Biserica Ortodoxă

Acest articol necesită îmbunătățiri.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.

Biserica Ortodoxă este Biserica întemeiată de către Iisus Hristos şi apostolii săi. Îşi are începutul în ziua Cincizecimii prin pogorârea Duhului Sfânt în anul 33 după Hristos. Este cunoscută (în special în Occidentul contemporan) ca Biserica Ortodoxă Răsăriteană (Eastern Orthodox Church) sau ca Biserica Greco-Ortodoxă (Greek Orthodox Church). Mai poate fi numită şi Biserica Ortodoxă Sobornicească, Biserica Creştin Ortodoxă, Biserica cea una, sfântă, sobornicecască şi apostolească (după cum spunem în Crez), Trupul lui Hristos, Mireasa lui Hristos sau simplu Biserica.

Episcopii Bisericii Ortodoxe trasează o neîntreruptă succesiune apostolică, provenind de la primii apostoli înşişi, motiv pentru care consacrarea lor provine în ultimă instanţă de la însuşi Domnul Iisus Hristos. Toţi episcopii Bisericii, indiferent de titlurile lor, sunt egali în slujirea lor sacramentală. Diferitele titluri pe care ei le au sunt administrative (necesare pentru buna chivernisire a treburilor Bisericii) sau onorifice în esenţa lor. La un sinod ecumenic, fiecare episcop poate da un singur vot, fie că este patriarh ecumenic sau un simplu episcop vicar (deci fără scaun episcopal). În această privinţă nu poate deci exista o echivalenţă cu Biserica Romano-Catolică, în care învăţătura despre primatul papal permite unui papă să intervină de o manieră unilaterală în treburile Bisericii.

Prin succesiunea sa Apostolică, Biserica transmite astăzi credinţa Bisericii dintotdeauna, primită de Apostoli de la Domnul Iisus Hristos. Nimic nu este adăugat sau scos din "credinţa dată sfinţilor, odată pentru totdeauna"(Iuda 3). De-a lungul istoriei numeroase erezii au atacat Biserica, şi la acele timpuri şi contexte concrete Biserica a făcut enunţuri dogmatice (în special cu ocazia sinoadelor ecumenice), uneori dezvoltând într-un limbaj nou ce s-a crezut dintotdeauna de către Biserică, cu scopul de a opri răspândirea ereziilor şi chemând la pocăinţă pe aceia care au sfâşiat Trupul lui Hristos. Prima astfel de mărturisire de credinţă a fost Crezul niceo-constantinopolitan, care afirmă:

Cred întru una sfântă, sobornicească (catholică) și apostolească ([apostolică]) Biserică.

Mărturisirea de credinţă: atributele Bisericii

Una Sfântă Sobornicească şi Apostolească Biserică este Biserica lui Iisus Hristos, căreia El i-a promis că nici porţile iadului nu o vor birui. În particular, una sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică este forma de exprimare a credinţei prezentă în Crezul Niceo-Constantinopolitan. Ceea ce implică această credinţă este cunoscut în general ca fiind atributele Bisericii: unitate, sfinţenie, sobornicitate şi apostolicitate.

Unitatea

Biserica este una singură. Ea este trupul mistic al Mântuitorului; la fel cum el nu poate fi împărţit, nici trupul său nu poate fi împărţit. Există o singură Biserică, nu mai multe; şi este unită nu împărţită. Aceste lucru poate părea naiv sau dur ţinând cont de realităţile prezentei separări a creştinilor veche de aproape o mie de ani. În faţa acestei divizări reale, oamenii moderni sunt tentaţi să abandoneze speranţa şi vorbesc despre o "Biserică împărţită," abandonând credinţa în Crez.

În conformitate cu Protopopul Thomas Hopko:

...această singură Biserică, deoarece unitatea ei depinde de Dumnezeu, Iisus Hristos şi Sfântul Duh, nu poate fi niciodată divizată. Astfel, în conformitate cu doctrina ortodoxă, Biserica este invizibilă; oamenii pot în ea sau în afara ei, dar ei nu o pot împărţi.

În conformite cu învăţătura ortodoxă, unitatea Bisericii este unitatea liber consimţită a oamenilor în dragostea şi adevărul lui Dumnezeu. O astfel de unitate nu este adusă sau înfiinţată de puterea juridică sau de autoritatea oamenilor, ci doar de Dumnezeu însuşi. Prin extindere, acei oameni care sunt în adevărul şi iubirea lui Dumnezeu sunt membrii ai Bisericii Sale.

Biserica Ortodoxă învaţă că ea este acea parte vizibilă a Bisericii.

Unii ortodocşi spun că există şi o participare imperfectă în Biserică a acelora care nu sunt în comunitate vizibilă cu ea. Acest lucru a fost exprimat cel mai bine de către Episcopul Kallistos (Ware) din Diokleia, "Putem spune unde este Biserica; dar nu putem spune unde nu este."

Sfinţenia

Biserica este sfântă pentru că Dumnezeu îi sfinţeşte pe membrii ei prin unirea cu El. Dumnezeu sfinţeşte Biserica prin aducerea ei în viaţa Sa sfântă, în modul cel mai deplin prin Întruparea Sa. Credinţa şi viaţa Bisericii participă la sfinţenia lui Dumnezeu prin exprimarea vieţii divine în doctrină, taine, slujbe religioase şi sfinţi --- bărbaţi şi femei ale căror vieţi au fost recunoscute pentru sfinţenia lor.

Aşa cum neadevărul ne desparte de unitatea cu Dumnezeu şi în ultimă instanţă de unitatea Bisericii, tot aşa starea de păcătoşenie ne separă de Dumnezeu şi de Biserică.

Sobornicitatea sau catolicitatea

Biserica este deplinătatea trupului Mântuitorului pe Pământ. Ca termen, sobornicitatea înseamnă maximul perfecţiunii, deplinătatea. Doar Dumnezeu este deplin, deplinătatea fiinţei. Dumnezeu face Biserica sobornicească prin participarea deplină în viaţa sfântă a acesteia.

Părintele Thomas Hopko:

Termenul "catolic" aşa cum se folosea iniţial ca atribut al Bisericii (până în primele decenii ale celui de-al doilea secol) era o definiţie mai degrabă calitativă decât cantitativă. Prin acest atribut, Biserica era considerată întreagă şi deplină, a-tot-cuprinzătoare şi fără nici un fel de lipsuri.

În conformite cu învăţătura ortodoxă, unitatea Bisericii este unitatea liber consimţită a oamenilor în dragostea şi adevărul lui Dumnezeu. O astfel de unitate nu este adusă sau înfiinţată de puterea juridică sau de autoritatea oamenilor, ci doar de Dumnezeu însuşi. Prin extindere, acei oameni care sunt în adevărul şi iubirea lui Dumnezeu sunt membrii ai Bisericii Sale.

Biserica Ortodoxă învaţă că ea este acea parte vizibilă a Bisericii.

Unii ortodocşi spun că există şi o participare imperfectă în Biserică a acelora care nu sunt în comunitate vizibilă cu ea. Acest lucru a fost exprimat cel mai bine de către Episcopul Kallistos (Ware) din Diokleia, "Putem spune unde este Biserica; dar nu putem spune unde nu este."

Sfinţenia

Biserica este sfântă pentru că Dumnezeu îi sfinţeşte pe membrii ei prin unirea cu El. Dumnezeu sfinţeşte Biserica prin aducerea ei în viaţa Sa sfântă, în modul cel mai deplin prin Întruparea Sa. Credinţa şi viaţa Bisericii participă la sfinţenia lui Dumnezeu prin exprimarea vieţii divine în doctrină, taine, slujbe religioase şi sfinţi --- bărbaţi şi femei ale căror vieţi au fost recunoscute pentru sfinţenia lor.

Aşa cum neadevărul ne desparte de unitatea cu Dumnezeu şi în ultimă instanţă de unitatea Bisericii, tot aşa starea de păcătoşenie ne separă de Dumnezeu şi de Biserică.

Sobornicitatea sau catolicitatea

Biserica este deplinătatea trupului Mântuitorului pe Pământ. Ca termen, sobornicitatea înseamnă maximul perfecţiunii, deplinătatea. Doar Dumnezeu este deplin, deplinătatea fiinţei. Dumnezeu face Biserica sobornicească prin participarea deplină în viaţa sfântă a acesteia.

Părintele Thomas Hopko:

Termenul "catolic" aşa cum se folosea iniţial ca atribut al Bisericii (până în primele decenii ale celui de-al doilea secol) era o definiţie mai degrabă calitativă decât cantitativă. Prin acest atribut, Biserica era considerată întreagă şi deplină, a-tot-cuprinzătoare şi fără nici un fel de lipsuri.

Chiar şi înainte ca Biserica să fie întinsă în toată lumea, se definea cu atributul de catolică. Biserica iniţială a Apostolilor din Ierusalim sau bisericile primare din orăşeneşti din Antiohia, Efes, Corint sau Roma, erau catolice. Aceste biserici erau catolice – aşa cum este fiecare biserică ortodoxă din zilele noastre - pentru că nimic esenţial nu le lipsea că să fie adevărate Biserici ale lui Hristos. Dumnezeu Însuşi este revelat pe deplin şi prezent în fiecare biserică prin Hristos şi Duhul Sfânt, manifetându-se în comunitaăţile locale de credincioşi prin doctrina sa apostolică, preoţie (ierarhie) şi taine, acestea făcând ca nimic să nu mai fie necesar pentru a intra pe deplin în Împărăţia lui Dumnezeu.

Sobornicitatea este uneori confundată cu universalitatea — ideea conform căreia credinţa creştină se adresează tuturor oamenilor. Cu toate acestea, la început, cuvântul a fost folosit pentru a separa Biserica adevărată de hoardele în creştere ale ereticilor care îndepărtau anumite lemente ale credinţei care nu le conveneau, refăcând credinţa creştină după bunul lor plac. Sobornicitatea este o trăsătură calitativă: este calitatea credinţei depline lăsate de apostoli.

Caracterul apostolic

Biserica a fost trimisă în lume pentru ca să aducă lumea în comuniune cu Dumnezeu. La fel cum Fiul a fost trimis de Tatăl şi Duhul a fost trimis de Fiu, Biserica a fost trimisă de Sfânta Treime în lume.

Părintele Thomas Hopko:

Aşa cum Hristos a fost trimis de Dumnezeu, Hristos însuşi I-a ales pe Apostoli şi i-a trimis. "Aşa cum Tatăl M-a trimis pe Mine, aşa vă trimt şi Eu ... luaţi Duh Sfânt," a spus Hristos cel Înviat apostolilor Săi. Astfel, apostolii au mers în lume, devenind primele temelii ale Bisericii Creştine.

În acest sens, apoi, Biserica s-a numit apostolică: întâi, pentru că este zidită pe Hristos şi pe Duhul Sfânt trimişi de Dumnezeu şi pe acei apostoli care au fost trimişi de Hristos, plini de Duhul Sfânt; şi în al doilea rând pentru că Biserica prin membrii ei pământeşti este ea însăşi trimisă de Dumnezeu să aducă mărturie despre Împărăţia Sa, să păstreze cuvântul Său şi să Îi facă voia şi lucrarea în lume.

Această trimitere a fost realizată prima dată prin apostoli, astfel încât apostolicitatea nu este numai misiunea divină; ea este şi unitatea Bisericii cu apostolii care au fost trimişi la propovăduire de Iisus Hristos. Deci, există o succesiune apostolică prin care preoţii Bisericii îşi trag hirotonirea înapoi până la Biseric primară fondată de Iisus Hristos în secolul I.

Structura actuală a Bisericii

În zilele noastre, Biserica Ortodoxă este alcătuită din paisprezece sau cincisprezece Biserici autocefale şi cinci Biserici autonome, numite uneori şi jurisdicţii. Bisericile autocefale se autoguvernează în toate lucrările lor, în timp ce întâistătătorii Bisericilor autonome trebuie să fie confirmaţi de către una din Bisericile autocefale, de obicei de Biserica-Mamă. Toate aceste Biserici se găsesc în comuniune deplină, având aceeaşi credinţă şi aceleaşi practici. Ocazional, au avut loc rupturi ale comuniunii, datorate diferitor probleme apărute de-a lungul timpului, dar în general ele au fost de scurtă durată, neajungându-se la schismă sau ruptură totală. Patriarhia Bisericii din Constantinopol este cunoscută şi sub numele de Patriarhia Ecumenică, întâistătătorul acesteia fiind primus inter pares ("primul între egali" în rândul episcopilor întregii Biserici Ortodoxe, Patriarhia Ecumenică având acelaşi statut între Bisericile autocefale şi autonome.

A se vedea şi: Lista Bisericilor autocefale şi autonome

Articole înrudite

• Eclesiologie
• Introducere în creştinismul ortodox

Further reading

Published works

The following are published writings that provide an introduction or overview of the Orthodox Church and its teachings:

From an Orthodox perspective

• Alfeyev, Hilarion; Rose, Jessica, ed. The Mystery of Faith: An Introduction to the Teaching and Spirituality of the Orthodox Church. (ISBN 0232524726)
• Bajis, Jordan. Common Ground: An Introduction to Eastern Christianity for the American Christian. (ISBN 0937032816)
• Bulgakov, Sergius. The Orthodox Church. (ISBN 0881410519)
• Cunningham, Mary. Faith in the Byzantine World (IVP Histories Series). (ISBN 0830823522)
• Chryssavgis, John. Light Through Darkness: The Orthodox Tradition (Traditions of Christian Spirituality Series). (ISBN 1570755485)
• Coniaris, Anthony M. Introducing the Orthodox Church: Its Faith and Life. (ISBN 0937032255)
• Constantelos, Demetrios J. Understanding the Greek Orthodox Church. (ISBN 0917653505)
• Florovsky, George. Bible, Church, Tradition: An Eastern Orthodox View. (ISBN 0913124028)
• Ware, Timothy. The Orthodox Church. (ISBN 0140146563)

From a Heterodox perspective

• Binns, John. An Introduction to the Christian Orthodox Churches. (ISBN 0521667380)
• Fairbairn, Donald. Eastern Orthodoxy Through Western Eyes. (ISBN 0664224970)
• Fortescue, Adrian. The Orthodox Eastern Church. (ISBN 0971598614)
• Roberson, Ronald. The Eastern Christian Churches: A Brief Survey. (ISBN 8872103215) - (also available online)
• Parry, Ken, ed.; Melling, David J., ed.; Brady, Dimitri, ed.; Griffith, Sidney Harrison, ed.; Healey, John F., ed. The Blackwell Dictionary of Eastern Christianity. (ISBN 0631232036)

Sources

• [Chapter on Church in Protopresbyter Thomas Hopko's The Orthodox Faith

Legături externe

Overviews of the Orthodox Church

• Orthodoxy: The Narrow Path

Byzantine Studies

• A Basic Bibliography for Byzantine Studies