Modificări

Salt la: navigare, căutare

Biserica Ortodoxă Română

1.397 de octeți adăugați, 7 decembrie 2019 07:07
m
corr.
{{Îmbunătăţire}}
[[Image:BOR CoA.png|right|200px|thumb|Sigla Bisericii Ortodoxe Române]]
'''Biserica Ortodoxă Română''' este una dintre [[Biserică|bisericile]] [[Autocefalie|autocefale]] [[creştinism ortodox|creştin-ortodoxe]]. Majoritatea românilor aparţin Bisericii Ortodoxe Române, dar ea are şi credincioşi dintre minorităţile etnice (romi/ţigani, ucrainieni etc.). Numai în România, numărul credincioşilor ortodocşi este, potrivit recensământului din 2002, de 18.817.975, adică 86,8% din populaţia ţării .{{ref|1|census}}
 
În cadrul unei anchete sociologice desfăşurate în Republica Moldova în anul 2000, 21,5% din populaţia totală şi un sfert din populaţia creştină au precizat că aparţin de [[Mitropolia Basarabiei]], aflată în jurisdicția canonică a B.O.R. (aproximativ 720.000 de enoriaşi).{{ref|2|Moldova}}
 
Printre românii din Ucraina şi Occident se află încă milioane de ortodocşi care îşi afirmă subordonarea canonică faţă de Biserica Ortodoxă Română {{Citare}}. Aceasta face ca numărul total al ortodocşilor români să fie mai mare de douăzeci de milioane.
 
Numele ortodoxiei vine din limba greacă, de la ''ορθο'' (''orthos'' - drept, corect) şi δοξα (doxa - învăţătură, cunoaştere), traducându-se deci prin "învăţătura dreaptă" sau "învăţătura corectă".
{{Biserică|
name= Biserica Ortodoxă Română<br>Patriarhia Română[[Image:BOR CoA.png|center|270px|Biserica Ortodoxă Română]]|founder= [[Apostolul Andrei (cel Întâi Chematchemat)|Sfântul Apostol Andrei]]|
independence= 1865 |
recognition= 1885 de [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Constantinopol]]|
possessions= Statele Unite, Canada, Europa, Australia|
language= limba română|
music=[[Cântarea bizantină]]; în Banat: [[Cântarea bănăţeanăbănățeană]]; în unele locuri din Transilvania: [[Cântarea cunţanăcunțană]] |calendar=[[Calendar Calendarul iulian îndreptatrevizuit|Iulian (îndreptat)]]|
population=18.000.000|
website=[http://www.patriarhia.ro BOR]
}}
'''Biserica Ortodoxă Română''' este una dintre [[Biserică|bisericile]] [[Autocefalie|autocefale]] [[Creștinism ortodox|creștin-ortodoxe]]. Majoritatea românilor aparțin Bisericii Ortodoxe Române, dar ea are și credincioși dintre minoritățile etnice (romi/țigani, ucraineni etc.). Numai în România, numărul credincioșilor ortodocși este, potrivit recensământului din 2002, de 18.817.975, adică 86,8% din populația țării.{{ref|1|census}}
În cadrul unei anchete sociologice desfășurate în Republica Moldova în anul 2000, 21,5% din populația totală și un sfert din populația creștină au precizat că aparțin de [[Mitropolia Basarabiei]], aflată în jurisdicția canonică a B.O.R. (aproximativ 720.000 de enoriași).{{ref|2|Moldova}}
Printre românii din Ucraina și Occident se află încă milioane de ortodocși care își afirmă subordonarea canonică față de Biserica Ortodoxă Română {{Citare}}. Aceasta face ca numărul total al ortodocșilor români să fie mai mare de douăzeci de milioane.
 
Numele ortodoxiei vine din limba greacă, de la ορθο (''orthos'' - drept, corect) și δοξα (''doxa'' - învățătură, cunoaștere), traducându-se deci prin „învățătura dreaptă” sau „învățătura corectă”.
==Organizarea==
Există şase [[Mitropolie|Mitropolii]] şi zece [[Arhiepiscopie|Arhiepiscopii]] în România, cu mai bine de douăsprezece mii de [[preot|preoţi]] şi [[diacon]]i, slujitori ai altarelor din [[parohie|parohii]], [[mănăstire|mănăstiri]] şi centre sociale.
În ţară există aproape patru sute de mănăstiri în care trăiesc circa 3.500 de [[călugăr]]i şi 5.000 de măicuţemaici. Trei ''Mitropolii diasporane'' şi două ''Episcopii diasporane'' se află în afara României, fără a socoti aici şi [[Mitropolia Ortodoxă a Basarabiei|Basarabia]].
În La începutul anului 2005, în România există funcţionau mai mult de 14.500 biserici ortodoxe. În 20022004, aproape peste 1.000 de biserici erau în construcţie sau renovare {{citareref|3|MCC}}[[Imagine:Romanian_Orthodox_Church11.png|left|thumb|300px|Organizarea administrativă a Bisericii Ortodoxe Române]]
==Aspecte dogmatice==
În ''Enciclopedia Românilor'' (coordonator Dimitrie Gusti, vol. 1, 1938), [[dogmă|dogma]] ortodoxă este sintetizată astfel:
„Cultul creştin ortodox este adorarea unui singur Dumnezeu în trei ipostaze (Sfânta Treime): [[Dumnezeu-Tatăl|Tatăl]], [[Iisus Hristos|Fiul]] şi [[Sfântul Duh]]. Dumnezeu S-a descoperit oamenilor mai întâi incomplet, în [[Vechiul Testament]], prin [[Moise]] şi prin [[prooroc|Profeţi]] şi apoi complet, în [[Noul Testament]], prin însuşi Fiul Său, Domnul [[Iisus Hristos]]. Unitatea fiinţei lui Dumnezeu face ca acolo unde se găseşte una dintre ipostazele [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]] să fie întreaga Dumnezeire. Proprietăţile Dumnezeirii sunt şi ale fiecărei ipostaze în parte. Singurele caracteristici proprii ipostazelor Sfintei Treimi în parte sunt următoarele: Tatăl este nenăscut, naşte din veci pe Fiul şi purcede din veci pe Duhul Sfânt, Fiul este născut din veci de Tatăl, iar Sfântul Duh este purces din veci de Tatăl.
[[Image:Romanian_hieromonk.jpg|350px|thumb|[[Ieromonah]] ortodox român]]
Dumnezeu a adus din nefiinţă la fiinţă toată lumea, pe cea vazută văzută cât şi pe cea nevăzută (lumea [[înger]]ilor). O parte din lumea nevăzută a căzut, din pricina semeţiei. Ea a format împărăţia întunericului. Odată cu lumea începe şi timpul. Primul om, făcut de Dumnezeu după chipul şi asemănarea Sa, nu a ascultat însă de porunca lui Dumnezeu. Prin neascultarea lui, a intrat [[păcat]]ul în lume şi prin păcat moartea. În bunătatea şi iubirea Sa faţă de neamul omenesc, Dumnezeu a dat pe Fiul Său, Care s-a născut din [[Sfântul Duh]] şi din [[Maica Domnului|Fecioara Maria]], mai presus de fire, ca Dumnezeu adevărat şi om adevărat şi a sălăşuit sălăşluit printre oameni, învăţându‑i care este calea cea adevărată, care este adevărul şi care este viaţa. După cum prin neascultarea lui [[Adam]] lumea căzuse în păcat, se depărtase de Dumnezeu şi ca urmare porţile împărăţiei cerurilor îi fuseseră închise, prin ascultarea care a mers până la supunerea de bună voie morţii de pe [[Cruce]], Fiul lui Dumnezeu apropie din nou lumea de Dumnezeu, deschizându‑i din nou porţile Împărăţiei cerurilor. [[Evanghelia|Vestea cea bună]] adusă oamenilor de Iisus Hristos şi jertfa de pe cruce cu corolarul [[Învierea Domnului|Învierii din morţi]] şi Înălţării la ceruri sunt stâncile de granit pe care este clădită temelia Bisericii creştine. Pentru ca oamenii sa se poată împărtăşi din mântuirea adusă de El lumii, Iisus Hristos a lăsat Bisericii Sale mijloacele sfinţitoare ([[Sfintele Taine]]), asigurând pe urmaşii Săi, Sfinţii [[Apostoli]], ca şi pe urmaşii acestora, [[episcop]]i şi [[preot|preoţi]], de asistenţa şi conlucrarea permanentă a Sfântului Duh. Sfintele Taine lăsate Bisericii Sale de Mântuitorul Iisus Hristos sunt în număr de şapte. Ele îmbrăţişează toate nevoile sufleteşti ale credincioşilor creştini pe calea cea nouă trasată de El, ca şi toate nevoile Bisericii creştine pentru propagarea în lume a operei Sale mântuitoare:
# Prin Taina Sfântului [[Botez]], omul este introdus în sânul comunităţii creştine, spălându-se de păcatul strămoşesc (dacă este prunc) şi de toate celelalte păcate făcute până într'acea clipă (dacă este adult);
# Prin [[Mirungere|Taina Ungerii cu Sfântul [[Mirungerea|Mir]], celui ieşit din baia Sfântului Botez i se împărtăşeşte Sfântul Duh spre întărire şi înaintare pe calea virtuţilor creştine;
# Prin Taina Sfintei [[Euharistia|Euharistii]], credinciosul împlineşte cuvântul lui Iisus Hristos: ''Luaţi, mâncaţi, acesta este Trupul Meu... Beţi dintru acesta toţi, acesta este Sângele Meu...'' ([http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=26 Matei 26, 26-28]) căci ''dacă nu veţi mânca trupul Fiului Omului şi nu veţi bea sângele Lui, nu veţi avea viaţă în voi'' ([http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=6 Ioan 6, 53]).
# Prin Taina [[Spovedania|Pocăinţei]], credinciosul care a călcat legea morală creștină cuprinsă în învăţătura evanghelică are putinţa de a se ridica iarăşi din păcat;
# Prin Taina [[Hirotonia|Preoţiei]], sunt unşi aceia dintre credincioşi care voiesc şi sunt consideraţi capabili să devină propagatori ai operei Mântuitorului Iisus Hristos în lume şi împărtăşitori ai Sfântului Duh.
Sufletul omului este nemuritor. După moartea trupului, sufletul aşteaptă bucurându-se, dacă a făcut cele bune în viaţă şi părându-i rău, dacă a făcut cele rele, până la a doua venire a lui Iisus Hristos, când vor fi judecaţi atât cei vii cât şi cei morţi şi când fiecare îşi va primi răsplata după faptele lui: cei buni fericirea veşnică iar cei răi chinurile veşnice. După moarte nu mai este cu putinţă pocăinţa pentru cei care au respins-o cu hotărâre în viaţă. Pentru cei care însă au fost răpiţi de greutăţile vieţii şi, fără a dori să lucreze răul, nu au izbutit a vieţui deplin creştineşte, rugaciunile rugăciunile Bisericii mijlocesc inaintea înaintea lui Dumnezeu îmblânzirea pedepsei şi chiar ieşirea din Iad.
Izvoarele din care îşi scoate Biserica creştină ortodoxă principiile sale morale şi adevărurile sale religioase, sunt:
===Autocefalia şi ridicarea la rangul de Patriarhie===
[[Biserica Ortodoxă Română]] a luat fiinţă în anul 1872 prin desprinderea [[Mitropolia Ungrovlahiei|Mitropoliei Ungrovlahiei]] şi a [[Mitropolia Moldovei|Mitropoliei Moldovei]] de sub ascultarea canonică a [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhiei de Constantinopol]] şi ridicarea mitropolitului Ungrovlahiei, totodată arhiepiscop de [[Bucureşti]], în rangul de mitropolit-primat al României. Titlul de mitropolit-primat fusese acordat pentru prima dată de autorităţile laice mitropolitului [[Nifon Rusailă]] pe [[11 ianuarie]] 1865. Până la constituirea Sfântului Sinod românesc în anul 1872, Bisericile Ortodoxe din Ţările Române au făcut parte integrantă din Patriarhia de Constantinopol, iar ierarhii ortodocşi de aici se găseau sub ascultarea canonică a Patriarhului de Constantinopol, care s-a opus iniţial desprinderii celor două mitropolii şi fărâmiţării Ortodoxiei (precedentul fusese creat în anul 1448, când un Sinodul de la Moscova şi-a proclamat "autocefalia" faţă de Constantinopol, dând astfel naştere [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericii Ortodoxe Ruse]]).
După proclamarea independenţei de stat a României ([[9 mai]] 1877), au urmat tratative cu Patriarhia de Constantinopol, în vederea recunoaşterii autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române. Această recunoaştere a fost acordată pe [[25 aprilie]] 1885 de Patriarhul ecumenic [[Ioachim al IV-lea al Constantinopolului|Ioachim al IV-lea]]. Din perspectiva Patriarhiei de Constantinopol, aceasta este data naşterii Bisericii Ortodoxe Române. ''De facto'', Biserica Ortodoxă Română a luat fiinţă, ca Biserică autocefală, odată cu constituirea Sfântului Sinod de la Bucureşti în anul 1872, acest eveniment marcând transformarea mitropoliilor şi episcopiilor ortodoxe din părţi componente ale Patriarhiei de Constantinopol în părţi componente (subdivizuni) ale noii structuri.
* 1893 - 1896: [[Ghenadie Petrescu]] (1836-1918)
* 1896 - 1909: [[Iosif Gheorghian]] (1829-1909)
* 1909 - 1911: [[Athanasie Atanasie Mironescu]] (1856-1931)
* 1912 - 1919: [[Conon Arămescu-Donici]] (1837-1922)
* 1919 - 1925: [[Miron Cristea]] (1868-1939)
==Patriarhii României==
[[Imagine:Patriarhul Teoctist.jpg|thumb|right|Patriarhul Teoctist (1986-2007)]]
* 1925 - 1939: [[Miron (Cristea) al României|Miron Cristea]] * 1939 - 1948: [[Nicodim (Munteanu) al României|Nicodim Munteanu]]* 1948 - 1977: [[Justinian (Marina) al României|Justinian Iustinian Marina]]* 1977 - 1986: [[Iustin (Moisescu) al României|Iustin Moisescu]]
* 1986 - 2007: [[Teoctist (Arăpaşu) al României|Teoctist Arăpaşu]]
* 2007 - până astăzi: [[Daniel (Ciobotea) al României|Daniel Ciobotea]]
Dacă în tot Occidentul creştinismul a fost primit abia târziu şi în oraşe, astfel că însuşi numele de păgân (latinescul ''paganus'') însemna „locuitor al pagus-ului” (''pagus''=aşezare rurală neîntărită), pentru Dacii liberi creştinismul, încă o dată, a fost primit de la origine, şi „de jos în sus”. Ca urmare, creştinii români erau locuitori ai "satului", de la "fossatum" - sat cu întăritură (de obicei palisadă). Aceasta pentru că ei erau populaţia statornică, băştinaşă, în vreme ce migratorii locuitori ai unor trecătoare "pagusuri".
''Reflecţii asupra spiritualităţii poporului român'', o lucrare delicată de sinteză, la care părintele Stăniloae a ţinut, se pare, în mod deosebit, este considerată de către unii credincioşi ortodocşi drept "o culegere de gânduri strălucitoare, demne de orice crestomaţie sapientală sapiențială a culturilor pământului"{{Citare}}.
== Biserica Ortodoxă Română în Republica Moldova==
La [[30 decembrie]] 1919, Sfântul Sinod al B.O.R., format din ierarhii provinciilor româneşti reunite, întrunit în şedinţă extraordinară, a luat hotărârea solemnă ca „''după cum s-a realizat unirea tuturor teritoriilor româneşti la Patria-Mamă, tot astfel să se realizeze şi unitatea bisericească pe întreg pământul României întregite, într-o singură Biserică Autocefală Ortodoxă''“.
Pe parcursul anului 1927, Adunarea Eparhială de la Chişinău]] a adresat Sfântului Sinod cererea ca Arhiepiscopia Chişinăului să fie ridicată la rangul de Mitropolie, avându-l în frunte tot pe Gurie Grosu. Drept urmare arhiepiscopul Gurie Grosu a primt primit din partea Sfântului Sinod de la Busureşti Bucureşti rangul de mitropolit al Basarabiei, decizie confirmată de autorităţile române prin Decret Regal.
[[Mitropolia Basarabiei]] a fost desfiinţată în perioada sovietică şi a fost reactivată în 1992. Autorităţile Republicii Moldova au refuzat iniţial recunoaşterea Mitropoliei Basarabiei, aflată sub jurisdicţia Patriarhiei Române. Pe [[26 ianuarie]] 1999, Mitropolia Basarabiei s-a adresat Curţii Europene a Drepturilor Omului, reclamând nesocotirea dreptului la libertate religioasă de către autorităţile Republicii Moldova. Până în 2002, Mitropolia Basarabiei şi-a continuat activitatea în condiţii de persecuţie metodică şi sistematică din partea autorităţilor statului, singura mitropolie recunoscută fiind cea a Moldovei, supusă Patriarhului Moscovei. Pe [[13 decembrie]] 2001, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărât în unanimitate că, în cazul nerecunoaşterii Mitropoliei Basarabiei, Republica Moldova încalcă articolele 9 şi 13 ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.{{ref|4|mitropolie}}CEDO a obligat totodată Republica Moldova la plata de daune morale în valoare de 20&nbsp;000 [[Euro|€]].{{ref|5|daune-parohii}}Această decizie a dus la recunoaşterea [[Mitropolia Basarabiei|Mitropoliei Basarabiei]] de către autorităţile Republicii Moldova.
==Teologi români ortodocşi din secolul XX==
[[Image:Dumitru_Staniloae.jpg|thumb|right|200px|[[Dumitru StaniloaeStăniloae|Părintele Dumitru Stăniloae]]]]
Părintele profesor [[Dumitru Stăniloae]] a trudit o viaţă întreagă la întregirea în limba română a monumentului pe care îl reprezintă [[Filocalia Românească]].
Despre valoarea sa teologică mulţi savanţi apuseni au afirmat că depăşeşte tot ce se cunoaşte în Europa secolului al douăzecelea.{{citare}}
Părintele este cunoscut şi ca „teolog al dorului” {{citare}}, iar pasajul din dintr-o scriere a sa i se poate, desigur, aplica:
''Se poate spune deci că ţinta spiritualităţii creştine ortodoxe este unirea omului credincios cu Dumnezeu, în Hristos.''<br>
''Dar cum Dumnezeu este nesfârşit, ţinta unirii cu El, sau a desăvârşirii noastre, nu corespunde niciodată unui capăt, de la care să nu se mai poată înainta.''<br>
''Toţi părinţii răsăriteni spun, de aceea, că desăvârşirea nu are hotar.''<br>
''Ţinta spiritualităţii ortodoxe, şi drumul spre ea''<br>
El face precizarea semnificativă că există în contemporaneitate o confuzie între stat şi Ţară.
Un mistic al O figură duhovnicească cunoscută a Bisericii Ortodoxe Române este a fost părintele [[Arsenie Boca]]. Acesta a fost şi pictor de icoane, dar şi un vestit [[duhovnic]]. Scrierile sale constituie astăzi una din lecturile fundamentale ale multor trăitori ortodocşi.
Părintele [[Cleopa Ilie|Ilie Cleopa]] a fost dispreţuit de mulţi observatori superficiali pentru lipsa sa de studii „oficiale”. Cei care citesc însă cărţile sale vor descoperi, în opinia unor credincioşi, „o cultură patristică uluitoare, o capacitate de sinteză teribilă şi o exprimare limpede” {{citare}}, ce face înţelese pentru cei mai mulţi texte de mare dificultate. Părintele Ilie Cleopa a izbutit să aducă teologia patristică în limba română a secolului XX fără schimbare şi fără pierdere{{citare}}.
Părintele [[Nicolae SteindhartSteinhardt]], evreu convertit la Ortodoxie în închisorile comuniste, este un alt reprezentant de frunte al [[teologie]]i româneşti a secolului XX.
Deşi cu mai puţine scrieri, părintele [[Paulin Lecca]] se impune prin efectul puternic al acestora, şi mai ales al cărţii ''De la moarte la viaţă'', care a schimbat gândirea şi credinţa a mii şi mii de oameni{{Citare}}.
Un teolog Părintele [[Sofian Boghiu]], originar din Basarabia, a fost un mare [[ascet]] şi poet mărturisitor creştin . El este considerat [[sfânt]] de către foarte mulţi ortodocşi. Pictor plin de har şi duhovnic de excepţie , a fost lucrat lucrarea lui Dumnezeu vreme de mulţi ani. Părintele Sofian Boghiu şi părintele [[Traian DorzAdrian Făgeţeanu]], mare apărător al mişcării duhovnicii cei mai vestiţi de reînviorare a trăirii ortodoxe la [[Oastea DomnuluiMânăstirea Antim]]. Scrierile sale au dăruit românilor teologia unui mărturisitor fiind numiţi şi trăitor al învăţăturii ortodoxe„Apostolii Bucureştilor”, ale unui apărător al puterii credinţeipentru mărturia creştină pe care au adus-o în plină epocă a comunismului ceauşist.
Părintele [[Ilarion Argatu]] a avut foarte mulţi ucenici şi admiratori în viaţă, şi încă şi mai mulţi după trecerea la cele veşnice. Cărţile sale sunt atât de apreciate şi căutate de credincioşi, încât s-au găsit - ca şi în cazul părintelui Dumitru Stăniloaie şi al altor teologi - „făcători” de scrieri care i se atribuiau în mod fals (de multe ori fiind în directă contradicţie cu teologia sa).
Părintele [[Sofian Boghiu]], originar din Basarabia, a fost un mare [[ascet]] Un teolog şi mărturisitor poet creştin. El este considerat [[sfânt]] de către foarte mulţi ortodocşi. Pictor plin de har şi duhovnic de excepţie, a lucrat lucrarea lui Dumnezeu vreme de mulţi ani. Părintele Sofian Boghiu fost şi părintele [[Adrian FăgeţeanuTraian Dorz]], duhovnicii cei mai vestiţi mare apărător al mişcării de la reînnoire a trăirii ortodoxe, [[Mânăstirea AntimOastea Domnului]] fiind numiţi . Scrierile sale au dăruit românilor teologia unui mărturisitor şi „Apostolii Bucureştilor”trăitor al învăţăturii ortodoxe, pentru mărturia creştină pe care au adus-o în plină epocă a comunismului ceauşistale unui apărător al puterii credinţei.
Toţi teologii români ortodocşi înfăţişaţi pe scurt mai sus au suferit direct din pricina prigoanei comuniste, fiind închişi între 5 şi 17 ani pentru credinţa lor.
*[[Nicolae (Corneanu) al Banatului|IPS Nicolae Corneanu]], Mitropolit al Banatului, Arhiepiscop al Timişoarei;
*[[Bartolomeu (Anania) al Ardealului de Nord|IPS Bartolomeu Anania]], Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei şi Maramureşului, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului, purtător de cuvânt al Sfântului Sinod.
*[[Petru (Păduraru) al Basarabiei|IPS Petru Păduraru]], Mitropolit al [[Basarabia|Basarabiei]]
*[[Iosif (Pop) al Europei Occidentale şi Meridionale|IPS Iosif Pop]], Mitropolit al Europei Occidentale şi Meridionale, Arhiepiscop al Parisului;
*[[Serafim (Joantă) al Germaniei|IPS Serafim Joantă]], Arhiepiscop și Mitropolit al Germaniei, al Europei Centrale și de Nord;
*[[Nicolae (Condrea) al Americii şi Canadei|IPS Nicolae Condrea]], Mitropolit al Americii şi al Canadei;
*[[Sofronie (Drincec) al Oradei|PS Sofronie Drincec]], episcop al Episcopiei Oradei;
*[[Marc Alric|IPS PS Marc Alric]], Episcop Vicar al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale;
*[[Daniil (Stoenescu) de Vârșeț|PS Daniil Stoenescu]], Episcop Vicar de Vârşeţ (Serbia);
*Ieromonahul [[Rafail Noica]], sihastru în Munţii Apuseni;
*Ieromonahul Arhimandritul [[Iustin Marchiş]], stareţul [http://www.stavropoleos.ro Mănăstirii Stavropoleos] din Bucureşti;*Arhimandritul [[Justin Pârvu]];*Ieromonahul [[Arsenie Papacioc]];*Arhimandritul [[Cleopa Ilie]];*Ieromonahul [[Gheorghe Calciu-Dumitreasa]];*Arhimandritul [[Teofil Părăian]].
==Eparhiile Bisericii Ortodoxe Române==
*[[Imagehttp:TimisoaraCatedrala//www.jpg|210px|thumb|crestinism-ortodox.ro Mitropolia Munteniei şi Dobrogei] *[[Catedrala Ortodoxă din Timişoara|Catedrala Mitropolitană din TimişoaraMitropolia Moldovei și Bucovinei]]*[[Mitropolia Ardealului]] *[http://www.mmbarhiepiscopia-ort-cluj.ro Mitropolia Moldovei Clujului, Albei, Crişanei şi BucovineiMaramureşului]*[http://www.m-ol.ro [Mitropolia Olteniei]]*[[Mitropolia Banatului]]*[http://www.mitropolia-banatuluimitropoliabasarabiei.ro / Mitropolia BanatuluiBasarabiei]
*[http://www.mitropolia-ro.de Mitropolia Ortodoxă Română pentru Germania, Europa Centrală şi de Nord]
*[http://www.mitropolia-paris.ro eu Mitropolia Ortodoxă Română pentru Europa Occidentală şi Meridională]
*[http://www.arhiepiscopiatomisului.ro Arhiepiscopia Tomisului]
*[http://www.arhiepiscopia.assist.ro Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor]
*[https://www.reintregirea.ro/ Arhiepiscopia de Alba Iulia]*[http://www.arhiepiscopiamitropolia-ortardealului.ro/centru-clujeparhial/ Arhiepiscopia Sibiului]*[http://www.rls.roknet.ro /~edj/ Arhiepiscopia Vadului, Feleacului Dunării de Jos]*[http://www.arhiepiscopiatargovistei.ro/ Arhiepiscopia Târgoviștei]*[http://www.eparhiaargesului.ro Arhiepiscopia Argeşului şi ClujuluiMuscelului]*[http://www.episcopia-ramnicului.ro/ Arhiepiscopia Râmnicului]
*[http://www.romarch.org Arhiepiscopia Ortodoxă Română din America şi Canada]
*[http://www.episcopiaaradului.ro/ Arhiepiscopia Aradului]
*[http://www.epr.ro/ Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului]
*[http://www.episcopia-caransebesului.go.ro/ Episcopia Caransebeşului]
*[http://www.sf-esc.ro Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor]
*[http://www.eparhiaargesuluiepiscopiammsm.ro / Episcopia Maramureşului şi Sătmarului]*[http://roeanz.com.au Episcopia Argeşului Ortodoxă Română din Australia şi MusceluluiNoua Zeelandă]*[http://www.episcopiagiurgiului.ro/ Episcopia Giurgiului]*[http://www.rlsepiscopiatulcii.ro/ Episcopia Tulcii]*[http://www.roknetepiscopiahusilor.ro/~edjEpiscopia Huşilor]*[http://www.episcopiaoradiei.ro/ Episcopia Dunării de JosOradiei]*[http://www.episcopia-caransebesuluiepiscopiasalajului.ro/ Episcopia Sălajului]*[http://www.goepiscopiaseverinului.ro/ Episcopia CaransebeşuluiSeverinului şi Strehaiei]*[http://www.episcopiaslatinei.ro/ Episcopia Slatinei şi Romanaţilor]*[http://episcopia-ramniculuiitaliei.it/ Episcopia Română Ortodoxă a Italiei]*[http://www.episcopia.ro/web/ Episcopia RâmniculuiOrtodoxă Română a Spaniei şi Portugaliei]*[http://www.rastkoepiscopiascandinavia.se/ Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord] ==Note==*{{Notă|1|census}}Din totalul de 18.817.975 de cetăţeni care s-au declarat de religie ortodoxă la recensământul din 2002, 18.251.823 de persoane s-au declarat de etnie română, 482.862 de etnie romă, 48.262 ucraineni, 28.287 maghiari, 20.org476 sârbi etc.yu([http://rastko-www.insse.ro/00ah_romRPL2002INS/vol1/tabele/t51a.pdf Institutul Naţional de Statistică din România]).*{{Notă|3|Moldova}}Potrivit unui [http://www.azi.md/news?ID=8910 sondaj INFOTAG] efectuat pe un eşantion reprezentativ cu 1&nbsp;469 de subiecţi din 33 de localităţi (cu excepţia Transnistriei) la începutul anului 2000. 92 la sută dintre cei chestionaţi au menţionat că sunt creştini. 60 la sută din respondenţi au declarat că ţin de [[Mitropolia Moldovei]], 23 la sută de [[Mitropolia Basarabiei]], 6,6 la sută de [[Biserica Ortodoxa Rusă]], 2 la sută de [[Biserica Ortodoxă Ucraineană]]. 6,7 la sută din respondenţi se consideră creştini, dar nu fac nici o legătură între confesiunea lor şi vreo biserică oarecare. *{{Notă|3|MCC}}Ministerul Culturii şi Cultelor - Secretariatul de Stat pentru Culte - ''Viaţa religioasă în România'', ed. a II-a, ed. Bizantină, Bucureşti, 2005, p. 22.htm Eparhia *{{Notă|4|Liturghie}}Până în prezent, în Biserica Ortodoxă Sârbă Română nu se rosteşte [[Sfânta Liturghie]] în limba germană sau ţigănească, dar în Occident bisericile româneşti fac eforturi remarcabile în materie de Timişoaratranspunere liturgică ori a [[Tipic]]ului în limbile vii rostite în parohii.*{{Notă|5|mitropolie}}Dan Dungaciu: „''[http://www.lumeam.ro/nr2_2005/si_totusi_moldova.html Mitropolia Basarabiei câştigă raion dupa raion]''“, publicat în ''Lumea Magazin'', nr. 02/2005*{{Notă|6|daune-parohii}}[http://www.sbg.ac.at/oim/orig/01_6/Mitropolia%20v%20MD Decizia CEDO în Cauza 45.701/1999, Mitropolia Basarabiei vs. Republica Moldova]*{{Notă|7|succesiune}}Romanian Global News: [http://www.rgnpress.ro/index2.php?option=content&task=view&id=2567&pop=1&page=0 Mitropolia Basarabiei a ieşit victorioasă], publicat la 15 noiembrie 2004.
==Bibliografie==
* ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'', de [[Mircea Păcurariu]] apărută la editura Sophia, Bucureşti, 2000 (text de referinţă clasic în limba română privind istoricul Bisericii Ortodoxe Române).
* ''[http://www.plasticsusa.com/ortho/niindex.html Istoria Bisericii Româneşti]'', de [[Nicolae Iorga]], Bucureşti, 1908
* ''The Sayings of the Desert Fathers'': ''The Alphabetical Collection'' (Translated with a foreword by Benedicta Ward, SLG), Cistercian Publications, Kalamazoo, Revised edition 1984 – [[Patericul egiptean]].
* ''Mărturii ale monahului Rafail'', însoţite de câteva cuvinte de folos ale părintelui Symeon, ediţie îngrijită de Pr. Eugen Drăgoi şi Pr. Ninel Ţugui, apărută la Editura Anastasia, Bucureşti, 1994 (părintele Rafail Noica, una din cele mai vii figuri ale spiritualităţii ortodoxe, este numit „ celălalt ” Noica deoarece este fiul lui [[Constantin Noica]], acela care este unul dintre cei mai renumiţi filozofi român).* ''Scrisori câtre către fiii mei duhovniceşti'', de [[Arsenie Papacioc]], apărută la Editura Mânăstirii Dervent, Constanţa, 2000.
* ''Duhovnici români în dialog cu tinerii'', de [[Arsenie Papacioc]], apărută la Editura Bizantină, Bucureşti, 1997.
* ''La Mănăstire te desfiinţezi de personalitate omenească în personalitate îngerească'' - interviu cu [[Arsenie Papacioc]] apărut în ''Epifania'', noiembrie-decembrie 1997.
* ''Besii în mănăstirile din Orient'', de [[Dumitru Stăniloae]]''', pag. 587-589 în «BOR» (Biserica Ortodoxă Română), vol. XCIV Nr.5-6 ([[1976]]).
* ''Imnul românesc'' de [[Sfântul Ioan Iacob Hozevitul]] („''Trezindu-ne simţirea/Din suflet creştinesc,/ Să punem semnul Crucii/Pe steagul românesc!''“).
* ''Istoria bisericească universală'', de Pr. prof. dr. [[Ioan Rămureanu]], Bucureşti 1992, pag. 30-35, 41-43 („''au vestit [[Evanghelia]] în spaţiile daco-traco-ilire, macedonene, bessice, aromâneşti, vlahice şi scitice europene [[Sfântul Apostol apostolul Andrei|Sf. Ap. Andrei]], [[Sfântul Apostol şi Evanghelist apostolul Luca|Sf. Ap. şi Ev. Luca]], [[Sfântul Apostol SiluanApostolul Sila|Sf. Ap. Sila / Silvan]], [[Sfântul Apostol apostolul Tit|Sf. Ap. Tit]], [[Sfântul Apostol Pavel|Sf. Ap. Pavel]]''“).
* Mircea Păcurariu, ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'', Sophia, Bucureşti 2000 .
 
==Note==
*{{Notă|1|census}}Din totalul de 18.817.975 de cetăţeni care s-au declarat de religie ortodoxă la recensământul din 2002, 18.251.823 de persoane s-au declarat de etnie română, 482.862 de etnie romă, 48.262 ucrainieni, 28.287 maghiari, 20.476 sârbi etc. ([http://www.insse.ro/RPL2002INS/vol1/tabele/t51a.pdf Institutul Naţional de Statistică din România]).
*{{Notă|2|Moldova}}Potrivit unui [http://www.azi.md/news?ID=8910 sondaj INFOTAG] efectuat pe un eşantion reprezentativ cu 1&nbsp;469 de subiecţi din 33 de localităţi (cu excepţia Transnistriei) la începutul anului 2000. 92 la sută dintre cei chestionaţi au menţionat că sunt creştini. 60 la sută din respondenţi au declarat că ţin de [[Mitropolia Moldovei]], 23 la sută de [[Mitropolia Basarabiei]], 6,6 la sută de [[Biserica Ortodoxa Rusă]], 2 la sută de [[Biserica Ortodoxă Ucraineană]]. 6,7 la sută din respondenţi se consideră creştini, dar nu fac nici o legătură între confesiunea lor şi vreo biserică oarecare.
*{{Notă|3|Liturghie}}Până în prezent, în Biserica Ortodoxă Română nu se rosteşte [[Sfânta Liturghie]] în limba germană sau ţigănească, dar în Occident bisericile româneşti fac eforturi remarcabile în materie de transpunere liturgică ori a [[Tipic]]ului în limbile vii rostite în parohii.
*{{Notă|4|mitropolie}}Dan Dungaciu: „''[http://www.lumeam.ro/nr2_2005/si_totusi_moldova.html Mitropolia Basarabiei câştigă raion dupa raion]''“, publicat în ''Lumea Magazin'', nr. 02/2005
*{{Notă|5|daune-parohii}}[http://www.sbg.ac.at/oim/orig/01_6/Mitropolia%20v%20MD Decizia CEDO în Cauza 45.701/1999, Mitropolia Basarabiei vs. Republica Moldova]
*{{Notă|6|succesiune}}Romanian Global News: [http://www.rgnpress.ro/index2.php?option=content&task=view&id=2567&pop=1&page=0 Mitropolia Basarabiei a ieşit victorioasă], publicat la 15 noiembrie 2004.
==Sursă==
*[http[Wikipedia://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83 ro.Wikipedia.org : Biserica Ortodoxă Română|Biserica Ortodoxă Română pe Wikipedia]] (la 16:39, 4 aprilie 2007) modificat aici.
==Legături interneA se vedea și==
*[[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]]
 
==Legături externe==
*[http://www.crestinism-ortodox.ro/html_en/index.html Creştinism ortodox]
*[http://www.culte.ro/ Secretariatul de Stat pentru Culte]
*[http://roeanz.com.au Ortodoxia la antipozi - Episcopia Ortodoxă Română din Australia şi Noua Zeelanda]
{{Patriarhi BOR}}
{{Biserici}}
[[Categorie:Biserica Ortodoxă Română| ]][[Categorie:JurisdicţiiJurisdicții|România]]
[[en:Church of Romania]]
[[es:Iglesia Ortodoxa de Rumania]]
[[fr:Église de Roumanie‎]]
14.991 de modificări

Meniu de navigare