolia de Thera, Amorgos şi Islands
  • Mitropolia de Trifylia şi Olympia
  • Mitropolia de Trikala şi Stages
  • Mitropolia de Veria şi Naousa
  • Mitropolia de Xanthi
  • Mitropolia de Zakynthos şi Strofades
  • Mitropolia de Zihni şi Nevrokopio

Limba greacă

Limba greacă este cunoscută sub numele de "limba sfântă" [1][2] a Bisericii încă din vremea Apostolilor și și-a avut perioada de glorie, în principal, în perioada primară a istoriei Creștinismului. În foarte mare măsură este una din limbile originale ale Scripturilor (Noul Testament și Septuaginta).

... adsolent Latini homines Graece cantare oblectati sono verborum nescientes tamen quid dicant. [latinii sunt obișnuiți să câte în greacă, încântați de sonoritatea cuvintelor, dar neștiind ce spun aceste cuvinte.] [3]


Teologi

Părinți contemporani

Scriitori contemporani

Scriitori ale căror poziții sunt considerate controversate:


Referințe și note

  1. Arthur P. Stanley, un profesor deosebit de istorie ecleziastică de la Oxford, scria acum câteva sute de ani:
    Biserica Greacă ne reamintește de vremea când limba, nu a Romei, ci a Greciei, era limba sfântă a Creștinătății. Împăratul Napoleon spunea că răspândirea Creștinismului însuși a fost, într-un anume sens, trimful Greciei în fața Romei; ultimul și cel mai puternic mesaj în acest sens îi aparține lui Horațiu: Graecia capla ferum victorem cepit (prizonierul grec își capturează paznicul grosolan). Biserica Romană primară nu era altceva decât o colonie de creștini greci și evrei grecizați. Primii Părinți ai Bisericii din Bisericile Apusene a scris în greacă. Primi papi nu erau italieni ci greci. Numele funcșiei de papă nu provine din latină ci din greacă, nume intrat în uzul comun desmnând preoții din Biserica Răsăriteană. …. Ea este mama iar Roma este fica. Este privilegiul ei să pretindă o continuitate directă de limbă cu cele mai vechi timpuri; să se laude că citește întreaga Scriptură, Veche dar și Nouă, în limba în care a fost citită și vorbită de Apostoli. Cel mai umil țăran care își citește Septuaginta sau Testamentul Grec în limba sa maternă pe dealurile din Boeotia poate simți cu mândrie că are acces la oracolul divin la care papi și cardinali au ajuns prin traduceri barbare și imperfecte; că are o cale de acces la cunoaștere care în Apus este la îndemâna doar a câtorva oameni instruiți.
  2. Hugo Rahner, un teolog de marcă Romano-Catolic:
    "Dumnezeu și-a cuvântat revelațiile în lumea spiritului grec și a imperiului roman iar Biserica păstrează acest adevăr revelat prin intermediul limbii grecești a Cărții sfinte …Biserica va continua să vorbească limba greacă chiar dacă …Elada va coborâ în abisul urâtei uitări."
  3. "Ambrosiaster" (saec. IV) on 1 Cor 14:14; CSEL 81, 2, p. 153, 6

Izvoare

Alte lecturi

Legături externe

Alte legături

Relația Biserică-Stat în Grecia



Biserici Ortodoxe autocefale și autonome
Biserici autocefale
Cele patru Patriarhate vechi: Constantinopol | Alexandria | Antiohia | Ierusalim
Rusia | Serbia | România | Bulgaria | Georgia | Cipru | Grecia | Polonia | Albania | Cehia și Slovacia | OCA*
Biserici autonome
Sinai | Finlanda | Estonia* | Japonia* | China* | Ucraina*
Bisericile autocefale sau autonome desemnate cu un * nu sunt universal recunoscute în cadrul comuniunii ortodoxe.