Modificări

Salt la: navigare, căutare

Biserica Ortodoxă Română

2.009 octeți șterși, 7 decembrie 2019 07:07
m
corr.
[[Image:Sigla.gif|right|200px]]'''Biserica Ortodoxă Română''' este una dintre [[Biserică|bisericile]] [[Autocefalie|autocefale]] ale [[creştinism ortodox|creştinismului ortodox]]. Majoritatea [[Români|românilor]] aparţin Bisericii Ortodoxe Române, dar biserica are şi credincioşi de alte naţionalităţi ([[romi]], ucrainieni, etc.). Numai în [[România]], numărul credincioşilor ortodocşi este, potrivit recensământului din 2002, de 18.817.975, deci 86,8% din populaţia ţării .{{rf|1|censusÎmbunătăţire}} În cadrul unui sondaj sociologic desfăşurat în [[Republica Moldova]] în anul [[2000]], 21,5% din populaţia totală şi un sfert din populaţia creştină au precizat că aparţin de [[Mitropolia Basarabiei]], o subdiviziunea a B.O.R. (aproximativ 720.000 de enoriaşi).{{rf|2|Moldova}} Printre românii din [[Ucraina]] şi Occident, se află încă milioane de ortodocşi care îşi afimră subordonarea canonică faţă de Biserica Ortodoxă Române{{Necesită citare}}. Aceasta face ca numărul total al ortodocşilor români să fie mai mare de douăzeci de milioane.  Numele ortodoxiei vine din limba greacă, de la ''ορθο'' (''orth''o - drept, corect) şi δοξα (doxa - învăţătură, cunoaştere), traducându-se deci prin "învăţătura dreaptă", sau "învăţătura corectă".
{{Biserică|
name= Biserica Ortodoxă Română<br>Patriarhia Română[[Image:BOR CoA.png|center|270px|Biserica Ortodoxă Română]]|founder= [[Apostolul Andrei (cel Întâi chemat)|Sfântul Apostol Andrei]]|
independence= 1865 |
recognition= 1885 de [[Biserica de ConstantinopolOrtodoxă a Constantinopolului|Constantinopol]]|primate=[[Teoctist Daniel (ArăpaşuCiobotea) al României|Patriarhul TeoctistDaniel]]|
hq=Bucureşti, România|
territory=România, Republica Moldova (disputată)|
possessions= Statele Unite, Canada, Europa, Australia|
language=[[limba română]]|music=[[cântarea Cântarea bizantină]]; în Banat: [[cântarea bănăţanăCântarea bănățeană]]; în unele locuri din Transilvania: [[cântarea cunţanăCântarea cunțană]] |calendar=[[Calendar Iulian îndreptatCalendarul iulian revizuit|Iulian (îndreptat)]]|
population=18.000.000|
website=[http://www.patriarhia.ro BOR]
}}
'''Biserica Ortodoxă Română''' este una dintre [[Biserică|bisericile]] [[Autocefalie|autocefale]] [[Creștinism ortodox|creștin-ortodoxe]]. Majoritatea românilor aparțin Bisericii Ortodoxe Române, dar ea are și credincioși dintre minoritățile etnice (romi/țigani, ucraineni etc.). Numai în România, numărul credincioșilor ortodocși este, potrivit recensământului din 2002, de 18.817.975, adică 86,8% din populația țării.{{ref|1|census}}
În cadrul unei anchete sociologice desfășurate în Republica Moldova în anul 2000, 21,5% din populația totală și un sfert din populația creștină au precizat că aparțin de [[Mitropolia Basarabiei]], aflată în jurisdicția canonică a B.O.R. (aproximativ 720.000 de enoriași).{{ref|2|Moldova}}
Printre românii din Ucraina și Occident se află încă milioane de ortodocși care își afirmă subordonarea canonică față de Biserica Ortodoxă Română {{Citare}}. Aceasta face ca numărul total al ortodocșilor români să fie mai mare de douăzeci de milioane.
 
Numele ortodoxiei vine din limba greacă, de la ορθο (''orthos'' - drept, corect) și δοξα (''doxa'' - învățătură, cunoaștere), traducându-se deci prin „învățătura dreaptă” sau „învățătura corectă”.
==Organizarea==
[[Sfânta Liturghie]] în Biserica Ortodoxă Română este rostită în limbile română, ucraineană şi sârbă (şi, sporadic, în limbile maghiară, engleză sau franceză).{{rfref|3|Liturghie}}
Sunt sase Există şase [[Mitropolie|Mitropolii]] şi zece [[Arhiepiscopie|Arhiepiscopii]] în [[România]], cu mai bine de douăsprezece mii de [[preot|preoţi]] şi [[diacon]]i, slujitori ai altarelor din [[parohparohie|parohii]]ii, [[mănăstire|mănăstiri]] şi [[centru social|centre sociale]].
În ţară există aproape patru sute de [[mănăstire|mănăstiri]], în care trăiesc circa 3.500 de călugări [[călugăr]]i şi 5.000 de măicuţemaici. Trei ''[[Mitropolii diasporane]]'' şi două ''[[Episcopii diasporane]]'' se află în afara României din graniţele actuale, fără a socoti aici şi [[BasarabiaMitropolia Ortodoxă a Basarabiei]].
Există La începutul anului 2005, în [[România]] pentru ortodocşi funcţionau mai mult de 14.500 biserici, (numite tradiţional [[lăcaş de cult|lăcaşe de cult]])ortodoxe. În [[2002]]2004, aproape peste 1.000 dintre ele de biserici erau în construcţie sau renovare{{ref|3|MCC}}[[Imagine:Romanian_Orthodox_Church11.png|left|thumb|300px|Organizarea administrativă a Bisericii Ortodoxe Române]]
==DogmaAspecte dogmatice==
În ''Enciclopedia Românilor'' (coordonator Dimitrie Gusti, vol. 1, 1938), [[dogmă|dogma]] ortodoxă este sintetizată astfel:
„Cultul creştin ortodox este adorarea unui singur Dumnezeu în trei ipostaze (Sfânta Treime): [[Dumnezeu Tatăl|Tatăl]], [[Iisus Hristos|Fiul ]] şi [[Sfântul Duh]]. Dumnezeu sS-a descoperit oamenilor mai întâi incomplet, în [[Vechiul Testament]], prin [[Moise ]] şi prin [[prooroc|Profeţi ]] şi apoi complet, în [[Noul Testament]], prin însuşi Fiul Său, Domnul [[Iisus Hristos]]. Unitatea fiinţei lui Dumnezeu face ca acolo unde se găseşte una dintre ipostazele [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi ]] să fie întreaga Dumnezeire. Proprietăţile Dumnezeirii sunt şi ale fiecărei ipostaze în parte. Singurele caracteristici proprii ipostazelor Sfintei Treimi în parte sunt următoarele: Tatăl este nenăscut, naşte din veci pe Fiul şi purcede din veci pe Duhul Sfânt, Fiul este născut din veci de Tatăl, iar Sfântul Duh este purces din veci de TatalTatăl
[[Image:Romanian_hieromonk.jpg|350px|thumb|[[Ieromonah]] ortodox român]]
Dumnezeu a adus din nefiinţă la fiinţă toata toată lumea, pe cea vazută văzută cât şi pe cea nevăzută (lumea îngerilor[[înger]]ilor). O parte din lumea nevăzută a căzut, din pricina semeţiei. Ea a format împărăţia întunericului. Odată cu lumea începe şi timpul. Primul om, făcut de Dumnezeu după chipul şi asemănarea Sa, nu a ascultat însă de porunca lui Dumnezeu. Prin neascultarea lui, a intrat păcatul [[păcat]]ul în lume şi prin păcat moartea. În bunătatea şi iubirea Sa faţă de neamul omenesc , Dumnezeu a dat pe Fiul Său, Care s-a născut din [[Sfântul Duh ]] şi din [[Maica Domnului|Fecioara Maria]], mai presus de fire, ca Dumnezeu adevărat şi om adevărat şi a sălăşuit sălăşluit printre oameni, învăţându‑i care este calea cea adevărată, care este adevărul şi care este viaţa. După cum prin neascultarea lui [[Adam ]] lumea căzuse în păcat, se depărtase de Dumnezeu şi ca urmare porţile împărăţiei cerurilor îi fuseseră închise, prin ascultarea care a mers până la supunerea de bună voie morţii de pe cruce[[Cruce]], Fiul lui Dumnezeu apropie din nou lumea de Dumnezeu, deschizându‑i din nou porţile Împărăţiei cerurilor. [[Evanghelia|Vestea cea bună ]] adusă oamenilor de Iisus Hristos şi jertfa de pe cruce cu corolarul [[Învierea Domnului|Învierii din morţi ]] şi Înălţării la ceruri sunt stâncile de granit pe care este clădită temelia Bisericii creştine. Pentru ca oamenii sa se poată împărtăşi din mântuirea adusa adusă de El lumii, Iisus Hristos a lăsat Bisericii Sale mijloacele sfinţitoare ([[Sfintele Taine]]), asigurând pe urmaşii Săi, Sfinţii [[Apostoli]], ca şi pe urmaşii acestora, episcopi [[episcop]]i şi [[preot|preoţi]], de asistenţa şi conlucrarea permanentă a Sfântului Duh. Sfintele Taine lăsate Bisericii Sale de Mântuitorul Iisus Hristos sunt în număr de şapte. Ele îmbrăţişează toate nevoile sufleteşti ale credincioşilor creştini pe calea cea nouă trasata trasată de El, ca şi toate nevoile Bisericii creştine pentru propagarea în lume a operei Sale mântuitoare:# Prin Taina Sfântului [[Botez]], individul omul este introdus în sânul comunităţii creştine , spălându-se de păcatul strămoşesc (dacă este micprunc) şi de toate celelalte păcate făcute până într'acea clipă (dacă este mareadult);# Prin [[Mirungere|Taina Ungerii cu Sfântul [[Mir (taină)]], celui ieşit din baia Sfântului Botez i se împărtăşeşte Sfântul Duh spre întărire şi progres înaintare pe calea virtuţilor creştine;# Prin Taina Sfintei [[Frângerea pâiniiEuharistia|Euharistii]] , credinciosul împlineşte cuvântul lui Iisus HrisosHristos: ''Luaţi, mâncaţi, acesta este Trupul Meu... Beţi dintru acesta toţi, acesta este Sângele Meu...'' ([http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=26 Matei 26, 26-28]) căci ''dacă nu veţi mânca trupul Fiului Omului şi nu veţi bea sângele Lui, nu veţi avea viaţă în voi'' ([http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=6 Ioan 6, 53]).# Prin Taina [[pocăinţă (taină)Spovedania|Pocăinţei]] , credinciosul care a călcat legea morală crestină creștină cuprinsă în învăţătura evanghelică are putinţa de a se ridica iarăşi pe planul spiritual înalt pe care se găsea mai înainte de din păcat;# Prin Taina Sfântului [[Maslu]], credinciosul capătă iertarea păcatelor şi vindecare de suferinţele sufletului şi trupului;# Prin Sfânta Taină a [[CununieCununia|Nunţii]] se întemeiază familia creştină şi se pun bazele traiului după voinţa lui Dumnezeu , prin dobândirea de prunci şi perpetuarea neamului omenesc şi întrajutorarea soţilor spre mântuire şi, în fine,# Prin Taina [[preoţieHirotonia|Preoţiei]], sunt unşi aceia dintre credincioşi, care voiesc şi sunt consideraţi capabili să devină propagatori ai operei Mântuitorului Iisus Hristos în lume şi împărtăşitori ai Sfântului Duh.
Sufletul omului este nemuritor. După moartea trupului, sufletul aşteaptă bucurându-se , dacă a făcut cele bune în viaţă şi părându-i rău , dacă a făcut cele rele, până la a doua venire a lui Iisus Hristos, când vor fi judecaţi atât cei vii cât şi cei morţi şi când fiecare îşi va primi răsplata după faptele lui: cei buni fericirea veşnică iar cei răi chinurile veşnice. După moarte nu mai este cu putinţă pocăinţa pentru cei care au respins-o cu hotărâre în viaţă. Pentru cei care însă au fost răpiţi de greutăţile vieţii şi, fără a dori să lucreze răul, nu au izbutit a vieţui deplin creştineşte, rugaciunile rugăciunile Bisericii mijlocesc inaintea înaintea lui Dumnezeu îmblânzirea pedepsei şi chiar ieşirea din Iad.
Izvoarele din care îşi scoate Biserica Creştină creştină ortodoxă principiile sale morale şi adevărurile sale religioase, sunt:* [[Sfânta Scriptură a Vechiului ]] sau Biblia - Vechiul şi Noului Noul Testament (Biblia);* [[Sfânta Tradiţie ]] (consemnată în scris de [[Sfinţii Părinţi ]] şi Scriitori bisericeşti) şi* Hotărârile celor şapte [[Sinoade Ecumenice]].
Biserica creştină ortodoxă se simte cu tenacitate este legată de acestea şi îşi face o adevărată onoare din lupta pe care o duce pentru păstrarea lor fără schimbare. Ele sunt norma credinţei celei drepte, de accea aceea Biserica creştină ortodoxă, legată exclusiv de această normă, îşi merită pe bună dreptate numele ce-l poartă.”
==Istoria==
Pentru istoria bisericii de pe teritoriul României înainte de înfiinţarea Bisericii Ortodoxe Române dobândirea [[autocefalie]]i de către Biserica Ortodoxă Română, vezi [[Istoria creştinismului pe teritoriul României]]
===Autocefalia şi ridicarea la rangul de Patriarhie===
[[Biserica Ortodoxă Română]] a luat fiinţă în anul [[1872]] prin desprinderea [[Mitropolia Ungrovlahiei|Mitropoliei Ungrovlahiei]] şi a [[Mitropolia Moldovei|Mitropoliei Moldovei]] de sub ascultarea canonică a [[Patriarhia de ConstantinopolBiserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhiei de Constantinopol]] şi ridicarea mitropolitului Ungrovlahiei, totodată arhiepiscop de [[Bucureşti]], în rangul de mitropolit-primat al României. Titlul de mitropolit-primat fusese acordat pentru prima dată de autorităţile laice mitropolitului [[Nifon Rusailă]] pe [[11 ianuarie]] [[1865]]. Până la constituirea Sfântului Sinod românesc în anul [[1872]] bisericile ortodoxe , Bisericile Ortodoxe din Ţările Române au făcut parte integrantă din Patriarhia de Constantinopol , iar ierarhii ortodocşi din Ţările Române de aici se găseau sub ascultarea canonică a patriarhului Patriarhului de Constantinopol, care s-a opus iniţial desprinderii celor două mitropolii şi fărâmiţării Ortodoxiei (precedentul fusese creat în anul [[1448]], când un Sinodul de la Moscova şi-a proclamat "autocefalia" faţă de Constantinopol, dând astfel naştere [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericii Ortodoxe Ruse]]).
După proclamarea independenţei de stat a României ([[9 mai]] [[1877]]), au urmat tratative cu [[Patriarhia de Constantinopol]], în vederea recunoaşterii autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române. Aceasta Această recunoaştere a fost acordată pe [[25 aprilie]] [[1885]] de patriarhul Patriarhul ecumenic [[Ioachim al IV-lea al Constantinopolului|Ioachim al IV-lea]]. Din perspectiva Patriarhiei de Constantinopol , aceasta este data naşterii Bisericii Ortodoxe Române. ''De facto '', Biserica Ortodoxă Română a luat fiinţă , ca Biserică autocefală, odată cu constituirea Sfântului Sinod de la Bucureşti în anul [[1872]], acest eveniment marcând transformarea mitropoliilor şi episcopiilor ortodoxe din părţi componente ale Patriarhiei de Constantinopol în părţi componente (subdivizuni) ale noii structuri.
Din [[1925]] , Biserica Ortodoxă Română este organizată ca [[Patriarhie|Patriarhat]]. În acel an, pe [[4 februarie]], Sfântul Sinod a hotărât sa înfiinţeze Patriarhia Ortodoxă Română. Mitropolitul primat (Mitropolitul Ungrovlahiei) a fost ridicat la treapta de patriarh. Legea pentru înfiinţarea Patriarhiei a fost promulgată la [[25 februarie]] [[1925]]. Pe [[1 noiembrie]] [[1925]] a avut loc înscăunarea lui [[Miron (Cristea) al României|Miron Cristea]] ca prim patriarh al României (1925-1939).
==Mitropoliţii-primat primaţi ai Bisericii Ortodoxe Române==
* 1865 - 1875: [[Nifon Rusailă]] (1789-1875)
* 1875 - 1886: [[Calinic Miclescu]] (1822-1886)
* 1893 - 1896: [[Ghenadie Petrescu]] (1836-1918)
* 1896 - 1909: [[Iosif Gheorghian]] (1829-1909)
* 1909 - 1911: [[Athanasie Atanasie Mironescu]] (1856-1931)
* 1912 - 1919: [[Conon Arămescu-Donici]] (1837-1922)
* 1919 - 1925: [[Miron Cristea]] (1868-1939)
==Patriarhii României==
[[Imagine:Patriarhul Teoctist.jpg|thumb|right|Patriarhul Teoctist (1986-2007)]]
* 1925 - 1939: [[Miron Cristea]]
* 1939 - 1948: [[Nicodim Munteanu]]
* 1948 - 1977: [[Justinian Iustinian Marina]]
* 1977 - 1986: [[Iustin Moisescu]]
* 1986 - 2007: [[Teoctist (Arăpaşu) al României|Teoctist Arăpaşu]]* 2007 - până astăzi: [[Teoctist ArăpaşuDaniel (Ciobotea) al României|Daniel Ciobotea]]
==Câteva trăsături unice ale ortodoxiei Ortodoxiei româneşti == [[Imagine:Wiki-Staniloae.jpg|thumb|right|250px|'''Părintele Dumitru Stăniloae''', ([[1903]] – [[1993]]) om de o mare putere duhovnicească, pedagog desăvârşit, pe care mulţi experţi occidentali îl consideră cel mai mare teolog al secolului XX – a lucrat peste 45 de ani la un ''opus magnum'' – ''Filocalia Românească''.{{necesită citare}}]]
Biserica Ortodoxă Română este singura biserică Biserică ortodoxă primind [[creştinismul apostolic]], păstrând credinţa tradiţională, şi vorbind o limbă în care limba vorbită este de origine romanică, derivată din [[limba latină|latină]]; creștinismul românesc este considerat a fi de origine apostolică.
Datorită multor similitudini în privinţa religiei, cei ce mărturiseau credinţa creştină printre daci nu au fost martirizaţi, ci adăpostiţi de aceştia.{{citare}}
Documentele bizantine păstrează în legătură cu creştinismul dacic, apoi proto-românesc, şi menţiunea unei forme unice de episcopie, opusă celei citadine. Este vorba despre ''[[chorepiscophorepiscop|chorepiscopathorepiscopat]]'' sau de organizarea ''ab initio'' a „''episcopilor satelor''”. Această trăsătură proto-românească din perioada etnogenezei poate fi comparată doar cu aceea a episcopilor călugări din [[Irlanda]], care erau şi vicari pentru abaţiile săteşti, însă rămâne unică în [[istoria creştinătăţii]]{{citare}}.
Dacă în tot [[Occident]]ul Occidentul creştinismul a fost primit abia târziu şi în oraşe, astfel că însuşi numele de păgân (Latinescul latinescul ''paganus'') însemna „locuitor al pagusului” pagus-ului” (''pagus''=aşezare rurală neîntărită), pentru Dacii liberi creştinismul, încă o dată, a fost primit de la origine, şi „de jos în sus”. Ca urmare, creştinii români erau locuitori ai "satului", de la "fossatum" - sat cu întăritură (de obicei palisadă). Aceasta pentru că ei erau populaţia statornică, băştinaşă, în vreme ce migratorii locuitori ai unor trecătoare "pagusuri".
''Reflecţii asupra spiritualităţii poporului român'', o lucrare delicată de sinteză, la care părintele Stăniloae a ţinut, se pare, în mod deosebit, este considerată de către unii credincioşi ortodocşi drept "o culegere de gânduri strălucitoare, demne de orice crestomaţie sapientală sapiențială a culturilor pământului"{{faptCitare}}.
== Biserica Ortodoxă Română în Republica Moldova==
{{articol principal[[Image:Mitropolia Basarabiei.svg|thumb|right|200px|Mitropolia Basarabiei}}(BOR)]]Românii din [[Republica Moldova]] – care este o parte din [[Basarabia]] istorică - au fost supuşi unei politici de [[rusificare]], după anexarea acestei părţi a [[Moldova|Moldovei]] de către [[Imperiul Ţarist]] în [[1812]].
La [[26 ianuarie]] [[1918]], arhiepiscopul [[Anastasie al Chişinăului ]] a format o comisie pentru convocarea unui Sinod Local bisericesc al Republicii Moldoveneşti, spre realizarea unei vieţi bisericeşti autonome, ca urmare a independenţei politice faţă de Imperiul Rus. În cadrul acestei comisii s-a discutat problema raportului bisericii Bisericii basarabene faţă de cea română. La [[7 aprilie]] [[1918]] a fost trimisă o delegaţie la mitropolitul Pimen de la [[Iaşi]]. Acesta a explicat delegaţiei basarabene că prin independenţa politică a Basarabiei s-a restabilit legătura canonică a Episcopiei Chişinăului şi Hotinului cu Mitropolia Moldovei şi Sucevei. Mitropolitul de Iaşi a arătat că problemele bisericeşti din Basarabia privesc întreaga Biserică Ortodoxă Română, fapt care a dus la retragerea arhiepiscopului lui Anastasie din scaunul arhiepiscopal al Chişinăului.
Sfântul Sinod de la Bucureşti a decis ca episcopul [[Huşi|Huşilor]], Nicodim, să conducă treburile Arhiepiscopiei Chişinăului şi Hotinului până la alegerea unui titular. Începând cu februarie 1919 arhiepiscop al Chişinăului a fost numit [[Gurie Grosu]].
La [[30 decembrie]] [[1919]] , Sfântul Sinod al B.O.R., format din ierarhii provinciilor româneşti reunite, întrunit în şedinţă extraordinară, a luat hotărârea solemnă ca „''după cum s-a realizat unirea tuturor teritoriilor româneşti la Patria-Mamă, tot astfel să se realizeze şi unitatea bisericească pe întreg pământul României întregite, într-o singură Biserică Autocefală Ortodoxă''“.
Pe parcursul anului [[1927]] , Adunarea Eparhială de la [[Chişinău]] a adresat Sfântului Sinod cererea ca Arhiepiscopia Chişinăului să fie ridicată la rangul de Mitropolie, avându-l în frunte tot pe Gurie Grosu. Drept urmare arhiepiscopul Gurie Grosu a primt primit din partea Sfântului Sinod de la Busureşti Bucureşti rangul de mitropolit al Basarabiei, decizie confirmată de autorităţile române prin Decret Regal.
[[Mitropolia Basarabiei]] a fost desfiinţată în [[RSS Moldovenească|perioada sovietică]] şi a fost reactivată în [[1992]]. Autorităţile Republicii Moldova au refuzat iniţial recunoaşterea Mitropoliei Basarabiei, aflată sub jurisdicţia Patriarhiei Române. Pe [[26 ianuarie]] [[1999]] , Mitropolia Basarabiei s-a adresat [[Curtea Europeană a Drepturilor Omului|Curţii Europene a Drepturilor Omului]], reclamând nesocotirea dreptului la libertate religioasă de către autorităţile Republicii Moldova. Până în [[2002]], Mitropolia Basarabiei şi-a continuat activitatea în condiţii de persecuţie metodică şi sistematică din partea autorităţilor statului, singura mitropolie recunoscută fiind cea a Moldovei, supusă Patriarhului Moscovei. Pe [[13 decembrie]] [[2001]], [[Curtea Europeană a Drepturilor Omului]] (CEDO) a hotărât în unanimitate că, în cazul nerecunoaşterii Mitropoliei Basarabiei, Republica Moldova încalcă articolele 9 şi 13 ale [[Convenţia Europeană a Drepturilor Omului|Convenţiei Europene a Drepturilor Omului]].{{rfref|4|mitropolie}} CEDO a obligat totodată Republica Moldova la plata de daune morale în valoare de 20&nbsp;000 [[Euro|€]].{{rfref|5|daune-parohii}} Această decizie a dus la recunoaşterea [[Mitropolia Basarabiei|Mitropoliei Basarabiei]] de către autorităţile Republicii Moldova.
Mitropolia a fost înregistrată oficial de guvernul Republicii Moldova la [[30 iunie]] [[2002]]. La [[12 noiembrie]] [[2004]], guvernul Republicii Moldova a înregistrat modificările operate la statutul Mitropoliei Basarabiei, prin care orice parte componentă reactivată a Mitropoliei Basarabiei va putea revendica dreptul de „succesoare spirituală, canonică, istorică“ a strucurii structurii similare care a funcţionat până în [[1944]].{{rfref|6|succesiune}}
Mitropolia Basarabiei numără (după propriile date) 117 parohii pe teritoriul Republicii Moldova, 3 în Ucraina, 2 în Federaţia Rusă, respectiv una în Estonia, cuprinzând în total aproape un milion de credincioşi.{{rfref|5|daune-parohii}} Potrivit unui sondaj INFOTAG din 2000, 23% din populaţia creştină din Republica Moldova aparţine de Mitropolia Basarabiei (aproximativ 720&nbsp;000 de credincioşi).{{rfref|2|Moldova}}
==Teologi români ortodocşi din secolul XX==
[[Image:Dumitru_Staniloae.jpg|thumb|right|200px|[[Dumitru StaniloaeStăniloae|Părintele Dumitru Stăniloae]]]]
Părintele profesor [[Dumitru Stăniloae]] a trudit o viaţă întreagă la întregirea în limba română a monumentului pe care îl reprezintă [[Filocalia Românească]].
Despre valoarea sa teologică mulţi savanţi apuseni au afirmat că depăşeşte tot ce se cunoaşte în [[Europa]] secolului al douăzecelea.{{necesită citare}}
Părintele este cunoscut şi ca „teolog al dorului” {{citare}}, iar pasajul din dintr-o scriere a sa i se poate, desigur, aplica :
''Se poate spune deci că ţinta spiritualităţii creştine ortodoxe este unirea omului credincios cu Dumnezeu, în Hristos.''<br>
''Dar cum Dumnezeu este nesfârşit, ţinta unirii cu El, sau a desăvârşirii noastre, nu corespunde niciodată unui capăt, de la care să nu se mai poata poată înainta.''<br>
''Toţi părinţii răsăriteni spun, de aceea, că desăvârşirea nu are hotar.''<br>
''Ţinta spiritualităţii ortodoxe, şi drumul spre ea''<br>
Precizarea pe care o El face sfinţia sa, precizarea semnificativă că există în contemporaneitate o confuzie între stat şi [[Ţară]] este deosebit de limpede. Se poate astfel spune că [[Teologia Neamului ca Istorie|cercetarea istoriei în duhul adevărului]], cu orizonturile deosebit de vaste deschise de părintele [[Dumitru Stăniloae]] este continuată.
Un mistic al O figură duhovnicească cunoscută a Bisericii Ortodoxe Române este a fost părintele [[Arsenie Boca]]. Acesta a fost şi pictor de icoane, dar şi un vestit [[duhovnic]]. Scrierile sale constituie astăzi una din lecturile fundamentale ale multor trăitori ortodocşi.
Părintele [[Cleopa Ilie|Ilie Cleopa]] a fost dispreţuit de mulţi observatori superficiali pentru lipsa sa de studii „oficiale”. Cei care citesc însă cărţile sale vor descoperi, în opinia unor credincioşi, „o cultură patristică uluitoare, o capacitate de sinteză teribilă şi o exprimare limpede” {{necesită citare}}, ce face înţelese pentru cei mai mulţi texte de mare dificultate. Părintele [[Ilie Cleopa]] a izbutit să aducă teologia patristică în limba română a secolului XX fără schimbare şi fără pierdere{{citare}}.
Părintele [[Nicolae SteindhartSteinhardt]], evreu convertit la Ortodoxie în închisorile comuniste, este un alt reprezentant de frunte al teologiei [[teologie]]i româneşti a secolului XX.
Deşi cu mai puţine scrieri, părintele [[Paulin Lecca]] se impune prin efectul puternic al acestora, şi mai ales al cărţii ''De la moarte la viaţă'', care a schimbat gândirea şi credinţa a mii şi mii de oameni{{faptCitare}}.
Un teolog Părintele [[Sofian Boghiu]], originar din Basarabia, a fost un mare [[ascet]] şi poet mărturisitor creştin . El este considerat [[sfânt]] de către foarte mulţi ortodocşi. Pictor plin de har şi duhovnic de excepţie , a fost lucrat lucrarea lui Dumnezeu vreme de mulţi ani. Părintele Sofian Boghiu şi părintele [[Traian DorzAdrian Făgeţeanu]], mare apărător al mişcării duhovnicii cei mai vestiţi de reînviorare a trăirii ortodoxe la [[Oastea DomnuluiMânăstirea Antim]]. Scrierile sale au dăruit românilor teologia unui mărturisitor fiind numiţi şi trăitor al învăţăturii ortodoxe„Apostolii Bucureştilor”, ale unui apărător al puterii credinţeipentru mărturia creştină pe care au adus-o în plină epocă a comunismului ceauşist.
Părintele [[Ilarion Argatu]] a avut foarte mulţi ucenici şi admiratori în viaţă, şi încă şi mai mulţi după trecerea la cele veşnice. Cărţile sale sunt atât de apreciate şi căutate de credincioşi, încât s-au găsit - ca şi în cazul părintelui Dumitru Stăniloaie şi al altor teologi - „făcători” de scrieri care i se atribuiau în mod fals (de multe ori fiind în directă contradicţie cu teologia sa).
Părintele [[Sofian Boghiu]], originar din [[Basarabia]], a fost un mare ascet Un teolog şi mărturisitor poet creştin. El este considerat [[sfânt]] de către foarte mulţi ortodocşi. Pictor plin de har şi duhovnic de excepţie, a lucrat lucrarea lui Dumnezeu vreme de mulţi ani. Părintele Sofian Boghiu fost şi părintele [[Adrian FăgeţeanuTraian Dorz]], duhovnicii cei mai vestiţi mare apărător al mişcării de la reînnoire a trăirii ortodoxe, [[Mânăstirea AntimOastea Domnului]] fiind numiţi . Scrierile sale au dăruit românilor teologia unui mărturisitor şi „Apostolii Bucureştilor”trăitor al învăţăturii ortodoxe, pentru mărturia creştină pe care au adus-o în plină epocă a comunismului ceauşistale unui apărător al puterii credinţei.
Toţi teologii români ortodocşi înfăţişaţi pe scurt mai sus au suferit direct din pricina prigoanei comuniste, fiind închişi între 5 şi 17 ani pentru credinţa lor.
 
==Patriarhii==
[[Miron Cristea|Miron]], [[Nicodim Munteanu|Nicodim]], [[Iustinian Marina|Iustinian]] şi [[Iustin Moisescu|Iustin]] sunt, istoriceşte, primii patru [[Patriarh|Patriarhi]] ai [[Patriarhia română |Patriarhiei române]].
==Câteva figuri însemnate ale Bisericii Ortodoxe Române==
[[Imagine:PF Daniel1.jpg|thumb|right|Patriarhul Daniel]]
*[[Daniel (Ciobotea) al României|PF Daniel Ciobotea]], Mitropolit al Ungro-Vlahiei (Munteniei sau Valahiei) şi al Dobrogei), [[Arhiepiscop]] al Bucureştilor, locțiitor (''Locum Tenens'') al scaunului episcopal al Cezareei Capadociei;
*[[Laurenţiu (Streza) al Ardealului|IPS Laurenţiu Streza]], Mitropolit al Ardealului, Arhiepiscop al Sibiului;
*[[IPS Teofan (Savu) al Olteniei|IPS Teofan Savu]], Mitropolit al Olteniei, Arhiepiscop al Craiovei;
*[[Nicolae (Corneanu) al Banatului|IPS Nicolae Corneanu]], Mitropolit al Banatului, Arhiepiscop al Timişoarei;
*[[Bartolomeu (Anania) al Ardealului de Nord|IPS Bartolomeu Anania]], Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei şi Maramureşului, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului, purtător de cuvânt al Sfântului Sinod.
*[[Petru (Păduraru) al Basarabiei|IPS Petru Păduraru]], Mitropolit al Basarabiei
*[[Iosif (Pop) al Europei Occidentale şi Meridionale|IPS Iosif Pop]], Mitropolit al Europei Occidentale şi Meridionale, Arhiepiscop al Parisului;
*[[Serafim (Joantă) al Germaniei|IPS Serafim Joantă]], Arhiepiscop și Mitropolit al Germaniei, al Europei Centrale și de Nord;
*[[Nicolae (Condrea) al Americii şi Canadei|IPS Nicolae Condrea]], Mitropolit al Americii şi al Canadei;
*[[Sofronie (Drincec) al Oradei|PS Sofronie Drincec]], episcop al Episcopiei Oradei;
*[[Marc Alric|PS Marc Alric]], Episcop Vicar al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale;
*[[Daniil (Stoenescu) de Vârșeț|PS Daniil Stoenescu]], Episcop Vicar de Vârşeţ (Serbia);
*Ieromonahul [[Rafail Noica]], sihastru în Munţii Apuseni;
*Arhimandritul [[Iustin Marchiş]], stareţul [http://www.stavropoleos.ro Mănăstirii Stavropoleos] din Bucureşti;
*Arhimandritul [[Justin Pârvu]];
*Ieromonahul [[Arsenie Papacioc]];
*Arhimandritul [[Cleopa Ilie]];
*Ieromonahul [[Gheorghe Calciu-Dumitreasa]];
*Arhimandritul [[Teofil Părăian]].
==Eparhiile Bisericii Ortodoxe Române==*[[Teoctist Arăpaşu|Patriarhul Teoctist]], Mitropolit al '''Ungrohttp://www.crestinism-Vlahiei''' ([[Muntenia|ortodox.ro Mitropolia Munteniei]] sau [[Valahia|Valahiei]] ''şi al '' [[Dobrogea|Dobrogei]]), *[[ArhiepiscopMitropolia Moldovei și Bucovinei]] al *[[BucureştiMitropolia Ardealului]]ului*[http://www.arhiepiscopia-ort-cluj.ro Mitropolia Clujului, totodată Arhiepiscop (''Locum Tenens''Albei, locţiitor) al Cezareei CappadocieiCrişanei şi Maramureşului]*[[Daniel CioboteaMitropolia Olteniei]], Mitropolit al *[[Moldova|MoldoveiMitropolia Banatului]] şi *[http://www.mitropoliabasarabiei.ro/ Mitropolia Basarabiei]*[Bucovina|Bucovineihttp://www.mitropolia-ro.de Mitropolia Ortodoxă Română pentru Germania, Europa Centrală şi de Nord]*[http://www.mitropolia.eu Mitropolia Ortodoxă Română pentru Europa Occidentală şi Meridională], Arhiepiscop al *[http://www.arhiepiscopiatomisului.ro Arhiepiscopia Tomisului]*[Iaşihttp://www.arhiepiscopia.assist.ro Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor]*[https://www.reintregirea.ro/ Arhiepiscopia de Alba Iulia]ului*[http://www.mitropolia-ardealului.ro/centru-eparhial/ Arhiepiscopia Sibiului]*[Laurentiu Strezahttp://www.rls.roknet.ro/~edj/ Arhiepiscopia Dunării de Jos]], Mitropolit al Transilvaniei, Arhiepiscop al *[[Sibiuhttp://www.arhiepiscopiatargovistei.ro/ Arhiepiscopia Târgoviștei]]lui*[[Teofan Savuhttp://www.eparhiaargesului.ro Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului]], Mitropolit al Olteniei, Arhiepiscop al *[[Craiova|Craiovei]http://www.episcopia-ramnicului.ro/ Arhiepiscopia Râmnicului]*[[Nicolae Corneanuhttp://www.romarch.org Arhiepiscopia Ortodoxă Română din America şi Canada]], Mitropolit al Banatului, Arhiepiscop al [*[Timişoara|Timişoarei]http://www.episcopiaaradului.ro/ Arhiepiscopia Aradului]*[[Bartolomeu Anania|Bartolomeu Valeriu Ananiahttp://www.epr.ro/ Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului]], Mitropolit al *[[Clujhttp://www.episcopia-caransebesului.go.ro/ Episcopia Caransebeşului]]ului, *[[Alba|Albeihttp://www.sf-esc.ro Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor]] şi [*[Maramureş]]ului, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului http://www.episcopiammsm.ro/ Episcopia Maramureşului şi Clujului, purtător de cuvânt al [[Sfântul Sinod|Sfântului Sinod]Sătmarului]*[[Petru Păduraruhttp://roeanz.com.au Episcopia Ortodoxă Română din Australia şi Noua Zeelandă]], Mitropolit al [*[Basarabia|Basarabiei]http://www.episcopiagiurgiului.ro/ Episcopia Giurgiului]*[[Iosif Pophttp://www.episcopiatulcii.ro/ Episcopia Tulcii]], Mitropolit al Europei Occidentale şi Meridionale, Arhiepiscop al *[[Paris|Parisului]http://www.episcopiahusilor.ro/ Episcopia Huşilor]*[[Serafim Joantăhttp://www.episcopiaoradiei.ro/ Episcopia Oradiei]], Mitropolit al Germaniei şi al Europei Occidentale*[[Nicolae Condreahttp://www.episcopiasalajului.ro/ Episcopia Sălajului]], Mitropolit al Americii şi al Canadei*[[Sofronie Drincechttp://www.episcopiaseverinului.ro/ Episcopia Severinului şi Strehaiei]], episcop al Episcopiei Ortodoxe Române din Gyula (Ungaria)*[[Marc Alrichttp://www.episcopiaslatinei.ro/ Episcopia Slatinei şi Romanaţilor]], Episcop Vicar al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale*[[Daniil Stoenescu]http://episcopia-italiei.it/ Episcopia Română Ortodoxă a Italiei], Episcop Vicar de Vârşeţ (Serbia)*Ieromonahul [[Rafail Noica]http://www.episcopia.ro/web/ Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei şi Portugaliei], sihastru în Munţii Apuseni*Ieromonahul [[Iustin Marchiş]http://www.episcopiascandinavia.se/ Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord], stareţul Mănăstirii Stavropoleos din Bucureşti
==Eparhiile Bisericii Ortodoxe RomâneNote==[[Image:TimisoaraCatedrala.jpg*{{Notă|210px1|thumb|[[Catedrala Ortodoxă census}}Din totalul de 18.817.975 de cetăţeni care s-au declarat de religie ortodoxă la recensământul din Timişoara|Catedrala Mitropolitană din Timişoara]]]]*2002, 18.251.823 de persoane s-au declarat de etnie română, 482.862 de etnie romă, 48.262 ucraineni, 28.287 maghiari, 20.476 sârbi etc. ([http://www.mitropolia-banatuluiinsse.ro Mitropolia Banatului]*[[Mitropolia Moldovei şi Bucovinei]/RPL2002INS/vol1/tabele/t51a.pdf Institutul Naţional de Statistică din România]).*{{Notă|3|Moldova}}Potrivit unui [http://www.mitropoliaoltenieiazi.ro| Mitropolia Oltenieimd/news?ID=8910 sondaj INFOTAG]*[http://wwwefectuat pe un eşantion reprezentativ cu 1&nbsp;469 de subiecţi din 33 de localităţi (cu excepţia Transnistriei) la începutul anului 2000.mitropolia-ro92 la sută dintre cei chestionaţi au menţionat că sunt creştini.60 la sută din respondenţi au declarat că ţin de| [[Mitropolia Moldovei]], 23 la sută de [[Mitropolia Ortodoxă Română pentru GermaniaBasarabiei]], 6, Europa Centrala şi 6 la sută de Nord[[Biserica Ortodoxa Rusă]]*, 2 la sută de [[http://www.mitropolia-paris.ro| Mitropolia Biserica Ortodoxă Română pentru Europa Occidentala şi MeridionalaUcraineană]]*[http://www.arhiepiscopiatomisului6,7 la sută din respondenţi se consideră creştini, dar nu fac nici o legătură între confesiunea lor şi vreo biserică oarecare.ro| Arhiepiscopia Tomisului]*[http://www.arhiepiscopia.assist.ro{{Notă|3| Arhiepiscopia Sucevei MCC}}Ministerul Culturii şi Rădăuţilor]*[http://wwwCultelor - Secretariatul de Stat pentru Culte - ''Viaţa religioasă în România'', ed.arhiepiscopiaa II-ort-cluja, ed.ro| Arhiepiscopia VaduluiBizantină, Bucureşti, 2005, Feleacului şi Clujului]p. 22.*[http://www.romarch.org{{Notă|4| Arhiepiscopia Liturghie}}Până în prezent, în Biserica Ortodoxă Română din America şi Canadanu se rosteşte [[Sfânta Liturghie]]*în limba germană sau ţigănească, dar în Occident bisericile româneşti fac eforturi remarcabile în materie de transpunere liturgică ori a [[http://wwwTipic]]ului în limbile vii rostite în parohii.sf-esc.ro| Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor]*{{Notă|5|mitropolie}}Dan Dungaciu: „''[http://www.eparhiaargesuluilumeam.ro| Episcopia Argeşului şi Muscelului]*[http:/nr2_2005/wwwsi_totusi_moldova.rls.roknethtml Mitropolia Basarabiei câştigă raion dupa raion]''“, publicat în ''Lumea Magazin'', nr.ro/~edj02/| Episcopia Dunării de Jos]2005*{{Notă|6|daune-parohii}}[http://www.episcopia-caransebesuluisbg.goac.roat/oim/| Episcopia Caransebeşului]*[http:orig/01_6/wwwMitropolia%20v%20MD Decizia CEDO în Cauza 45.episcopia-ramnicului701/1999, Mitropolia Basarabiei vs.ro/| Episcopia RâmniculuiRepublica Moldova]*{{Notă|7|succesiune}}Romanian Global News: [http://www.rastko.orgrgnpress.yu/rastko-ro/00ah_romindex2.htm Eparhia Ortodoxă Sârbă de Timişoaraphp?option=content&task=view&id=2567&pop=1&page=0 Mitropolia Basarabiei a ieşit victorioasă], publicat la 15 noiembrie 2004.
==Bibliografie==
* ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'', de [[Mircea Păcurariu]] apărută la editura Sophia, Bucureşti, 2000 (text de referinţă clasic în limba română privind istoricul Bisericii Ortodoxe Române).
* ''[http://www.plasticsusa.com/ortho/niindex.html Istoria Bisericii Româneşti]'', de [[Nicolae Iorga]], Bucureşti, 1908
* ''The Sayings of the Desert Fathers'': ''The Alphabetical Collection'' (Translated with a foreword by Benedicta Ward, SLG), Cistercian Publications, Kalamazoo, Revised edition 1984 – [[Patericul egiptean]].
* ''Mărturii ale monahului Rafail'', însoţite de câteva cuvinte de folos ale părintelui Symeon, ediţie îngrijită de Pr. Eugen Drăgoi şi Pr. Ninel Ţugui, apărută la Editura Anastasia, Bucureşti, 1994 (părintele Rafail Noica, una din cele mai vii figuri ale spiritualităţii ortodoxe, este numit „ celălalt ” Noica deoarece este fiul lui [[Constantin Noica]], acela care este unul dintre cei mai renumiţi filozofi român).* ''Scrisori câtre către fiii mei duhovniceşti'', de [[Arsenie Papacioc]], apărută la Editura Mânăstirii Dervent, Constanţa, 2000.
* ''Duhovnici români în dialog cu tinerii'', de [[Arsenie Papacioc]], apărută la Editura Bizantină, Bucureşti, 1997.
* ''La Mănăstire te desfiinţezi de personalitate omenească în personalitate îngerească'' - interviu cu [[Arsenie Papacioc]] apărut în ''Epifania'', noiembrie-decembrie 1997.
* ''Besii în mănăstirile din Orient'', de [[Dumitru Stăniloae]]''', pag. 587-589 în «BOR» (Biserica Ortodoxă Română), vol. XCIV Nr.5-6 ([[1976]]).
* ''Imnul românesc'' de [[Sfântul Ioan Iacob Hozevitul]] („''Trezindu-ne simţirea/Din suflet creştinesc,/ Să punem semnul Crucii/Pe steagul românesc!''“).
* ''Istoria bisericească universală'', de Pr. prof. dr. [[Ioan Rămureanu]], Bucureşti 1992, pag. 30-35, 41-43 („''au vestit [[Evanghelia]] în spaţiile daco-traco-ilire, macedonene, bessice, aromâneşti, vlahice şi scitice europene [[Sfântul Apostol apostolul Andrei|Sf. Ap. Andrei]], [[Sfântul Apostol şi Evanghelist apostolul Luca|Sf. Ap. şi Ev. Luca]], [[Sfântul Apostol SiluanApostolul Sila|Sf. Ap. Sila / Silvan]], [[Sfântul Apostol apostolul Tit|Sf. Ap. Tit]], [[Sfântul Apostol Pavel|Sf. Ap. Pavel]]''“).
* Mircea Păcurariu, ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'', Sophia, Bucureşti 2000 .
==NoteSursă==*{{ent|1|census}} Din totalul de 18.817.975 de cetăţeni care s-au declarat de religie ortodoxă la recensământul din [[2002]], 18.251.823 de persoane s-au declarat de etnie română, 482.862 de etnie romă, 48.262 ucrainieni, 28.287 maghiari, 20.476 sârbi etc. ([httpWikipedia://www.insse.ro/RPL2002INS/vol1/tabele/t51a.pdf Institutul Naţional de Statistică din România]).*{{ent|2|Moldova}} Potrivit unui [http://www.azi.md/news?ID=8910 sondaj INFOTAG] efectuat pe un eşantion reprezentativ cu 1&nbsp;469 de subiecţi din 33 de localităţi (cu excepţia Transnistriei) la începutul anului 2000. 92 la sută dintre cei chestionaţi au menţionat că sunt creştini. 60 la sută din respondenţi au declarat că ţin de [[Mitropolia Moldovei]], 23 la sută de [[Mitropolia Basarabiei]], 6,6 la sută de [[Biserica Ortodoxa Rusă]], 2 la sută de [[Biserica Ortodoxă Ucraineană]]. 6,7 la sută din respondenţi se consideră creştini, dar nu fac nici o legatură între confesiunea lor şi vreo biserica oarecare. *{{ent|3Română|Liturghie}} Până în prezent în Biserica Ortodoxă Română nu se rosteşte [[Sfânta Liturghie]] în limba germană sau ţigănească, dar în Occident bisericile româneşti fac eforturi remarcabile în materie de transpunere liturgică ori a [[Typicon]]-ului sau [[tipicul]]ui în limbile vii rostite în parohii.*{{ent|4|mitropolie}} Dan Dungaciu: „''[http://www.lumeam.ro/nr2_2005/si_totusi_moldova.html Mitropolia Basarabiei câştigă raion dupa raion]''“, publicat în ''Lumea Magazin'', nr. 02/2005*{{ent|5|daune-parohii}} [http://www.sbg.ac.at/oim/orig/01_6/Mitropolia%20v%20MD Decizia CEDO în Cauza 45.701/1999, Mitropolia Basarabiei vs. Republica Moldova]*{{ent|6|succesiune}} [[Romanian Global News]pe Wikipedia]: [http://www.rgnpress.ro/index2.php?option=content&task=view&id=2567&pop=1&page=0 Mitropolia Basarabiei a ieşit victorioasă], publicat la 15 noiembrie 2004
==SursăA se vedea și==*[http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83 ro.Wikipedia.org : Biserica Ortodoxă Română[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]] (la 16:39, 4 aprilie 2007) modificat aici.
==Legături externe==
 
*[http://www.protoieria-onesti.ro/legiuiri.htm Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române (2007/2008)] (html)
*[http://www.protoieria-onesti.ro/statutbor.pdf Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române (2007/2008)] (pdf)
*[http://www.patriarhia.ro/ Situl Patriarhiei române]
*[http://www.starlightsitepatriarh.co.ukro/keston/kns/2002/020410MO-01.htm Sit britanic despre hotărârea legală privind Biserica Basarabiei la European Court of Human Rights (ECHR)]*[http://sim.law.uu.nl/SIM/CaseLaw/hof.nsf/0/75f3ea9f6eb9d125c1256b22002f59fb?OpenDocument Sit olandez despre hotărârea legală privind Biserica Basarabiei la European Court of Human Rights (ECHR)]*[http://www.fh-augsburg.de/~harsch/Chronologia/Lspost03/Tertullianus/ter_intr.html Bibliotheca augustana despre Quintus Septimius Florens Tertullianus]*[http://www.newadvent.org/cathen/14520c.htm Situl Enciclopediei Catolice despre Quintus Septimius Florens Tertullianus]*[http://www.geocities.com/amadgearu/crestinism.html Situl lui Alexandru Madgearu, doctor în istorie, specialist în rolul themei Paradunavon]*[http://www.ccel.org/fathers2/ANF-03/anf03-22.htm#P2560_840932 Text complet al traducerii lui Peter Holmes din Quintus Septimius Florens TertullianusPatriarhii BOR]*[http://www.crestinism-ortodox.ro/html_en/index.html Situl oficial al BOR]*[http://www.golia.ro Situl Mânăstirii Golia, cu hram de Înălţare]*[http://www.biserica.org/Publicatii/2003/NoX/13_index.html Portal ortodox românesc, cu linkuri comentate]*[http://orthodoxcatechism.org11/ Sit de cateheză ortodoxă al părintelui Constantin Alecse, cu un milion de vizitatori]*[http:patriarh/Data/www.mitropoliaData%202%20-paris.ro%20Hotararile%20Sfantului%20Sinod/ Situl Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale &#351;i Meridionale]*[http:Textele//www.mitropolia-ro.de/ Situl Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania &#351;i Europa Central&#259;]*[http://www.ministerulculturii.ro Sit oficial cu date administrative despre 20 milioane de români ortodocşi (90Lectura% din populaţia României)]*[http://www.geocities.com/pr_razvan_ionescu/ Situl părintelui Răzvan Ionescu]*[http://www.nistea.com/ Situl părintelui Iulian Niştea]*[http://www.egliseroumaine.com/noi-dvs/primire/primire20integrala.htm Sit Compendiu din Hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din Paris, în inima Cartierului Latin]*[http://www.oca.org/pages/orth_chri/Orthodox1986 -Churches/ Sit al Bisericilor ortodoxe din America2001]*[http://www.crestinism-ortodox.ro/html_en/01/1a_the_romanian_orthodox_churchindex.html Istoria BOR, În limba englezăCreştinism ortodox]*[http://www.srefculte.org.yu/activitate/evenimente.htm Bisericile române&#351;ti din Iugoslavia – protopopiatele Vâr&#351;e&#355;, Panciova &#351;i Toracul Mic]*[http:/ro/www.agero-stuttgart.Secretariatul de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/istoria-neamului.htm Începuturile neamului ca teologie]*[http://www.scara.ro/art.php?id=scara7&&art=3 Biserica şi instituţia sau câte ceva despre un cal troian]*[http://www.sfaturiortodoxe.ro Un sit foarte util Stat pentru ortodocsiCulte]*[http://wwwroeanz.odaia.go.ro Un sit care conţine articole de apologetică, o galerie de icoane şi o secţiune despre „rătăcirile sectologice“]===Critică===*[http://www.cotidianul.ro/index.php?id=2768&art=5721 Biserica mare asupreşte discret bisericile mici]*[http://www.expres.ro/transilvania/?news_id=202488 O Transilvanie şi două mitropolii]*[http://www.romanialibera.ro/editie/index.php?url=articol&tabel=z08112005&idx=54 Autoproclamarea ÎPS Anania ca mitropolit al Ardealului de Nord este ilegală]*[http://www.cotidianul.ro/index.php?id=2738&art=5675 Revocarea schismei]*[http://www.starlightsite.co.uk/keston/kns/2002/020410MO-01com.htm Sit britanic despre hotărârea legală privind Biserica Basarabiei au Ortodoxia la European Court of Human Rights (ECHR)]*[http://sim.law.uu.nl/SIM/CaseLaw/hof.nsf/0/75f3ea9f6eb9d125c1256b22002f59fb?OpenDocument Sit olandez despre hotărârea legală privind Biserica Basarabiei la European Court of Human Rights (ECHR)]*[http://www.cotidianul.ro/index.php?id=7386&art=18718&cHash=b0c749e76f Închişi pentru Hristosantipozi -reprimarea bisericii Episcopia Ortodoxă Română din România de către comunişti, articol în Cotidianul]*[http://www.cotidianul.ro/fileadmin/2006/octombrie/big/Victime_Elita_Religioasa1.pdf Prelaţi ortodocşi, victime a regimului comunist]*{{PDF}} [http://www.cotidianul.ro/index.php?id=7386&art=18709&cHash=ec3f688b7f Măsuri anti-bisericeşti în timpul guvernului comunist, articol în CotidianulAustralia şi Noua Zeelanda]
{{Patriarhi BOR}}
{{Biserici}}
[[Categorie:Biserica Ortodoxă Română| ]][[Categorie:JurisdicţiiJurisdicții|România]]
[[en:Church of Romania]]
[[es:Iglesia Ortodoxa de Rumania]]
[[fr:Église de Roumanie‎]]
14.991 de modificări

Meniu de navigare