Modificări

Salt la: navigare, căutare

Biserica Ortodoxă a Estoniei (Patriarhia Ecumenică)

1.035 de octeți adăugați, 1 septembrie 2014 12:36
m
Legături externe
{{Traducere EN}}[[Image:Tallinn.jpg|right|350px|thumb|Biserici în Tallinn, capitala Estoniei]]
[[Image:Tallinn.jpg|right|350px|thumb|Biserici în Tallinn, capitala Estoniei]]{{numele bisericiibiserică|numename=Biserica Apostolică Ortodoxă Estoniană|fondatorfounder=—|independenţaindependence=1917|recunoaşterearecognition=1923, 1996 de către [[Patriarhia EcumenicăBiserica Ortodoxă a Constantinopolului|Constantinopol]]|patriarhulprimate=[[Stephanos (Charalambides) din de Tallinn|Mitropolitul Stephanos]]|sediul centralhq=Tallinn, Estonia|teritoriuterritory=Republic Republica Estonia|posesiunipossessions=—|limbalanguage=Estonianăestoniană|muzicămusic=[[stilul bizantin|bizantinCântarea bizantină]] şi , [[tradiţional Estonian|EstonianCântarea estoniană]]|calendar=[[calendar gregorianCalendarul Iulian îndreptat|gregorianIulian îndreptat]]|populatiţiapopulation=20,.000[http://www.cnewa.org/ecc-bodypg.aspx?eccpageID=33]|
website=[http://www.eoc.ee/ Biserica Estoniei]
}}
'''Biserica din Estonia''' sau '''Biserica Apostolică Ortodoxă Estoniană ''' ('''Eesti Apostlik-Õigeusu Kirik''') este o biserică ortodoxă [[autonomie|autonomă]] al cărei [[patriarh]] este confirmat de către [[Patriarhia Ecumenică]]. Numele ei oficial în limba engleză este Biserica Ortodoxă Estoniană'''.
Patriarhul actual este Eminenţa Sa [[Stephanos (Charalambides) din Tallinn|Stephanos]], [[Mitropolit]] de Tallinn şi toată Estonia (ales în 1999).
'''Biserica Ortodoxă a Estoniei''' sau '''Biserica Apostolică Ortodoxă Estoniană ''' ('''Eesti Apostlik-Õigeusu Kirik''') este o Biserică ortodoxă [[autonomie|autonomă]] al cărei [[întâistătător]] este confirmat de [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică]]. În prezent, întâistătătorul acestei Biserici este este Înalt Prea Sfințitul [[Stephanos (Charalambides) din Tallinn|Stephanos]], [[Mitropolit]] al Tallinnului şi a toată Estonia (ales în 1999). Această biserică autonomă nu trebuie confundată cu [[Biserica Ortodoxă Estoniană (Patriarhia Moscovei)|biserica Biserica cu acelaşi nume]] care este un [[exarhat]] al [[Biserica Ortodoxă Rusă|Patriarhiei Moscovei]]. ==Istoric==Misionari ortodocşi au activat printre estonieni în regiunile sud-estice, aproape de Pskov, din secolul X până în secolul al XII-lea. Prima menţiune a unei comunităţi ortodoxe în Estonia datează din 1030, în Tartu. În jurul anului 600 d.Hr., în partea estică a dealului Toome (Toomemägi), estonienii au ridicat o fortăreaţă numită Tarbatu. În 1030, prinţul kievean Jaroslav cel Înţelept a cucerit Tarbatu şi şi-a construit propriul fort în acest loc, precum și o catedrală închinată Sfântului Mucenic [[Gheorghe purtătorul de biruinţă|Gheorghe]], Purtătorul de Biruinţă. Creştinii ortodocşi au fost ulterior expulzaţi din oraş de germani în 1472, care l-au omorât pe [[preot]]ul acestora, Isidor împreună cu un număr de credincioşi ortodocşi (pomenirea acestor [[mucenic]]i se face în data de [[8 ianuarie]]). Se ştiu puţine despre istoria Bisericii în timpul secolelor al XVII-lea şi al XVIII-lea, când mulţi [[Vechii Credincioşi|credincioşi vechi]] au venit din Rusia pentru a scăpa de reforma liturgică introduse în [[Biserica Ortodoxă Rusă|Biserica Rusă]] de Patriarhul [[Nikon al Moscovei]]. În secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, Estonia a făcut parte din Imperiul Ţarist Rus, fiind cucerită de Ţarul Petru cel Mare. Un mare număr de estonieni, în special ţărani, s-au convertit la ortodoxie în speranţa obţinerii de pământ. S-au construi numeroase biserici ortodoxe. În 1850 a fost înfiinţată Eparhia de Riga (în Lituania) de către Biserica Rusiei şi mulţi credincioşi estonieni au fost incluşi în aceasta. Spre sfârşitul secolului al XIX-lea s-a produs un val de rusificare, acceptat de ierarhia rusă dar nu şi de [[cler]]ul estonian local. Catedrala Sfântul [[Alexandru Nevski]] din Tallinn şi Mănăstirea [[Stavropighie|stavropighială]] a Adormirii Pühtitsa (Kuremäe) din estul Estoniei au fost construite în această perioadă. În 1917 a fost [[Hirotonie|hirotonit]] primul estonian, [[Platon (Paul Kulbusch de Riga|Platon (Paul Kulbusch)]], ca [[Episcop]] de Riga şi [[Vicar]] de Tallinn. Doi ani mai târziu, bolşevicii i-au omorât pe episcopul Platon şi pe [[diacon]]ul său din motive politice. 81 de ani mai târziu, în anul 2000, Episcopul Platon a fost [[canonizare|canonizat]] de către [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia MoscoveiEcumenică]] şi de [[Biserica Ortodoxă Rusă|Biserica Rusiei]], cu ziua de pomenire [[14 ianuarie]]. După proclamarea Republicii Estonia în 1918, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Sfântul [[Tihon de Moscova|Tihon]] a recunoscut independența Bisericii Ortodoxe a Estoniei în 1921. [[Arhiepiscop]]ul Aleksander Paulus a fost ales şi hirotonit ca întâistătător al Bisericii estoniene. În 1923, arhiepiscopul Aleksander s-a îndreptat către Patriarhia Ecumenică pentru a primi recunoaşterea canonică. În acelaşi an, Biserica sa a intrat în jurisdicția canonică a Patriarhiei MoscoveiEcumenice, beneficiind de o [[autonomie]]extinsă din partea acesteia.
==Istorie==Misionari ortodocşi au activat printre estonieni Înainte de 1941, o cincime din totalul populaţiei estoniene (care fusese în cea mai mare parte luterană începând de la ocupaţia Estoniei de către Suedia în regiunile sudsec. al XVI-esticelea) era creştină ortodoxă, aproape sub autoritatea Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol. Existau 158 de Pskov, din secolul X până [[parohie|parohii]] şi 183 de [[cler]]ici în secolul XIIBiserica estoniană. Prima menţiune Exista şi o catedră de teologie ortodoxă la Facultatea de Teologie a unei comunităţi ortodoxe în Estonia datează Universităţii din 1030 în Tartu. În jurul anului 600 AD Petseri se găsea o [[mănăstire]], două [[schit]]uri în partea estică a dealului Toome (Toomemägi)Narva şi Kuremäe, estonienii au ridicat o fortăreaţă numită Tarbatu. În 1030, prinţul kievean Jaroslav cel Înţelept, a demolat Tarbatu şi şi-a construit propriul fort egumenie în acest loc ca Tallinn şi o catedrală închinată Sfântului un [[Gheorghe Purtătorul de Biruinţăseminar]] în Petseri. Creştinii ortodocşi au Străvechea mănăstire din Petseri (Pechory, care aparţinea Estoniei şi care aparţine acum Rusiei) a fost ulterior expulzaţi din oraş ferită de germani distrugerile în 1472, masă de biserici care le-au omorât [[preot|preotul]] Isidor împreună cu un anumit număr de credincioşi ortodocşi (grupul este comemorat avut loc în [[8 ianuarie]]Rusia Sovietică).
Se ştiu puţine despre istoria bisericii În 1940, Estonia a fost ocupată de Uniunea Sovietică, al cărei guvern a început un program general de dizolvare a oricărei independenţe ecleziastice de pe teritoriul său. Totuși, autonomia Bisericii Estoniei a fost reactivată temporar din 1942 până în timpul secolelor XVII şi XVIII1944, sub jurisdicție constantinopolitană. În 1945, când mulţi un reprezentant al Patriarhiei Moscovei a dizolvat ceea ce mai rămăsese din [[credincioşi vechi|credincioşi vechiSinod]] ul Bisericii estoniene şi a înfiinţat o nouă organizaţie, Sinodul Diocezan. Credincioşii ortodocşi din Estonia ocupată au venit din Rusia pentru a scăpa de reformele liturgice ale Patriarhului [[Nikon de Moscova]]fost astfel regrupați într-o simplă eparhie sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ruse.
În secolele XVIII Chiar înainte de a doua ocupaţie sovietică din 1944 şi XIXdizolvarea Sinodului estonian, întâistătătorul Bisericii, Estonia Mitropolitul Aleksander a făcut parte din Imperiul Ţarist Rus, fiind cucerită plecat în exil împreună cu 21 de clerici şi aproximativ 8000 de Ţarul [[Petru cel Mare]]credincioşi ortodocşi. Un mare număr de estonieni, Biserica Ortodoxă a Estoniei în special ţăraniExil, al cărei Sinod s-au convertit a reorganizat în Suedia şi-a continuat activitatea în conformitate cu statutul său canonic precedent până la ortodoxie restabilirea independenţei Estoniei în speranţa obţinerii 1991. Înainte de pământ. Sa muri, în 1953, Mitropolitul Aleksander şi-au construi numeroase biserici ortodoxe. În 1850 a fost înfiinţată Eparhia de Riga (transformat comunitatea în Lituania) de către [[Biserica Rusieiexarhat]] al Patriarhiei Ecumenice. Majoritatea episcopilor şi mulţi credincioşi estonieni clericilor care au rămas în țară au fost incluşi deportaţi în aceastaSiberia. Spre sfârşitul secolului XIXÎn 1958 a fost ales un nou Sinod în exil, iar Biserica Estoniei s-a produs un val de rusificare, acceptat de ierarhia rusă dar nu şi de clerul estonian local. Catedrala Sfântul[[Alexander Nevsky]] din Tallinn şi Mănăstirea Adormirii Pühtitsa [[Stavropigial|Stavropegic]] (Kuremäe) din estul Estoniei au fost construite reorganizat în această perioadăSuedia.
În 1917 a fost hirotonit primul estonian, Platon [[Image:AlexeyII.jpg|right|thumb|125px|Patriarhul [[Alexei II (Paul KulbuschRidiger), ca Episcop de Riga şi Vicar de Tallinnal Rusiei|Alexei II al Rusiei]]]][[Image:Ecum. Patriarch Bartholomew. Doi ani mai târziu, bolşevicii l-au omorât pe Platon şi pe jpg|thumb|125px|left|Patriarhul Ecumenic [[diaconBartolomeu I (Archontonis) al Constantinopolului|diaconulBartolomeu I al Constantinopolului]]]] său din motive politice. 81 de ani mai târziuDupă destrămarea Uniunii Sovietice, au apărut divergenţe în anul 2000sânul comunităţii ortodoxe din Estonia între cei care doreau să rămână sub autoritatea Bisericii Ruse şi cei care doreau să se reîntoarcă sub jurisdicţia Patriarhiei Ecumenice, generând dispute, Episcopul Platon a fost [[proclamat sfânt]] de către Patriarhia Ecumenică şi de Rusiamulte ori cu tentă etnică, fiind comemorat deoarece mulţi ruşi emigraseră în [[14 ianuarie]]Estonia în timpul ocupaţiei sovietice. Negocieri îndelungate între cele două patriarhii nu au dat nici un rezultat.
După proclamarea Republicii Estonia În 1993, sinodul Bisericii Ortodoxe Estoniene în 1918, Patriarhul Exil a fost recunoscut oficial ca succesor legal al Bisericii Ortoxe Ruse, Sfântul autonome Ortodoxe a Estoniei şi în data de [[Tihon din Moscow|Tihon20 februarie]]1996,, în 1920 a recunoscut Biserica Ortodoxă a Estoniei Patriarhul Ecumenic [[Bartolomeu I (OCEArchontonis) ca fiind independentă. Arhiepiscopul Aleksander Paulus a fost ales şi hirotonit ca şef al bisericii estoniene. În 1923 Arhiepiscopul Aleksander s-a îndreptat către Patriarhia Ecumenică pentru a primi recunoaşterea canonică. În acelaşi an, OCE a fost subordonată canonic către Patriarhul Constantinopolului şi |Bartolomeu I]] a câştigat o reînnoit [[autonomietomos]]extinsă. Before 1941ul acordat Bisericii Estoniene în 1923, one fifth of the total Estonian population (who had been mostly Lutheran since the 16th century occupation of Estonia by Sweden) were Orthodox Christians under the Patriarchy of Constantinoplerestaurând coordonarea canonică sub jurisdicția Patriarhiei Ecumenică. There were 158 parishes in Estonia and 183 clerics in the Estonian church. There was also a Chair of Orthodoxy in the Faculty of Theology at the University of Tartu. There was Această acţiune a adus imediat proteste din partea Patriarhului [[monasteryAlexei II (Ridiger) al Rusiei|Alexei II]] in Petserial Patriarhiei Moscovei, two convents in Narva and Kuremäecare privea Biserica estoniană ca parte a teritoriului său, iar Patriarhul Moscovei a priory in Tallinn and a scos temporar numele Patriarhului Ecumenic din [[seminarydiptic]] in Petseri. The ancient monastery in Petseri (Pechory, which used to belong to the Estonian Republic, now belongs to Russia) was preserved from the mass church destructions that occurred in Soviet Russiae.
In 1940[[Image:Stefanos of Tallinn.jpg|125px|right|thumb|[[Stephanos (Charalambides) de Tallinn|IPS Stephanos de Talinn]]]]S-a ajuns la o înţelegere conform căreia comunităţile locale puteau alege ce jurisdicţie să urmeze. Comunitatea ortodoxă a Estoniei, Estonia was occupied by the Soviet Unioncare ajunge la 14% din populaţie, whose government undertook a general programme of the dissolution of all ecclesiastical independence within its territoryrămas divizată, cu majoritatea credincioşilor (cei mai mulţi etnici ruşi) sub ascultarea Moscovei. From 1942 to 1944Conform unui raport guvernamental din noiembrie 2003, howevercam 20.000 de credincioşi (majoritatea etnici estonieni) din 60 de parohii fac parte din Biserica autonomă, autonomy under Constantinople was temporarily revivediar 150. In 1945, a representative of the Moscow Patriarchate dismissed the members of the OCE synod who had remained in Estonia and established a new organisation000 de credincioşi din 31 de parohii, the Diocesan Council. Orthodox believers in occupied Estonia were thus subordinated to being a diocese within the Russian Orthodox Churchîmpreună cu comunitatea monahală din Pukhitsa au rămas subordonaţi canonic Bisericii Ruse.
Just before the second Soviet occupation in 1944 and the dissolution of the Estonian synodÎn 1999, the Biserica Estoniei a primit un ierarh rezident (mai înainte se găsea sub autoritatea Arhiepiscopului [[primateBiserica Ortodoxă a Finlandei|Finlandei]] of the churchcare slujea ca ''locum tenens'' al Bisericii Estoniei), Metropolitan Aleksander, went into exile along with 21 clergymen and about 8,000 Orthodox believers. The Orthodox Church of Estonia in Exile with its synod in Sweden continued its activity according to the canonical statutes, until the restoration of Estonian independence in 1991. Before he died in 1953Mitropolitul [[Stephanos (Charalambides) de Tallinn|Stephanos]], Metr. Aleksandr established his community as an fost [[exarchateepiscop vicar]] under Constantinople. Most of the other bishops and clergy who remained behind were deported to Siberia. In 1958, a new synod was established in exile, and the church organized from Swedenal Mitropoliei Franţei din Patriarhia Ecumenică.
[[Image:AlexeyII.jpg|right|thumb|125px|Patr. [[Alexei II (Ridiger) of Moscow|Alexei II of Moscow]]]][[Image:Ecum. Patriarch Bartholomew.jpg|thumb|125px|left|Patr. [[Bartholomew I (Archontonis) of Constantinople|Bartholomew I of Constantinople]]]]Following the breakup of the Soviet Union, divisions within the Orthodox community in Estonia arose between those who wished to remain under Russian authority and those who wished to return to the jurisdiction of the Ecumenical Patriarchate, with the dispute often taking place along ethnic lines, many Russians having immigrated to Estonia during the Soviet occupation. Lengthy negotiations between the two patriarchates failed to produce any agreement.{{biserici}}
In 1993, the synod of the Orthodox Church of Estonia in Exile was re-registered as the legal successor of the autonomous Orthodox Church of Estonia, and on [[February 20]], 1996, Ecumenical Patriarch [[Bartholomew I (Archontonis) of Constantinople|Bartholomew I]] renewed the [[tomos]] granted to the OCE in 1923, restoring its canonical subordination to the Ecumenical Patriarchate. This action brought immediate protest from Patriarch [[Alexei II (Ridiger) of Moscow|Alexei II]] of the Moscow Patriarchate, which regarded the Estonian church as being part of its territory, and the Patriarch of Moscow temporarily removed the name of the Ecumenical Patriarch from the [[diptychs]].==Surse==
*[[Image:Stefanos en:Church of Tallinn.jpg|125px|right|thumb|Metr. [[Stephanos (Charalambides) of Tallinn|Stephanos (Charalambides)]]Estonia]]An agreement was reached in which local congregations could choose which jurisdiction to follow. The Orthodox community in Estonia, which accounts for about 14% **''Blackwell Dictionary of the total populationEastern Christianity'', remains divided, with the majority of faithful (mostly ethnic Russians) remaining under Moscowpp. 183-4**[http://www.cnewa.org/ecc-bodypg. As of aspx?eccpageID=33 Biserica Apostolică Ortodoxă a government report of November 2003, about 20,000 believers (mostly ethnic Estonians) in 60 parishes are part of the autonomous church, with 150,000 faithful in 31 parishes, along with the monastic community of PukhitsaEstoniei] - articol de Ronald Roberson, paying allegiance to Moscowpreot şi profesor romano-catolic.
In 1999, the church gained a resident hierarch (it had been under the Archbishop of [[Church of Finland|Finland]] as ''[[locum tenens]]''), Metropolitan [[Stephanos (Charalambides) of Tallinn|Stephanos (Charalambides)]], who had formerly been an [[auxiliary bishop]] under the Ecumenical Patriarchate's Metropolitan of France.
{{churches}}
==SourcesLegături externe==*''Blackwell Dictionary of Eastern Christianity'', pp. 183-4*[[ocomm:Alexander_Nevsky_Cathedral%2C_Tallinn]] ([http://wwwcommons.cnewaorthodoxwiki.org/ecc-bodypg.aspx?eccpageID=33 The Estonian Apostolic Orthodox ChurchCategory:Alexander_Nevsky_Cathedral%2C_Tallinn] by Ronald Roberson, a Roman Catholic priest and scholar)
==External links==*[http://www.eoc.ee/ Estonian Orthodox Church - Official Biserica Ortodoxă a Estoniei – Siteoficial]*[http://www.orthodoxa.org/ Orthodox EstoniaOrtodoxă]
[[Categorie:Jurisdicții|Estonia]]
[[Categoryel:Jurisdictions|Εκκλησία της Εσθονίας]][[en:Church of Estonia]][[fr:Église d'Estonie (Patriarcat œcuménique)]]
2.314 modificări

Meniu de navigare