Modificări

Salt la: navigare, căutare

Biserica Ortodoxă Română

1.176 de octeți șterși, 9 noiembrie 2007 12:33
fără descrierea modificării
[[Image:Sigla.gif|right|100px]]
'''Biserica Ortodoxă Română''' este una dintre [[Biserică|bisericile]] [[Autocefalie|autocefale]] ale [[creştinism ortodox|creştinismului ortodox]]. Majoritatea [[Români|românilor]] aparţin Bisericii Ortodoxe Române, dar biserica ea are şi credincioşi de alte naţionalităţi dintre minorităţile etnice ([[romi]]/ţigani, ucrainieni, etc.). Numai în [[România]], numărul credincioşilor ortodocşi este, potrivit recensământului din 2002, de 18.817.975, deci 86,8% din populaţia ţării .{{ref|1|census}}  În cadrul unui sondaj sociologic desfăşurat în [[Republica Moldova]] în anul [[2000]], 21,5% din populaţia totală şi un sfert din populaţia creştină au precizat că aparţin de [[Mitropolia Basarabiei]], o subdiviziunea a B.O.R. (aproximativ 720.000 de enoriaşi).{{ref|2|Moldova}} Printre românii din [[Ucraina]] şi Occident, se află încă milioane de ortodocşi care îşi afimră subordonarea canonică faţă de Biserica Ortodoxă Române{{Necesită citareCitare}}. Aceasta face ca numărul total al ortodocşilor români să fie mai mare de douăzeci de milioane.
Numele ortodoxiei vine din limba greacă, de la ''ορθο'' (''orth''o - drept, corect) şi δοξα (doxa - învăţătură, cunoaştere), traducându-se deci prin "învăţătura dreaptă", sau "învăţătura corectă".
[[Sfânta Liturghie]] în Biserica Ortodoxă Română este rostită în limbile română, ucraineană şi sârbă (şi, sporadic, în limbile maghiară, engleză sau franceză).{{ref|3|Liturghie}}
Sunt sase şase [[Mitropolie|Mitropolii]] şi zece [[Arhiepiscopie|Arhiepiscopii]] în [[România]], cu mai bine de douăsprezece mii de [[preot|preoţi]] şi [[diacon]]i, slujitori ai altarelor din [[paroh]]ii, [[mănăstire|mănăstiri]] şi [[centru social|centre sociale]].
În ţară există aproape patru sute de [[mănăstire|mănăstiri]], în care trăiesc circa 3.500 de călugări şi 5.000 de măicuţe. Trei ''[[Mitropolii diasporane]]'' şi două ''[[Episcopii diasporane]]'' se află în afara României din graniţele actuale, fără a socoti aici şi [[Basarabia]].
„Cultul creştin ortodox este adorarea unui singur Dumnezeu în trei ipostaze (Sfânta Treime): Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh. Dumnezeu s-a descoperit oamenilor mai întâi incomplet, în Vechiul Testament, prin Moise şi prin Profeţi şi apoi complet, în Noul Testament, prin însuşi Fiul Său, Domnul Iisus Hristos. Unitatea fiinţei lui Dumnezeu face ca acolo unde se găseşte una dintre ipostazele Sfintei Treimi să fie întreaga Dumnezeire. Proprietăţile Dumnezeirii sunt şi ale fiecărei ipostaze în parte. Singurele caracteristici proprii ipostazelor Sfintei Treimi în parte sunt următoarele: Tatăl este nenăscut, naşte din veci pe Fiul şi purcede din veci pe Duhul Sfânt, Fiul este născut din veci de Tatăl, iar Sfântul Duh este purces din veci de Tatal.
 
[[Image:Romanian_hieromonk.jpg|350px|thumb|[[Ieromonah]] ortodox român]]
Din [[1925]] Biserica Ortodoxă Română este organizată ca [[Patriarhat]]. În acel an, pe [[4 februarie]], Sfântul Sinod a hotărât sa înfiinţeze Patriarhia Ortodoxă Română. Mitropolitul primat (Mitropolitul Ungrovlahiei) a fost ridicat la treapta de patriarh. Legea pentru înfiinţarea Patriarhiei a fost promulgată la [[25 februarie]] [[1925]]. Pe [[1 noiembrie]] [[1925]] a avut loc înscăunarea lui [[Miron Cristea]] ca prim patriarh al României (1925-1939).
==Mitropoliţii-primat primaţi ai Bisericii Ortodoxe Române==
* 1865 - 1875: [[Nifon Rusailă]] (1789-1875)
* 1875 - 1886: [[Calinic Miclescu]] (1822-1886)
* 2007 - până astăzi: [[Daniel Ciobotea]]
==Câteva trăsături unice ale ortodoxiei Ortodoxiei româneşti ==
Biserica Ortodoxă Română este singura biserică ortodoxă primind [[creştinismul apostolic]], păstrând credinţa tradiţională, şi vorbind o limbă romanică, derivată din [[limba latină|latină]].
Datorită multor similitudini în privinţa religiei, cei ce mărturiseau credinţa creştină printre daci nu au fost martirizaţi, ci adăpostiţi de aceştia.
Documentele bizantine păstrează în legătură cu creştinismul dacic, apoi proto-românesc, şi menţiunea unei forme unice de episcopie, opusă celei citadine. Este vorba despre ''[[chorepiscophorepiscop|chorepiscopathorepiscopat]]'' sau de organizarea ''ab initio'' a „''episcopilor satelor''”. Această trăsătură proto-românească din perioada etnogenezei poate fi comparată doar cu aceea a episcopilor călugări din [[Irlanda]], care erau şi vicari pentru abaţiile săteşti, însă rămâne unică în [[istoria creştinătăţii]].
Dacă în tot [[Occident]]ul creştinismul a fost primit abia târziu şi în oraşe, astfel că însuşi numele de păgân (Latinescul ''paganus'') însemna „locuitor al pagusului” (pagus=aşezare rurală neîntărită), pentru Dacii liberi creştinismul, încă o dată, a fost primit de la origine, şi „de jos în sus”. Ca urmare, creştinii români erau locuitori ai "satului", de la "fossatum" - sat cu întăritură (de obicei palisadă). Aceasta pentru că ei erau populaţia statornică, băştinaşă, în vreme ce migratorii locuitori ai unor trecătoare "pagusuri".
== Biserica Ortodoxă Română în Republica Moldova==
Românii din [[Republica Moldova]] – care este o parte din [[Basarabia]] istorică - au fost supuşi unei politici de [[rusificare]], după anexarea acestei părţi a [[Moldova|Moldovei]] de către [[Imperiul Ţarist]] în [[1812]].
La [[26 ianuarie]] [[1918]], arhiepiscopul Anastasie al Chişinăului a format o comisie pentru convocarea unui Sinod Local bisericesc al Republicii Moldoveneşti, spre realizarea unei vieţi bisericeşti autonome, ca urmare a independenţei politice faţă de Imperiul Rus. În cadrul acestei comisii s-a discutat problema raportului bisericii basarabene faţă de cea română. La [[7 aprilie]] [[1918]] a fost trimisă o delegaţie la mitropolitul Pimen de la [[Iaşi]]. Acesta a explicat delegaţiei basarabene că prin independenţa politică a Basarabiei s-a restabilit legătura canonică a Episcopiei Chişinăului şi Hotinului cu Mitropolia Moldovei şi Sucevei. Mitropolitul de Iaşi a arătat că problemele bisericeşti din Basarabia privesc întreaga Biserică Ortodoxă Română, fapt care a dus la retragerea arhiepiscopului Anastasie din scaunul arhiepiscopal al Chişinăului.
Sfântul Sinod de la Bucureşti a decis ca episcopul [[Huşi|Huşilor]], Nicodim, să conducă treburile Arhiepiscopiei Chişinăului şi Hotinului până la alegerea unui titular. Începând cu februarie 1919 arhiepiscop al Chişinăului a fost numit [[Gurie Grosu]].
La [[30 decembrie]] [[1919]] Sfântul Sinod al B.O.R., format din ierarhii provinciilor româneşti reunite, întrunit în şedinţă extraordinară, a luat hotărârea solemnă ca „''după cum s-a realizat unirea tuturor teritoriilor româneşti la Patria-Mamă, tot astfel să se realizeze şi unitatea bisericească pe întreg pământul României întregite, într-o singură Biserică Autocefală Ortodoxă''“.
Pe parcursul anului [[1927]] Adunarea Eparhială de la [[Chişinău]] a adresat Sfântului Sinod cererea ca Arhiepiscopia Chişinăului să fie ridicată la rangul de Mitropolie, avându-l în frunte tot pe Gurie Grosu. Drept urmare arhiepiscopul Gurie Grosu a primt din partea Sfântului Sinod de la Busureşti rangul de mitropolit al Basarabiei, decizie confirmată de autorităţile române prin Decret Regal.
[[Mitropolia Basarabiei]] a fost desfiinţată în [[RSS Moldovenească|perioada sovietică]] şi a fost reactivată în [[1992]]. Autorităţile Republicii Moldova au refuzat iniţial recunoaşterea Mitropoliei Basarabiei, aflată sub jurisdicţia Patriarhiei Române. Pe [[26 ianuarie]] [[1999]] Mitropolia Basarabiei s-a adresat [[Curtea Europeană a Drepturilor Omului|Curţii Europene a Drepturilor Omului]], reclamând nesocotirea dreptului la libertate religioasă de către autorităţile Republicii Moldova. Până în [[2002]], Mitropolia Basarabiei şi-a continuat activitatea în condiţii de persecuţie metodică şi sistematică din partea autorităţilor statului, singura mitropolie recunoscută fiind cea a Moldovei, supusă Patriarhului Moscovei. Pe [[13 decembrie]] [[2001]], [[Curtea Europeană a Drepturilor Omului]] (CEDO) a hotărât în unanimitate că, în cazul nerecunoaşterii Mitropoliei Basarabiei, Republica Moldova încalcă articolele 9 şi 13 ale [[Convenţia Europeană a Drepturilor Omului|Convenţiei Europene a Drepturilor Omului]].{{ref|4|mitropolie}} CEDO a obligat totodată Republica Moldova la plata de daune morale în valoare de 20 000 [[Euro|€]].{{ref|5|daune-parohii}} Această decizie a dus la recunoaşterea [[Mitropolia Basarabiei|Mitropoliei Basarabiei]] de către autorităţile Republicii Moldova.
Mitropolia a fost înregistrată oficial de guvernul Republicii Moldova la [[30 iunie]] [[2002]]. La [[12 noiembrie]] [[2004]], guvernul Republicii Moldova a înregistrat modificările operate la statutul Mitropoliei Basarabiei, prin care orice parte componentă reactivată a Mitropoliei Basarabiei va putea revendica dreptul de „succesoare spirituală, canonică, istorică“ a strucurii similare care a funcţionat până în [[1944]].{{ref|6|succesiune}}
*[http://www.starlightsite.co.uk/keston/kns/2002/020410MO-01.htm Sit britanic despre hotărârea legală privind Biserica Basarabiei la European Court of Human Rights (ECHR)]
*[http://sim.law.uu.nl/SIM/CaseLaw/hof.nsf/0/75f3ea9f6eb9d125c1256b22002f59fb?OpenDocument Sit olandez despre hotărârea legală privind Biserica Basarabiei la European Court of Human Rights (ECHR)]
*[http://www.fh-augsburg.de/~harsch/Chronologia/Lspost03/Tertullianus/ter_intr.html Bibliotheca augustana despre Quintus Septimius Florens Tertullianus]*[http://www.newadvent.org/cathen/14520c.htm Situl Enciclopediei Catolice despre Quintus Septimius Florens Tertullianus]*[http://www.geocities.com/amadgearu/crestinism.html Situl lui Alexandru Madgearu, doctor în istorie, specialist în rolul themei Paradunavon]*[http://www.ccel.org/fathers2/ANF-03/anf03-22.htm#P2560_840932 Text complet al traducerii lui Peter Holmes din Quintus Septimius Florens Tertullianus]*[http://www.crestinism-ortodox.ro/html_en/index.html Situl oficial al BORCreştinism ortodox]*[http://www.golia.ro ] - Situl Mânăstirii Golia, cu hram de Înălţare[[Înălţarea Domnului]]
*[http://www.biserica.org/Publicatii/2003/NoX/13_index.html Portal ortodox românesc, cu linkuri comentate]
*[http://orthodoxcatechism.org/ Sit de cateheză ortodoxă al părintelui Constantin Alecse, cu un milion de vizitatori]
*[http://www.ministerulculturii.ro Sit oficial cu date administrative despre 20 milioane de români ortodocşi (90% din populaţia României)]
*[http://www.geocities.com/pr_razvan_ionescu/ Situl părintelui Răzvan Ionescu]
*[http://www.nistea.com/ Situl părintelui Iulian NişteaNistea]
*[http://www.egliseroumaine.com/noi-dvs/primire/primire.htm Sit al Bisericii Ortodoxe Române din Paris, în inima Cartierului Latin]
*[http://www.oca.org/pages/orth_chri/Orthodox-Churches/ Sit al Bisericilor ortodoxe din America]
*[http://www.cotidianul.ro/index.php?id=2768&art=5721 Biserica mare asupreşte discret bisericile mici]
*[http://www.expres.ro/transilvania/?news_id=202488 O Transilvanie şi două mitropolii]
*[http://www.romanialibera.ro/editie/index.php?url=articol&tabel=z08112005&idx=54 Autoproclamarea ÎPS Anania ca mitropolit al Ardealului de Nord este ilegală]
*[http://www.cotidianul.ro/index.php?id=2738&art=5675 Revocarea schismei]
*[http://www.starlightsite.co.uk/keston/kns/2002/020410MO-01.htm Sit britanic despre hotărârea legală privind Biserica Basarabiei la European Court of Human Rights (ECHR)]
*[http://sim.law.uu.nl/SIM/CaseLaw/hof.nsf/0/75f3ea9f6eb9d125c1256b22002f59fb?OpenDocument Sit olandez despre hotărârea legală privind Biserica Basarabiei la European Court of Human Rights (ECHR)]
*[http://www.cotidianul.ro/index.php?id=7386&art=18718&cHash=b0c749e76f Închişi pentru Hristos-reprimarea bisericii din România de către comunişti, articol în Cotidianul]
*[http://www.cotidianul.ro/fileadmin/2006/octombrie/big/Victime_Elita_Religioasa1.pdf Prelaţi ortodocşi, victime a regimului comunist]
*{{PDF}} [http://www.cotidianul.ro/index.php?id=7386&art=18709&cHash=ec3f688b7f Măsuri anti-bisericeşti în timpul guvernului comunist, articol în Cotidianul]
{{Patriarhi BOR}}
Birocrați, interwiki, renameuser, Administratori
18.161 de modificări

Meniu de navigare