Biserica Ortodoxă a Chinei: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m
Linia 1: Linia 1:
 
{{Traducere EN}}
 
{{Traducere EN}}
  
'''Biserica Ortodoxă Chineză''' era o biserică ortodoxă [[autonomă]] din China. Înainte de Revoluţia Culturală numărul de membrii era estimat la douăzeci de mii.
+
'''Biserica Ortodoxă Chineză''' era o Biserică Ortodoxă [[autonomă]] din China. Înainte de Revoluţia Culturală, numărul membrilor săi era estimat la douăzeci de mii.
  
 
==Începuturile creştinismului chinez==
 
==Începuturile creştinismului chinez==
[[creştinism|Creştinismul]] a fost prima dată introdus în China prin intermediul unei misiuni [[Bisericii Asiriene a Răsăritului|asiriene]] în 635 şi este comemorată prin Stela [[nestorianism|nestoriană]] din Xi'an.
+
[[Creştinism]]ul a fost pentru prima dată introdus în China prin intermediul unei misiuni a [[Biserica Asiriană a Răsăritului|Bisericii Asiriene a Răsăritului]], în anul 635, eveniment înregistrat pe Stela [[nestorianism|nestoriană]] din Xi'an.
  
[[Ortodoxia]] a sosit în China prin Siberia, în 1685. În acel an, Împăratul Kangxi a relocat locuitorii oraşelor [[Rusia|ruseşti]] de graniţă pe care le înglobase în China. [[Maxim Leontiev]], un [[preot]] care a mers cu el, iţa dedicat prima biserică ortodoxă din Beijing. În primul secol şi jumătate de prezenţă în China, biserica nu a atras mulţimi mari. se spune că în 1860 nu erau mai mult de 200 de ortodocşi în Beijing, incluzându-i şi pe descendenţii ruşilor naturalizaţi.
+
[[Biserica Ortodoxă|Ortodoxia]] a apărut în China din Siberia, în anul 1685. În acel an, Împăratul Kangxi a relocat locuitorii oraşelor ruseşti de graniţă pe care le înglobase în China. [[Maxim Leontiev]], un [[preot]] care a mers cu el, a sfințit prima [[biserică]] ortodoxă din Beijing. În primul secol şi jumătate de prezenţă ortodoxă în China, Biserica nu a atras mulţi credincioși. Se spune că în 1860 nu erau mai mult de 200 de ortodocşi în Beijing, inclusiv descendenţii ruşilor naturalizaţi.
  
Cu toate acestea, în a doua jumătate a secolului XIX, Biserica Ortodoxă a făcut eforturi susţinute. [[Misiunea Spirituală a Bisericii Ruse]] din Beijing a fost binecuvântată să personal religios şi profesoral. S-au făcut numeroase traduceri de materiale religioase în chineză.
+
Cu toate acestea, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Biserica Ortodoxă a făcut eforturi susţinute. [[Misiunea Spirituală a Bisericii Ruse]] din Beijing a fost binecuvântată cu un cler evlavios și învățat. S-au făcut numeroase traduceri de materiale religioase în chineză.
  
Misiunea a publicat patru volume de cercetări în studiile chineze în anii 1850 şi 60. Doi clerici au devenit binecunoscuţi de studenţi referitor la acest subiect, Părintele [[Yakiuf Bichurin]], şi [[arhimandrit|Arhimandritul]] [[Palladius]], care a realizat şi un dicţionar foarte valoros.
+
Misiunea a publicat patru volume de cercetări în domeniul sinologiei în anii 1850 şi 1860. Doi [[cler]]ici au devenit binecunoscuţi studenţior în domeniu, Părintele [[Yakiuf Bichurin]], şi [[arhimandrit]]ul [[Palladius]], care a realizat şi un dicţionar foarte valoros.
  
Răscoala boxerilor în 1898-1900, o revoltă anti-occidentală şi anti-misionară din China, a generat atacuri violente asupra convertiţilor la creştinism. Şi ortodocşii chinezi au fost tăiaţi cu sabia, ceea ce face ca în  fiecare an în iunie, cei 222 de chinezi împreună cu Părintele [[Mitrofan]], care au murit pentru credinţa lor în 1900 să fie comemoraţi în timpul prefacerii aşa cum este rememorat în [[icoană|icoana]] [[Sfinţii Martiri ai Chinei|Sfinţilor Martiri ai Chinei]]. În ciuda revoltei, după 1902 existau 32 de biserici ortodoxe în China cu aproape 6000 de aderenţi. De asemenea, biserica avea deschise şcoli şi orfelinate.
+
Răscoala boxerilor în 1898-1900, o revoltă anti-occidentală şi anti-[[misiune|misionară]] din China a generat atacuri violente asupra convertiţilor la creştinism. Şi ortodocşii chinezi au fost tăiaţi cu sabia; în  fiecare an, în luna iunie, se face pomenirea celor 222 de chinezi martirizați, împreună cu Părintele [[Mitrofan]], în anul 1900 în timpul răscoalei, aşa cum putem vedea în [[icoană|icoana]] [[Sfinţii Mucenici ai Chinei|Sfinţilor Mucenici ai Chinei]]. În ciuda revoltei, după 1902 existau 32 de biserici ortodoxe în China, cu aproape 6000 de aderenţi. De asemenea, Biserica administra mai multe şcoli şi orfelinate.
  
În 1949, 106 biserici ortodoxe erau deschise în China. În general, membrii parohi ai acestor biserici erau ruşi refugiaţi, iar chinezii autententic în jur de 10000 de persoane. Revoluţia culturală a distrus tânăra Biserică Ortodoxă aproape complet.
+
În 1949, 106 biserici ortodoxe erau încă deschise în China. În general, enoriașii acestor biserici erau ruşi refugiaţi, iar chinezii erau în jur de 10000 de persoane. Revoluţia culturală a distrus tânăra Biserică Ortodoxă aproape complet.
  
===Liderii misiunii ruse===
+
===Conducătorii misiunii ruse===
*Părintele [[Maxim Leontieff]], 1685-1712.
+
*Părintele [[Maxim Leontiev]], 1685-1712.
*Arhimandritul [[Ambrose (Umatoff)]], 1755-1771.
+
*Arhimandritul [[Ambrozie (Umatov)]], 1755-1771.
 
*Arhimandritul [[Peter (Kamensky)]], 1820-1830.
 
*Arhimandritul [[Peter (Kamensky)]], 1820-1830.
*Arhimandritul [[Policarp (Tougarinoff)]], 1840-1849.
+
*Arhimandritul [[Policarp (Tougarinov)]], 1840-1849.
*Arhimandritul [[Ioakinf (Bichorin)]], 1806-1821.
+
*Arhimandritul [[Ioakim (Bichorin)]], 1806-1821.
*Părintele [[Daniel Siviloff]], 1820-1830.
+
*Părintele [[Daniel Sivilov]], 1820-1830.
*Părintele [[Avvakum Chestnoy]], 1830-1840.
+
*Părintele [[Avacum Chestnoy]], 1830-1840.
*Arhimandritul [[Pallady (Kaffaroff)]], 1849-1859 şi 1864-1878.
+
*Arhimandritul [[Palladie (Kaffarov)]], 1849-1859 şi 1864-1878.
*Arhimandritul [[Gury (Karpoff)]], 1858-1864.
+
*Arhimandritul [[Gurie (Karpov)]], 1858-1864.
 
*Părintele [[Flavian]], 1878-1884.
 
*Părintele [[Flavian]], 1878-1884.
*Arhimandritul [[Amfilochy (Loutovinoff)]], 1883-1896.
+
*Arhimandritul [[Amfilohie (Lutovinov)]], 1883-1896.
*Mitropolitul [[Innocent (Figourovsky) din Beijing|Innocent (Figourovsky) de Beijing şi toată China]].  Arhimandritul 1897-1901, Episcop de Beijing 1902-1921, Arhiepiscop de Beijing şi toată China 1922-1928, Mitropolit 1928-1931.
+
*Mitropolitul [[Inochentie (Figurovsky) din Beijing|Inochentie (Figurovsky) al Beijingului şi a toată China]].  Arhimandritul (1897-1901), Episcop de Beijing (1902-1921), Arhiepiscop al Beijingului şi a toată China (1922-1928), Mitropolit 1928-1931.
 
*Arhiepiscopul [[Simon (Vinogradov)]], 1928-1933.
 
*Arhiepiscopul [[Simon (Vinogradov)]], 1928-1933.
*Arhiepiscopul [[Victor (Svjatin) of Beijing]].  Episcop de Shanghai 1928-1933, Episcop de Beijing şi toată China 1933-1938, Arhiepiscop 1938-1956.
+
*Arhiepiscopul [[Victor (Svjatin) de Beijing]].  Episcop de Shanghai (1928-1933), Episcop al Beijingului şi a toată China 1933-1938, Arhiepiscop (1938-1956).
 
*Sfântul [[Ioan Maximovici]], Episcop de Shanghai 1934-~1946, Arhiepiscop ~1946-1949.
 
*Sfântul [[Ioan Maximovici]], Episcop de Shanghai 1934-~1946, Arhiepiscop ~1946-1949.
  
===Episcopate ale Bisericii Ortodoxe Autonome a Chinei===
+
===Episcopi ai Bisericii Ortodoxe Autonome a Chinei===
*Episcop [[Vasily (Shuan) de Beijing|Vasily (Shuan)]] de Beijing şi toată China, 1956-1962.
+
*PS [[Vasile (Shuan) de Beijing|Vasile (Shuan)]] al Beijingului şi a toată China, 1956-1962.
*Bishop [[Symeon (Du) of Shanghai|Symeon (Du)]] de Shanghai, 1951-anii '60.
+
*PS [[Simeon (Du) de Shanghai|Simeon (Du)]] de Shanghai, 1951-anii '60.
  
 
==Ortodoxia astăzi==
 
==Ortodoxia astăzi==
Guvernul Republicii Populare Chineze a recunoscut oficial cinci comunităţi religioase: [[budism|budismul]], [[catolicism|catolicismul]], [[islam|islamismul]], [[protestantism|protentastismul]], şi [[taoism|taoismul]], dar nu şi Creştinismul Ortodox. Obstacolul politic major este teama guvernului că forţe politice externe din afara ţării – în acest caz, în principal Rusia – pot ajunge să aibă influenţă în China.
+
Guvernul Republicii Populare Chineze a recunoscut oficial cinci comunităţi religioase: [[budism]]ul, [[Biserica Romano-Catolică|catolicismul]], [[islam]]ul, [[protestantism]]ul şi [[taoism]]ul, dar nu şi creştinismul ortodox. Obstacolul politic major este teama guvernului că forţe politice externe – în acest caz, în principal din Rusia – pot ajunge să aibă influenţă în China.
  
Câteva comunităţi ortodoxe, cele mai multe formate din bătrâni singuri, continuă să se întâlnească la Beijing şi în nord-estul Chinei (inclusiv Heilongjiang), aparent, cu acordul tacit al guvernului. Până în 2005 era un preot; totuşi, câţiva chinezi studiază în prezent în [[seminar|seminariile]] din Rusia, cu intenţia de a deveni [[preot|preoţi]] activi.
+
Câteva comunităţi ortodoxe, cele mai multe formate din bătrâni, continuă să se reunească la Beijing şi în nord-estul Chinei (inclusiv Heilongjiang), pe cât se pare cu acordul tacit al guvernului. Până în 2005, exista un [[preot]]; totuşi, câţiva chinezi studiază în prezent în [[seminar]]ii ortodoxe din Rusia, cu intenţia de a deveni preoţi activi.
  
 
Două foste biserici ortodoxe din Shanghai erau folosite, până de curând, ca restaurante şi baruri de noapte.
 
Două foste biserici ortodoxe din Shanghai erau folosite, până de curând, ca restaurante şi baruri de noapte.
  
În acest timp, încă de la începutul secolului XXI, biserica activează liber în Hong Kong (unde [[Patriarhia Ecumenică]] l-a trimis pe Mitropolitul [[Nikitas (Lulias) de Hong Kong|Nikitas (Lulias)]]) şi Taiwan (unde [[ieromonah|Ieromonahul]] [[Jonah (Mourtos)]] conduce o biserică de misiune) sub jurisdicţia [[Mitropoliei Ortodoxe de Hong Kong şi Asia de Sud-Est]].
+
În acest timp, încă de la începutul secolului XXI, Biserica activează liber în Hong Kong (unde [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică]] l-a trimis pe Mitropolitul [[Nikitas (Lulias) de Hong Kong|Nikitas]]) şi Taiwan (unde [[ieromonah]]ul [[Iona (Mourtos)]] conduce o biserică misionară) sub jurisdicţia [[Mitropolia Ortodoxă de Hong Kong şi Asia de Sud-Est|Mitropoliei Ortodoxe de Hong Kong şi Asia de Sud-Est]].
  
 
==Minorităţi naţionale ortodoxe în China==
 
==Minorităţi naţionale ortodoxe în China==
Cu toate că mulţi au adoptat lamaismul, care este curentul principal al budismului tibetan Mahayana, evenkii din Rusia şi din China sunt un popor tradiţional ortodox. Împreună cu verii lor eveni şi alte câteva triburi din Siberia sau China, ei sunt câţiva dintre singurele popoare din Asia care practică credinţa creştină ortodoxă, pe care au adoptat-o voluntar (ca opoziţie la faptul că au fost obligaţi să facă acest lucru) în timpul expansiunii ruse în Siberia. De asemenea, există aproximativ 3000 de evenki în împrejurimile provinciei Heilongjiang.
+
Cu toate că mulţi au adoptat lamaismul, care este curentul principal al budismului tibetan Mahayana, evenkii din Rusia şi din China sunt un popor tradiţional ortodox. Împreună cu verii lor eveni şi alte câteva triburi din Siberia sau China, aceștia sunt dintre puținele popoare din Asia care urmează nominal credinţa creştină ortodoxă, pe care au adoptat-o voluntar (nefiind obligaţi să facă acest lucru, cum se întâmplase în cazul altor popoare) în timpul expansiunii ruse în Siberia. De asemenea, există aproximativ 3000 de evenki în împrejurimile provinciei Heilongjiang.
  
Ortodoxia este practicată şi de minoritatea rusă din China.
+
Ortodoxia este și religia practicată de minoritatea rusă din China.
  
 
{{biserici}}
 
{{biserici}}
 +
 +
==Sursa==
 +
 +
*[[:en:Church of China]]
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==

Versiunea de la data 19 noiembrie 2007 22:23

Acest articol (sau părți din el) este propus spre traducere din limba engleză!

Dacă doriți să vă asumați acestă traducere (parțial sau integral), anunțați acest lucru pe pagina de discuții a articolului.
De asemenea, dacă nu ați făcut-o deja, citiți pagina de ajutor Traduceri din limba engleză.


Biserica Ortodoxă Chineză era o Biserică Ortodoxă autonomă din China. Înainte de Revoluţia Culturală, numărul membrilor săi era estimat la douăzeci de mii.

Începuturile creştinismului chinez

Creştinismul a fost pentru prima dată introdus în China prin intermediul unei misiuni a Bisericii Asiriene a Răsăritului, în anul 635, eveniment înregistrat pe Stela nestoriană din Xi'an.

Ortodoxia a apărut în China din Siberia, în anul 1685. În acel an, Împăratul Kangxi a relocat locuitorii oraşelor ruseşti de graniţă pe care le înglobase în China. Maxim Leontiev, un preot care a mers cu el, a sfințit prima biserică ortodoxă din Beijing. În primul secol şi jumătate de prezenţă ortodoxă în China, Biserica nu a atras mulţi credincioși. Se spune că în 1860 nu erau mai mult de 200 de ortodocşi în Beijing, inclusiv descendenţii ruşilor naturalizaţi.

Cu toate acestea, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Biserica Ortodoxă a făcut eforturi susţinute. Misiunea Spirituală a Bisericii Ruse din Beijing a fost binecuvântată cu un cler evlavios și învățat. S-au făcut numeroase traduceri de materiale religioase în chineză.

Misiunea a publicat patru volume de cercetări în domeniul sinologiei în anii 1850 şi 1860. Doi clerici au devenit binecunoscuţi studenţior în domeniu, Părintele Yakiuf Bichurin, şi arhimandritul Palladius, care a realizat şi un dicţionar foarte valoros.

Răscoala boxerilor în 1898-1900, o revoltă anti-occidentală şi anti-misionară din China a generat atacuri violente asupra convertiţilor la creştinism. Şi ortodocşii chinezi au fost tăiaţi cu sabia; în fiecare an, în luna iunie, se face pomenirea celor 222 de chinezi martirizați, împreună cu Părintele Mitrofan, în anul 1900 în timpul răscoalei, aşa cum putem vedea în icoana Sfinţilor Mucenici ai Chinei. În ciuda revoltei, după 1902 existau 32 de biserici ortodoxe în China, cu aproape 6000 de aderenţi. De asemenea, Biserica administra mai multe şcoli şi orfelinate.

În 1949, 106 biserici ortodoxe erau încă deschise în China. În general, enoriașii acestor biserici erau ruşi refugiaţi, iar chinezii erau în jur de 10000 de persoane. Revoluţia culturală a distrus tânăra Biserică Ortodoxă aproape complet.

Conducătorii misiunii ruse

Episcopi ai Bisericii Ortodoxe Autonome a Chinei

Ortodoxia astăzi

Guvernul Republicii Populare Chineze a recunoscut oficial cinci comunităţi religioase: budismul, catolicismul, islamul, protestantismul şi taoismul, dar nu şi creştinismul ortodox. Obstacolul politic major este teama guvernului că forţe politice externe – în acest caz, în principal din Rusia – pot ajunge să aibă influenţă în China.

Câteva comunităţi ortodoxe, cele mai multe formate din bătrâni, continuă să se reunească la Beijing şi în nord-estul Chinei (inclusiv Heilongjiang), pe cât se pare cu acordul tacit al guvernului. Până în 2005, exista un preot; totuşi, câţiva chinezi studiază în prezent în seminarii ortodoxe din Rusia, cu intenţia de a deveni preoţi activi.

Două foste biserici ortodoxe din Shanghai erau folosite, până de curând, ca restaurante şi baruri de noapte.

În acest timp, încă de la începutul secolului XXI, Biserica activează liber în Hong Kong (unde Patriarhia Ecumenică l-a trimis pe Mitropolitul Nikitas) şi Taiwan (unde ieromonahul Iona (Mourtos) conduce o biserică misionară) sub jurisdicţia Mitropoliei Ortodoxe de Hong Kong şi Asia de Sud-Est.

Minorităţi naţionale ortodoxe în China

Cu toate că mulţi au adoptat lamaismul, care este curentul principal al budismului tibetan Mahayana, evenkii din Rusia şi din China sunt un popor tradiţional ortodox. Împreună cu verii lor eveni şi alte câteva triburi din Siberia sau China, aceștia sunt dintre puținele popoare din Asia care urmează nominal credinţa creştină ortodoxă, pe care au adoptat-o voluntar (nefiind obligaţi să facă acest lucru, cum se întâmplase în cazul altor popoare) în timpul expansiunii ruse în Siberia. De asemenea, există aproximativ 3000 de evenki în împrejurimile provinciei Heilongjiang.

Ortodoxia este și religia practicată de minoritatea rusă din China.


Biserici Ortodoxe autocefale și autonome
Biserici autocefale
Cele patru Patriarhate vechi: Constantinopol | Alexandria | Antiohia | Ierusalim
Rusia | Serbia | România | Bulgaria | Georgia | Cipru | Grecia | Polonia | Albania | Cehia și Slovacia | OCA*
Biserici autonome
Sinai | Finlanda | Estonia* | Japonia* | China* | Ucraina*
Bisericile autocefale sau autonome desemnate cu un * nu sunt universal recunoscute în cadrul comuniunii ortodoxe.


Sursa

Legături externe

Lecturi suplimentare

(ISBN10: 0-7734-5886-7; ISBN13: 978-0-7734-5886-4; Pages: 288)