6.119 modificări
Modificări
→Teologi români ortodocşi din secolul XX: reorg partiala, modificari minore
Despre valoarea sa teologică mulţi savanţi apuseni au afirmat că depăşeşte tot ce se cunoaşte în Europa secolului al douăzecelea.{{citare}}
Părintele este cunoscut şi ca „teolog al dorului” {{citare}}, iar pasajul din dintr-o scriere a sa i se poate, desigur, aplica:
''Se poate spune deci că ţinta spiritualităţii creştine ortodoxe este unirea omului credincios cu Dumnezeu, în Hristos.''<br>
''Dar cum Dumnezeu este nesfârşit, ţinta unirii cu El, sau a desăvârşirii noastre, nu corespunde niciodată unui capăt, de la care să nu se mai poată înainta.''<br>
''Toţi părinţii răsăriteni spun, de aceea, că desăvârşirea nu are hotar.''<br>
El face precizarea semnificativă că există în contemporaneitate o confuzie între stat şi Ţară.
Părintele [[Ilie Cleopa]] a fost dispreţuit de mulţi observatori superficiali pentru lipsa sa de studii „oficiale”. Cei care citesc însă cărţile sale vor descoperi, în opinia unor credincioşi, „o cultură patristică uluitoare, o capacitate de sinteză teribilă şi o exprimare limpede” {{citare}}, ce face înţelese pentru cei mai mulţi texte de mare dificultate. Părintele Ilie Cleopa a izbutit să aducă teologia patristică în limba română a secolului XX fără schimbare şi fără pierdere{{citare}}.
Părintele [[Nicolae SteindhartSteinhardt]], evreu convertit la Ortodoxie în închisorile comuniste, este un alt reprezentant de frunte al [[teologie]]i româneşti a secolului XX.
Deşi cu mai puţine scrieri, părintele [[Paulin Lecca]] se impune prin efectul puternic al acestora, şi mai ales al cărţii ''De la moarte la viaţă'', care a schimbat gândirea şi credinţa a mii şi mii de oameni{{Citare}}.
Părintele [[Ilarion Argatu]] a avut foarte mulţi ucenici şi admiratori în viaţă, şi încă şi mai mulţi după trecerea la cele veşnice. Cărţile sale sunt atât de apreciate şi căutate de credincioşi, încât s-au găsit - ca şi în cazul părintelui Dumitru Stăniloaie şi al altor teologi - „făcători” de scrieri care i se atribuiau în mod fals (de multe ori fiind în directă contradicţie cu teologia sa).
Toţi teologii români ortodocşi înfăţişaţi pe scurt mai sus au suferit direct din pricina prigoanei comuniste, fiind închişi între 5 şi 17 ani pentru credinţa lor.