Biserica Ortodoxă a Cehiei și Slovaciei

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Acest articol (sau părți din el) este propus spre traducere din limba engleză!

Dacă doriți să vă asumați acestă traducere (parțial sau integral), anunțați acest lucru pe pagina de discuții a articolului.
De asemenea, dacă nu ați făcut-o deja, citiți pagina de ajutor Traduceri din limba engleză.


Biserica Ortodoxă a Cehiei şi Slovaciei
Întemeietor(i) Sfinţii Cyril şi Metodius
Autocefalie/Autonomie declarată 1951, 1998
Autocefalie/Autonomie recunoscută 1951 de către Moscova, 1998 de către Constantinopol
Primatul actual Mitropolitul Christopher
Sediu Prešov, Slovakia
Teritoriu principal Republica Cehă şi Slovacia
Posesiuni în afară
Limbă liturgică slavona veche
Tradiție muzicală Prostopinije/Corală
Calendar Iulian, Iulian Revizuit
Populație estimată 71,000
Site oficial Biserica Ortodoxă a Cehiei şi Slovaciei

Biserica Ortodoxă a Cehiei şi Slovaciei este o biserică auto-guvenată componentă a Bisericii Ortodoxe care acoperă teritoriul Republicii Cehe şi a Republii Slovacia. Patriarhul este Fericitul =Mitropolitul Christopher de Praga şi de Cehia şi Slovacia, care a fost ales în 2 Mai 2006.

Istorie

Biserica Cehiei şi a Slovaciei are atât o istorie străveche cât şi una foarte modernă. Biserica zilelor noastre se găseşte în spaţiul Moraviei, unde fraţii Sfinţii Chiril şi Metodie şi-au început misiunea printre slavi, introducând ordinea liturgică şi canonică a Bisericii Ortodoxe, tradusă în slavona veche. Pentru a reuşii aceasta ei au dezvoltat primul alfabet slav. Realizările lor au fost distruse după ce Metodius a murit în 885, iar Papa Ştefan al ciccelea al Romei i-a obligat pe toţi discipolii fraţilor să părăsească teritoriile care astăzi constituie Republica Cehă. Ortodoxia a supravieţuit în Slovacia datorită apropierii şi influenţei Rusiei Kievene până la unirea cu Roma instituită de curtea vieneză.

După ce restricţiile impuse Ortodoxiei au fost îndepărtate la sfârşitul Primului Război Mondial, mulţi oameni au părăsit Biserica Romano Catolică. Mulţi au privit spre Biserica Ortodoxă a Serbiei pentru că fuseseră parte din aceasta în timpurile anterioare războiului. Printre cei care căutau Biserica Ortodoxă era şi un preot Romano Catolic, Matthias Pavlik, care era interesat de ortodoxie de mulţi ani. Biserica Serbiei a consimţit să-l hirotonească pe Părintele Matthias ca episcop al Bisericii Ortodoxe cu numele de Gorazd.

În 25 Septembrie, Arhimandritul Gorazd a fost hirotonit ca Episcop de Moravia şi Silezia la Catedrala Sfântului Arhanghel Mihail din Belgrad, Yugoslavia, de către Patriarhul Dimitrie al Serbiei. Episcopul Gorazd (Pavlik) este considerat succesor al Arhiepiscopului Metodius al Moraviei şi poartă numele discipolului şi succesorului Sfântului Metodie, Episcopul Gorazd.

Ca lider al ortodocşilor din noua ţară a Cehoslovaciei, Episcopul Gorazd a aşezat fundaţia Bisericii Ortodoxe în întreaga Boemie, Moravie şi în Slovacia. În Boemia, el a supravegheat construcţia a unsprezece biserici şi două capele. De asemenea, el a publicat cărţile esenţiale ale slujbelor bisericii care erau traduse în limba cehă. El a oferit sprijinul său acelora din Slovacia şi Rusia Subcarpaticăcare atunci erau în componenţa Cehoslovaciei, şi care doreau să se reîntoarcă la credinţa lor tradiţională ortodoxă din unire. În acest fel, în perioada interbelică, Episcopul Gorazd a construit mica biserică a Cehiei care în timpul celui de Al Doilea Război Mondial va arăta cât de strâns legată era de naţiunea cehă.

Când Hitler şi naziştii lui au mărşăluit prin Europa, o dominaţie grea a coborât peste toate naţiunile. Cehoslovacia nu făcea opinie separată şi a suferit sub apăsarea acolitului lui Hitler, Reichsprotector Reinhard Heydrich. După atacul din 27 Mai 1942 asupra maşinii lui Heydrich în apropierea Catedralei Sfinţilor Chiril şi Metodie din Praga, patrioţii cehii sau refugiat în cripta catedralei înainte de a-şi continua evadarea.Ei au fost ajutaţi de seniorul slujitorilor laici din biserică, care l-a ţinut la curent pe episcopul Gorazd. Oricum, prezenţa lor a fost descoperită de nazişti, şi în 18 Iunie naziştii au atacat ascunzătoarea lor, omorându-i. Preoţii ortodocşi, laicii şi episcopul Gorazd au fost arestaţi şi executaţi de un pluton de execuţie în 4 Septembrie 1942.

Ca represalii, naziştii au interzis biserica ortodoxă în Boemia şi Moravia. Bisericile şi capelele au fost închise, şi o încercuire a cehilor a avut loc, inclusiv în satul Lidice, ai cărui locuitori au fost fie ucişi fie trimişi în lagărele de muncă forţată. Întreaga Biserică Ortodoxă a căzut sub persecuţiile naziştilor şi a fost decimată. Un număr de 256 de preoţi şi laici au fost executaţi, iar viaţa bisericii a încetat.

După Cel de al Doilea Război Mondial, Biserica Ortodoxă din Cehoslovacia şi-a început revenirea dar fără iubitul său episcop. În 9 decembrie 1951, Patriarhul Moscovei a acordat autocefalia Bisericii Ortodoxe a Cehoslovaciei, dar această acţiune nu a fost recunoscută de Constantinopol, care consideră Biserica Cehoslovacă fiind autonomă sub autoritatea sa. Patriarhul Constantinopolului a acordat ulterior un tomos de autocefalie în 27 august 1998.

Mucenicia episcopului Gorazd a fost recunoscută de Biserica Ortodoxă a Serbiei în 4 mai 1961, care l-a proclamat pe Gorazd ca mucenic nou. După aceea, în 24 august 1987, el a fost sanctificat şi la Catedrala Sfântul Gorazd în Olomouc în Moravia.

Administraţia

După ce Republicile Cehă şi Slovacă s-au separat în republici independente, activitatea a continuat în fiecare ţară ca entităţi legale separate: în Republica Cehă ca Biserica Ortodoxă din Teritoriilr Cehe iar în Republica Slovacă sub numele de Biserica Ortodoxă din Slovacia, dar unitatea canonică a fost menţinută sub numele de Biserica Ortodoxă din Teritoriile Cehe şi Slovacia. Biserica este acum organizată în patru eparhii divizate în două centre administrative: Sinodul Mitropolitan pentru Republica Cehă cu sediul în Praga şi Sinodul Mitropolitan pentru Republica Slovacă în Presov. Sub sinodul din Praga se găsesc eparhiile de Praga şi Olomoc-Brno, în timp ce eparhiile de Presov şi Michalovce sunt sub sinodul de Slovacia.

După moartea Fericitului Mitropolit Dorotheus de Praga şi toată Cehoslovacia, Arhiepiscopul Nicholas din Presova fost ales mitropolit, iar sediul patriarhal a fost mutat de la Praga la Presov. Mitropolitul Nicolae a decedat în 30 ianuarie 2006 şi a fost înlocuit de Arhiepiscopul Christopher de Praga şi Teritoriile Cehe (ales 2 mai 2006).

În Republica Cehă sunt 82 de parohii, cu 51 în Boemia şi 31 în Moravia şi Silezia. În Republica Cehă sunt 69 de parohii în eparhia de Presov şi 21 în eparhia de Michalovce. Facultatea de Teologie Ortodoxă din Presov asigură educaţia viitorilor preoti pentru ambele biserici. Facultatea are şi o secşie detaşată în Olomouc.

Mănăstirea Sfântului Procopius din Sazava este situată în Most, şi cea a Adormirii în Vilemov.

The Monastery of St. Procopius of Sazava is located in Most, and that of the Dormition in Vilemov.

Legături externe


Biserici Ortodoxe autocefale și autonome
Biserici autocefale
Cele patru Patriarhate vechi: Constantinopol | Alexandria | Antiohia | Ierusalim
Rusia | Serbia | România | Bulgaria | Georgia | Cipru | Grecia | Polonia | Albania | Cehia și Slovacia | OCA*
Biserici autonome
Sinai | Finlanda | Estonia* | Japonia* | China* | Ucraina*
Bisericile autocefale sau autonome desemnate cu un * nu sunt universal recunoscute în cadrul comuniunii ortodoxe.