Biserica Domnița Bălașa (București): Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Arhitectură: completări și ref.)
(completări și ref.)
Linia 35: Linia 35:
 
==Arhitectură==
 
==Arhitectură==
 
[[Imagine:Biserica_Domnita_Balasa_din_Bucuresti_-_Altarul.jpg|thumb|left|240 px|[[Naos]]ul și [[catapeteasma]]]]
 
[[Imagine:Biserica_Domnita_Balasa_din_Bucuresti_-_Altarul.jpg|thumb|left|240 px|[[Naos]]ul și [[catapeteasma]]]]
Actuala ''Biserică Domnița Bălașa'' (al treilea sfânt lăcaș ridicat pa acest loc) a fost construită în anii 1881-1885, în stil neoromantic și neobizantin, după planurile de arhitectură întocmite de Alexandru Hristea Orăscu, împreună cu [[Carol Benesch]] și Hartman, și avizate de André Lecomte du Noüy.<ref>[http://locuridetrecere.blogspot.com/2010/01/bucuresti-biserica-domnita-balasa.html Biserica Domnița Bălașa]</ref> Are un plan în formă de cruce, la care se adaugă absida poligonală a [[altar]]ului<ref name = crestinortodox>[http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-domnita-balasa-67800.html Biserica Domnita Balasa]</ref>.
+
Actuala ''Biserică Domnița Bălașa'' (al patrulea sfânt lăcaș ridicat pa acest loc) a fost construită în anii 1881-1885, în stil neoromantic și neobizantin, după planurile de arhitectură întocmite de Alexandru Hristea Orăscu, împreună cu [[Carol Benesch]] și Hartman, și avizate de André Lecomte du Noüy.<ref>Arhitectul francez André Lecomte du Noüy fusese chemat în România de Regele Carol I pentru restaurarea mai multor lăcaşuri de cult, cel mai celebru dintre acestea fiind [[Mănăstirea Curtea de Argeș]]</ref><ref>[http://locuridetrecere.blogspot.com/2010/01/bucuresti-biserica-domnita-balasa.html Biserica Domnița Bălașa]</ref> Are un plan în formă de cruce, la care se adaugă absida poligonală a [[altar]]ului<ref name="crestinortodox">[http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-domnita-balasa-67800.html CrestinOrtodox.ro: Biserica Domnita Balasa]</ref>.
 +
 
 +
Din punct de vedere arhitectural, exteriorul bisericii se remarcă prin absidele laterale încadrate de patru scări, deasupra cărora se înalță patru turle octogonale. Deasupra centrului [[naos]]ului se înalță turla mare a [[Iisus Hristos|Pantocratorului]].
 +
 
  
 
==Biserica Domnița Bălașa în prezent==
 
==Biserica Domnița Bălașa în prezent==

Versiunea de la data 14 mai 2013 15:12

La acest articol se lucrează chiar în acest moment!

Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului.

Biserica Domnița Bălașa (București)
Biserica Domnița Bălașa (Bucureşti)
Localizare   București,
Str. Sfinții Apostoli nr. 60, Sectorul 5
Jurisdicție  Arhiepiscopia Bucureştilor
Hram  Înălțarea Domnului;
Sfinții mucenici Brâncoveni
Sfințire  1750
Ctitor  Domnița Bălașa
Stil arhitectonic  neo-bizantin
Arhitect  Alexandru Orăscu
Pictor  Kott și Rihofsky
Suprafață 
Înălțime 
Site oficial  http://www.domnitabalasa.ro/

Biserica Domnița Bălașa este o biserică ortodoxă, construită în stil neo-bizantin, aflată în centrul municipiului București (pe Str. Sfinții Apostoli nr. 60, Sectorul 5). Hramul sfântului lăcaș este Înălțarea Domnului; un al doilea hram este cel al Sfinților mucenici Brâncoveni (la 16 august). Biserica (precum și Așezămintele Brâncovenești din preajma sa) a fost ctitorită de Domnița Bălașa, fiica Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu.

Biserica Domnița Bălașa este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare B-II-m-A-19682.[1]

Istoric

Prima biserică ridicată pe acest loc, în anii 1743-1744, a fost ctitorită de Domnița Bălașa (fiica Sf. Voievod Constantin Brâncoveanu) și de soțul ei, Marele Ban Manolache Rangabe, zis Lambrino. Această primă biserică fost demolată în 1871, pe locul altarului fiind pusă o piatră comemorativă (în 1883).[2]

În 1750, Domnița Bălașa a înălțat alături de prima ctitorie, chiar pe locul bisericii actuale, o a doua biserică, cu hramul Înălțarea Domnului, lângă care a înființat o școală și un azil de bătrâni, care au format primul nucleu al Așezămintelelor Brâncovenești. Clădirea acestei de-a doua biserici, grav afectată de cutremurul din 1838, a fost demolată ulterior.

Între 1838-1842, pe același loc, s-a construit o a treia biserică cu același hram, Înălțarea Domnului. Ctitor a fost Safta Brâncoveanu, fiica lui Teodor Balș și a Profirei Rosetti, văduva Marelui Ban Grigore Brâncoveanu. Tot Safta Brâncoveanu a fost fondatoarea Spitalului Brâncovenesc din vecinătatea bisericii, spital care împreună cu școala și azilul de bătrâni, deja existente, a completat Așezămintele Brâncovenești. Deoarece terenul pe care a fost clădită biserica era expus inundațiilor Dâmboviței, aceasta s-a degradat destul de repede, astfel că, după doar numai 40 de ani, și această biserică a trebuit sa fie demolată în 1881. S-a păstrat doar pisania acestui sfânt lăcaș, încastrată în zidul actualei biserici).[2]

Actuala biserică a fost ridicată în perioada 1881-1885, în timpul domniei Regelui Carol I, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, efor fiind Mitropolitul primat Calinic Miclescu, iar epitropi Nicolae Bibescu și Teodor Văcărescu.

Din cauza deteriorărilor produse de cutremurul din 1940, biserica a fost restaurată și consolidată între anii 1959-1962 după proiectul acad. prof. Aurel Beleș, ing. Ion Stanculescu și ing. Ion Beleș.[3]

Sfântul lăcaș a mai fost consolidat și după cutremurul din 1977. A fost resfințit în anul 1994 cu ocazia canonizarii Sfinților martiri Brâncoveni, adăugați la hramul bisericii.

Arhitectură

Actuala Biserică Domnița Bălașa (al patrulea sfânt lăcaș ridicat pa acest loc) a fost construită în anii 1881-1885, în stil neoromantic și neobizantin, după planurile de arhitectură întocmite de Alexandru Hristea Orăscu, împreună cu Carol Benesch și Hartman, și avizate de André Lecomte du Noüy.[4][5] Are un plan în formă de cruce, la care se adaugă absida poligonală a altarului[6].

Din punct de vedere arhitectural, exteriorul bisericii se remarcă prin absidele laterale încadrate de patru scări, deasupra cărora se înalță patru turle octogonale. Deasupra centrului naosului se înalță turla mare a Pantocratorului.


Biserica Domnița Bălașa în prezent

Biserica Domnița Bălașa este renumită și prin corul său, numit Corala Carmen, ale cărui strădanii de a duce muzica bisericească cât mai aproape de perfecțiune au fost mereu remarcate atât de specialiști cât și de simplii credincioși.

Acest cor datează încă din anul 1867, când Alexandru Podoleanu, care urmase cursurile Conservatorului din București, unde îl avusese ca profesor de armonie pe Eduard Wachmann, a luat inițiativa înființării unui astfel de cor la Biserica Așezămintelor Brâncovenești Domnița Bălașa, care dispunea pe atunci doar de doi cântăreți psalți și un număr de copii divizați în două grupe care țineau isonul. Epitropia a fost de acord cu propunerile de înființare a corului bisericii, iar Alexandru Podoleanu a fost numit dirijorul corului. Corul era format din 4 tenori, 4 bași-baritoni şi 15-20 de copii, soprano și altiști. După mai multe repetiții, corul a susținut partea muzicală a primei liturghii în Duminica Ortodoxiei (prima din Postul Mare). Printre urmații lui Alexandru Podoleanu la conducerea acestui cor s-au numărat muzicieni români renumiți: Eduard Wachmann, Dumitru Georgescu-Kiriac, Simeon Niculescu, Ioan D. Chirescu, Ştefan Mureşan, Petru Simionescu, Cătălin Petrescu.

În prezent Corala Carmen este dirijat de Cristina Mihai și este formata din 15 membri, toți fiind interpreți profesionişti, membri ai corurilor Operei Române, Operetei, Filarmonicii George Enescu, sau foști coriști ai acestora.[7]

Biserica Domnița Bălașa este și paraclis patriarhal, steagul bisericesc fiindu-i înmânat de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la 11 aprilie 2012.[8]

Note

Legături externe