Biserica Domnița Bălașa (București): Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (Legături externe: categ.)
m (Corectare diacritice. Actualizare link-uri.)
Linia 2: Linia 2:
 
{{Infocaseta Biserică
 
{{Infocaseta Biserică
 
| Nume =Biserica Domnița Bălașa (București)
 
| Nume =Biserica Domnița Bălașa (București)
| Imagine =[[Imagine:Biserica_Domnita_Balasa_din_Bucuresti.jpg|300 px|Biserica Domnița Bălașa (Bucureşti)]]
+
| Imagine =[[Imagine:Biserica_Domnita_Balasa_din_Bucuresti.jpg|300 px|Biserica Domnița Bălașa (București)]]
 
| Localizare =București,<br>Str. Sfinții Apostoli nr. 60, Sectorul 5
 
| Localizare =București,<br>Str. Sfinții Apostoli nr. 60, Sectorul 5
| Jurisdicţie =[[Arhiepiscopia Bucureştilor]]
+
| Jurisdicţie =[[Arhiepiscopia Bucureștilor]]
 
| Hram = [[Înălțarea Domnului]];<br>[[Sfinții mucenici Brâncoveni]]
 
| Hram = [[Înălțarea Domnului]];<br>[[Sfinții mucenici Brâncoveni]]
 
| Târnosire =1750
 
| Târnosire =1750
Linia 15: Linia 15:
 
| Site web = http://www.domnitabalasa.ro/
 
| Site web = http://www.domnitabalasa.ro/
 
|}}
 
|}}
'''Biserica Domnița Bălașa''' este o [[Biserică#Biserica – locaş de rugăciune|biserică]] [[Biserica Ortodoxă|ortodoxă]], construită în stil neo-bizantin, aflată în centrul municipiului București (pe Str. Sfinții Apostoli nr. 60, Sectorul 5). [[Hram]]ul sfântului lăcaș este [[Înălțarea Domnului]]; un al doilea hram este cel al [[Constantin Brâncoveanu|Sfinților mucenici Brâncoveni]] (la [[16 august]]). Biserica (precum și ''Așezămintele Brâncovenești'' din preajma sa) a fost [[ctitor]]ită de Domnița Bălașa, fiica [[Constantin Brâncoveanu|Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu]].
+
'''Biserica Domnița Bălașa''' este o [[Biserică#Biserica – locaș de rugăciune|biserică]] [[Biserica Ortodoxă|ortodoxă]], construită în stil neo-bizantin, aflată în centrul municipiului București (pe Str. Sfinții Apostoli nr. 60, Sectorul 5). [[Hram]]ul sfântului lăcaș este [[Înălțarea Domnului]]; un al doilea hram este cel al [[Constantin Brâncoveanu|Sfinților mucenici Brâncoveni]] (la [[16 august]]). Biserica (precum și ''Așezămintele Brâncovenești'' din preajma sa) a fost [[ctitor]]ită de Domnița Bălașa, fiica [[Constantin Brâncoveanu|Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu]].
  
Biserica Domnița Bălașa este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România'', având codul de clasificare ''B-II-m-A-19682''.<ref name="Lista">[http://www.cultura.ro/page/17 Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România], accesat 29 aprilie 2013.</ref>
+
Biserica Domnița Bălașa este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România'', având codul de clasificare ''B-II-m-A-19682''.<ref name="Lista">[http://www.cultura.ro/page/17 Cultura.ro Lista monumentelor istorice din România], accesat 29 aprilie 2013.</ref>
  
 
==Istoric==
 
==Istoric==
Prima biserică ridicată pe acest loc, în anii 1743-1744, a fost ctitorită de Domnița Bălașa (fiica [[Constantin Brâncoveanu|Sf. Voievod Constantin Brâncoveanu]]) și de soțul ei, Marele Ban Manolache Rangabe, zis Lambrino. Această primă biserică fost demolată în 1871, pe locul altarului fiind pusă o piatră comemorativă (în 1883).<ref name="domnitabalasa">[http://www.domnitabalasa.ro/index.php/istorc.html Așezămintele Brâncovenești: Biserica Domnița Bălașa], accesat 30 aprilie 2013.</ref>
+
Prima biserică ridicată pe acest loc, în anii 1743–1744, a fost ctitorită de Domnița Bălașa (fiica [[Constantin Brâncoveanu|Sf. Voievod Constantin Brâncoveanu]]) și de soțul ei, Marele Ban Manolache Rangabe, zis Lambrino. Această primă biserică fost demolată în 1871, pe locul altarului fiind pusă o piatră comemorativă (în 1883).<ref name="domnitabalasa">[http://www.domnitabalasa.ro/index.php/istorc.html Așezămintele Brâncovenești: Biserica Domnița Bălașa], accesat 30 aprilie 2013.</ref>
  
 
În 1750, Domnița Bălașa a înălțat alături de prima ctitorie, chiar pe locul bisericii actuale, o a doua biserică, cu [[hram]]ul [[Înălțarea Domnului]], lângă care a înființat o școală și un azil de bătrâni, care au format primul nucleu al ''Așezămintelor Brâncovenești''. Clădirea acestei de-a doua biserici, grav afectată de cutremurul din 1838, a fost demolată ulterior.
 
În 1750, Domnița Bălașa a înălțat alături de prima ctitorie, chiar pe locul bisericii actuale, o a doua biserică, cu [[hram]]ul [[Înălțarea Domnului]], lângă care a înființat o școală și un azil de bătrâni, care au format primul nucleu al ''Așezămintelor Brâncovenești''. Clădirea acestei de-a doua biserici, grav afectată de cutremurul din 1838, a fost demolată ulterior.
  
Între 1838-1842, pe același loc, s-a construit o a treia biserică cu același hram, Înălțarea Domnului. Ctitor a fost Safta Brâncoveanu, fiica lui Teodor Balș și a Profirei Rosetti, văduva Marelui Ban Grigore Brâncoveanu. Tot Safta Brâncoveanu a fost fondatoarea ''Spitalului Brâncovenesc'' din vecinătatea bisericii, spital care împreună cu școala și azilul de bătrâni, deja existente, a completat ''Așezămintele Brâncovenești''. Deoarece terenul pe care a fost clădită biserica era expus inundațiilor Dâmboviței, aceasta s-a degradat destul de repede, astfel că, după doar numai 40 de ani, și această biserică a trebuit sa fie demolată în 1881. S-a păstrat doar [[pisanie|pisania]] acestui sfânt lăcaș, încastrată în zidul actualei biserici).<ref name="domnitabalasa"/>
+
Între 1838–1842, pe același loc, s-a construit o a treia biserică cu același hram, Înălțarea Domnului. Ctitor a fost Safta Brâncoveanu, fiica lui Teodor Balș și a Profirei Rosetti, văduva Marelui Ban Grigore Brâncoveanu. Tot Safta Brâncoveanu a fost fondatoarea ''Spitalului Brâncovenesc'' din vecinătatea bisericii, spital care împreună cu școala și azilul de bătrâni, deja existente, a completat ''Așezămintele Brâncovenești''. Deoarece terenul pe care a fost clădită biserica era expus inundațiilor Dâmboviței, aceasta s-a degradat destul de repede, astfel că, după doar numai 40 de ani, și această biserică a trebuit sa fie demolată în 1881. S-a păstrat doar [[pisanie|pisania]] acestui sfânt lăcaș, încastrată în zidul actualei biserici).<ref name="domnitabalasa"/>
  
Actuala biserică a fost ridicată în perioada 1881-1885, în timpul domniei Regelui Carol I, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu,
+
Actuala biserică a fost ridicată în perioada 1881–1885, în timpul domniei Regelui Carol I, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu,
 
efor fiind [[Mitropolit]]ul [[Listă a întâistătătorilor Bisericii Ortodoxe Române|primat]] [[Calinic Miclescu]], iar epitropi Nicolae Bibescu și Teodor Văcărescu.
 
efor fiind [[Mitropolit]]ul [[Listă a întâistătătorilor Bisericii Ortodoxe Române|primat]] [[Calinic Miclescu]], iar epitropi Nicolae Bibescu și Teodor Văcărescu.
  
Din cauza deteriorărilor produse de cutremurul din 1940, biserica a fost restaurată și consolidată între anii 1959-1962 după proiectul acad. prof. Aurel Beleș, ing. Ion Stanculescu și ing. Ion Beleș.<ref>[http://www.ziarullumina.ro/documentar/la-domnita-balasa-rugaciunea-educatia-si-milostenia-se-fac-din-secolul-al-xviii-lea Ziarul Lumina: ''La Domniţa Bălaşa, rugăciunea, educaţia şi milostenia se fac din secolul al XVIII-lea'', 30 mai 2009]</ref>
+
Din cauza deteriorărilor produse de cutremurul din 1940, biserica a fost restaurată și consolidată între anii 1959-1962 după proiectul acad. prof. Aurel Beleș, ing. Ion Stanculescu și ing. Ion Beleș.<ref>[http://www.ziarullumina.ro/documentar/la-domnita-balasa-rugaciunea-educatia-si-milostenia-se-fac-din-secolul-al-xviii-lea Ziarul Lumina: ''La Domnița Bălașa, rugăciunea, educația și milostenia se fac din secolul al XVIII-lea'', 30 mai 2009]</ref>
  
Sfântul lăcaș a mai fost consolidat și după cutremurul din 1977. A fost resfințit în anul 1994 cu ocazia [[Proslăvire|canonizarii]] [[Sfinții mucenici Brâncoveni|Sfinților martiri Brâncoveni]], adăugați la [[hram]]ul bisericii.
+
Sfântul lăcaș a mai fost consolidat și după cutremurul din 1977. A fost resfințit în anul 1994 cu ocazia [[Proslăvire|canonizarii]] [[Constantin Brâncoveanu|Sfinților martiri Brâncoveni]], adăugați la [[hram]]ul bisericii.
  
 
==Arhitectură==
 
==Arhitectură==
 
[[Imagine:Biserica_Domnita_Balasa_din_Bucuresti_-_Altarul.jpg|thumb|left|240 px|<center>[[Naos]]ul și [[catapeteasma]]</center>]]
 
[[Imagine:Biserica_Domnita_Balasa_din_Bucuresti_-_Altarul.jpg|thumb|left|240 px|<center>[[Naos]]ul și [[catapeteasma]]</center>]]
Actuala ''Biserică Domnița Bălașa'' (al patrulea sfânt lăcaș ridicat pa acest loc) a fost construită în anii 1881-1885, în stil neoromantic și neobizantin, după planurile de arhitectură întocmite de Alexandru Hristea Orăscu, împreună cu [[Carol Benesch]] și Hartman, și avizate de André Lecomte du Noüy.<ref>Arhitectul francez André Lecomte du Noüy fusese chemat în România de Regele Carol I pentru restaurarea mai multor lăcaşuri de cult, cel mai celebru dintre acestea fiind [[Mănăstirea Curtea de Argeș]].</ref><ref name="locuridetrecere">[http://locuridetrecere.blogspot.com/2010/01/bucuresti-biserica-domnita-balasa.html Biserica Domnița Bălașa]</ref> Are un plan în formă de cruce, la care se adaugă absida poligonală a [[altar]]ului<ref name="crestinortodox">[http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-domnita-balasa-67800.html CrestinOrtodox.ro: Biserica Domnita Balasa]</ref>.
+
Actuala ''Biserică Domnița Bălașa'' (al patrulea sfânt lăcaș ridicat pa acest loc) a fost construită în anii 1881-1885, în stil neoromantic și neobizantin, după planurile de arhitectură întocmite de Alexandru Hristea Orăscu, împreună cu [[Carol Benesch]] și Hartman, și avizate de André Lecomte du Noüy.<ref>Arhitectul francez André Lecomte du Noüy fusese chemat în România de Regele Carol I pentru restaurarea mai multor lăcașuri de cult, cel mai celebru dintre acestea fiind [[Mănăstirea Curtea de Argeș]].</ref><ref name="locuridetrecere">[http://locuridetrecere.blogspot.com/2010/01/bucuresti-biserica-domnita-balasa.html Biserica Domnița Bălașa]</ref> Are un plan în formă de cruce, la care se adaugă absida poligonală a [[altar]]ului<ref name="crestinortodox">[http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-domnita-balasa-67800.html CrestinOrtodox.ro: Biserica Domnita Balasa]</ref>.
  
 
Din punct de vedere arhitectural, exteriorul bisericii se remarcă prin absidele laterale încadrate de patru scări, deasupra cărora se înalță patru turle octogonale. Deasupra centrului [[naos]]ului se înalță turla mare a [[Iisus Hristos|Pantocratorului]].
 
Din punct de vedere arhitectural, exteriorul bisericii se remarcă prin absidele laterale încadrate de patru scări, deasupra cărora se înalță patru turle octogonale. Deasupra centrului [[naos]]ului se înalță turla mare a [[Iisus Hristos|Pantocratorului]].
  
Pictura interioară a bisericii a fost executată de doi pictori vienezi: Kott si Rihofsky, în stil neorenascentist. Ușile de la intrare, [[catapeteasmă|catapeteasma]] și mobilierul interior au fost realizate de Petre si Mihai Babici, Vitraliile ferestrelor au fost executate la Munchen, iar policandrul, de o valoare artistică deosebită și unic in felul său, a fost realizat la Viena.
+
Pictura interioară a bisericii a fost executată de doi pictori vienezi: Kott si Rihofsky, în stil neorenascentist. Ușile de la intrare, [[Iconostas|catapeteasma]] și mobilierul interior au fost realizate de Petre și Mihai Babici, Vitraliile ferestrelor au fost executate la Munchen, iar policandrul, de o valoare artistică deosebită și unic în felul său, a fost realizat la Viena.
  
 
În [[pronaos]] sunt zugrăvite portretele [[ctitor]]ilor: Banul Manolache Rangabe, Zoe Brancoveanu, [[Constantin Brâncoveanu]] (cu [[chivot]]ul bisericii în mână), Domnița Bălașa și mama acesteia, Doamna Marica Brâncoveanu (soția lui Constantin Vodă Brâncoveanu).
 
În [[pronaos]] sunt zugrăvite portretele [[ctitor]]ilor: Banul Manolache Rangabe, Zoe Brancoveanu, [[Constantin Brâncoveanu]] (cu [[chivot]]ul bisericii în mână), Domnița Bălașa și mama acesteia, Doamna Marica Brâncoveanu (soția lui Constantin Vodă Brâncoveanu).
  
În interiorul bisericii, în două nișe laterale, se află mormintele Domniței Bălașa (1693-1752), fiica Sf. Voievod Constantin Brâncoveanu. și al Domniței Zoe Brâncoveanu (1800-1892), soția Domnitorului Gheorghe Bibescu. Monumentul funerar al Domniței Bălașa, „''Întristarea''”, este opera sculptorului Ion Georgescu; el este înscris în ''Lista monumentelor istorice din București'' având codul de clasificare ''B-IV-m-B-20115''.<ref name="Lista"/> Monumentul funerar al Domniței Zoe Brâncoveanu, aflat în partea opusă, este opera sculptorului francez Jules Roulleau.
+
În interiorul bisericii, în două nișe laterale, se află mormintele Domniței Bălașa (1693–1752), fiica Sf. Voievod Constantin Brâncoveanu. și al Domniței Zoe Brâncoveanu (1800–1892), soția Domnitorului Gheorghe Bibescu. Monumentul funerar al Domniței Bălașa, „''Întristarea''”, este opera sculptorului Ion Georgescu; el este înscris în ''Lista monumentelor istorice din București'' având codul de clasificare ''B-IV-m-B-20115''.<ref name="Lista"/> Monumentul funerar al Domniței Zoe Brâncoveanu, aflat în partea opusă, este opera sculptorului francez Jules Roulleau.
  
În curtea bisericii, amenajată ca un mic parc, se află monumentul Domniței Bălașa, una dintre cele mai reușite lucrări ale sculptorului Karl Storck, realizată în 1881 . Statuia din marmură o înfățișează pe Domnița Bălașa, în mărime naturală, ținând în mână actul de ctitorie al ''Așezămintelor Brâncovenești''. Pe soclul de piatră al statuii sunt înscrise numele moșiilor cu care a fost înzestrată biserica și așezămintele.<ref name="locuridetrecere"/>
+
În curtea bisericii, amenajată ca un mic parc, se află monumentul Domniței Bălașa, una dintre cele mai reușite lucrări ale sculptorului Karl Storck, realizată în 1881. Statuia din marmură o înfățișează pe Domnița Bălașa, în mărime naturală, ținând în mână actul de ctitorie al ''Așezămintelor Brâncovenești''. Pe soclul de piatră al statuii sunt înscrise numele moșiilor cu care a fost înzestrată biserica și așezămintele.<ref name="locuridetrecere"/>
  
 
==Biserica Domnița Bălașa în prezent==
 
==Biserica Domnița Bălașa în prezent==
 
Biserica Domnița Bălașa este renumită și prin corul său, numit ''Corala Carmen'', ale cărui strădanii de a duce [[muzica bisericească]] cât mai aproape de perfecțiune au fost mereu remarcate atât de specialiști cât și de simplii credincioși.
 
Biserica Domnița Bălașa este renumită și prin corul său, numit ''Corala Carmen'', ale cărui strădanii de a duce [[muzica bisericească]] cât mai aproape de perfecțiune au fost mereu remarcate atât de specialiști cât și de simplii credincioși.
  
Acest cor datează încă din  anul 1867, când Alexandru Podoleanu, care urmase cursurile Conservatorului din București, unde îl avusese ca profesor de armonie pe Eduard Wachmann, a luat inițiativa înființării unui astfel de cor la Biserica Așezămintelor Brâncovenești Domnița Bălașa, care dispunea pe atunci doar de doi [[cantor|cântăreți psalți]] și un număr de copii divizați în două grupe care țineau [[ison]]ul. Epitropia a fost de acord cu propunerile de înființare a corului bisericii, iar Alexandru Podoleanu a fost numit dirijorul corului. Corul era format din 4 tenori, 4 bași-baritoni şi 15-20 de copii, soprano și altiști. După mai multe repetiții, corul a susținut partea muzicală a primei liturghii în [[Duminica Ortodoxiei]] (prima din [[Postul Mare]]). Printre urmații lui Alexandru Podoleanu la conducerea acestui cor s-au numărat muzicieni români renumiți: Eduard Wachmann, Dumitru Georgescu-Kiriac, Simeon Niculescu, Ioan D. Chirescu, Ştefan Mureşan, Petru Simionescu, Cătălin Petrescu.
+
Acest cor datează încă din  anul 1867, când Alexandru Podoleanu, care urmase cursurile Conservatorului din București, unde îl avusese ca profesor de armonie pe Eduard Wachmann, a luat inițiativa înființării unui astfel de cor la Biserica Așezămintelor Brâncovenești Domnița Bălașa, care dispunea pe atunci doar de doi [[cantor|cântăreți psalți]] și un număr de copii divizați în două grupe care țineau [[ison]]ul. Epitropia a fost de acord cu propunerile de înființare a corului bisericii, iar Alexandru Podoleanu a fost numit dirijorul corului. Corul era format din 4 tenori, 4 bași-baritoni şi 15-20 de copii, soprano și altiști. După mai multe repetiții, corul a susținut partea muzicală a primei liturghii în [[Duminica Ortodoxiei]] (prima din [[Postul mare]]). Printre urmații lui Alexandru Podoleanu la conducerea acestui cor s-au numărat muzicieni români renumiți: Eduard Wachmann, Dumitru Georgescu-Kiriac, Simeon Niculescu, Ioan D. Chirescu, Ștefan Mureșan, Petru Simionescu, Cătălin Petrescu.
  
În prezent Corala Carmen este dirijat de Cristina Mihai și este formata din 15 membri, toți fiind interpreți profesionişti, membri ai corurilor Operei Române, Operetei, Filarmonicii George Enescu, sau foști coriști ai acestora.<ref>[http://www.domnitabalasa.ro/index.php/slujitori/coralacarmen.html Biserica Domnița Bălașa: Corala Carmen]</ref>
+
În prezent Corala Carmen este dirijat de Cristina Mihai și este formata din 15 membri, toți fiind interpreți profesioniști, membri ai corurilor Operei Române, Operetei, Filarmonicii George Enescu, sau foști coriști ai acestora.<ref>[http://www.domnitabalasa.ro/index.php/slujitori/coralacarmen.html Biserica Domnița Bălașa: Corala Carmen]</ref>
 
[[Imagine:Domnita_Balasa_pisania.jpg|thumb|300 px|<center>[[Pisanie]]</center>]]
 
[[Imagine:Domnita_Balasa_pisania.jpg|thumb|300 px|<center>[[Pisanie]]</center>]]
  
Biserica Domnița Bălașa este și [[capelă|paraclis]] patriarhal, [[steag]]ul bisericesc fiindu-i înmânat de Preafericitul Părinte Patriarh [[Daniel (Ciobotea) al României|Daniel]] la 11 aprilie 2012.<ref>[http://www.basilica.ro/stiri/steaguri_bisericesti_pentru_patru_paraclise_patriarhale_6248.html Agenția de știri Basilica: ''Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit la Reşedinţa Patriarhală steaguri bisericeşti pentru patru Paraclise Patriarhale''], accesat 1 mai 2013.</ref>
+
Biserica Domnița Bălașa este și [[capelă|paraclis]] patriarhal, [[steag]]ul bisericesc fiindu-i înmânat de Preafericitul Părinte Patriarh [[Daniel (Ciobotea)|Daniel]] la 11 aprilie 2012.<ref>[http://www.basilica.ro/stiri/steaguri_bisericesti_pentru_patru_paraclise_patriarhale_6248.html Agenția de știri Basilica: ''Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit la Reședința Patriarhală steaguri bisericești pentru patru Paraclise Patriarhale''], accesat 1 mai 2013.</ref>
  
 
==Note==
 
==Note==
Linia 61: Linia 61:
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
* [http://www.revistamagazin.ro/content/view/2809/7/ Amprente ale spiritualității noastre - Domnița Bălașa], ''Revista Magazin'', 18 februarie 2004.  
+
* [http://www.revistamagazin.ro/content/view/2809/7/ Amprente ale spiritualității noastre Domnița Bălașa], ''Revista Magazin'', 18 februarie 2004.  
 
* [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/biserica-domnita-balasa-a-saftei-brancoveanu-3666902/ Biserica Domnița Bălașa a Saftei Brâncoveanu],  Emanuel Bădescu, ''Ziarul de Duminică'', 17 decembrie 2008.
 
* [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/biserica-domnita-balasa-a-saftei-brancoveanu-3666902/ Biserica Domnița Bălașa a Saftei Brâncoveanu],  Emanuel Bădescu, ''Ziarul de Duminică'', 17 decembrie 2008.
 
* [http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-domnita-balasa-67800.html CrestinOrtodox.ro: Biserica Domnita Balasa]
 
* [http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-domnita-balasa-67800.html CrestinOrtodox.ro: Biserica Domnita Balasa]

Versiunea de la data 16 august 2018 09:59

LinkFA-star.png
Această pagină este considerată a fi una de calitate de către utilizatorii acestui proiect, adică unul dintre cele mai bune articole ale proiectului.
Dacă aveți ceva de obiectat inițiați o discuție.
Biserica Domnița Bălașa (București)
Biserica Domnița Bălașa (București)
Localizare   București,
Str. Sfinții Apostoli nr. 60, Sectorul 5
Jurisdicție  Arhiepiscopia Bucureștilor
Hram  Înălțarea Domnului;
Sfinții mucenici Brâncoveni
Sfințire  1750
Ctitor  Domnița Bălașa
Stil arhitectonic  neo-bizantin
Arhitect  Alexandru Orăscu
Pictor  Kott și Rihofsky
Suprafață 
Înălțime 
Site oficial  http://www.domnitabalasa.ro/

Biserica Domnița Bălașa este o biserică ortodoxă, construită în stil neo-bizantin, aflată în centrul municipiului București (pe Str. Sfinții Apostoli nr. 60, Sectorul 5). Hramul sfântului lăcaș este Înălțarea Domnului; un al doilea hram este cel al Sfinților mucenici Brâncoveni (la 16 august). Biserica (precum și Așezămintele Brâncovenești din preajma sa) a fost ctitorită de Domnița Bălașa, fiica Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu.

Biserica Domnița Bălașa este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare B-II-m-A-19682.[1]

Istoric

Prima biserică ridicată pe acest loc, în anii 1743–1744, a fost ctitorită de Domnița Bălașa (fiica Sf. Voievod Constantin Brâncoveanu) și de soțul ei, Marele Ban Manolache Rangabe, zis Lambrino. Această primă biserică fost demolată în 1871, pe locul altarului fiind pusă o piatră comemorativă (în 1883).[2]

În 1750, Domnița Bălașa a înălțat alături de prima ctitorie, chiar pe locul bisericii actuale, o a doua biserică, cu hramul Înălțarea Domnului, lângă care a înființat o școală și un azil de bătrâni, care au format primul nucleu al Așezămintelor Brâncovenești. Clădirea acestei de-a doua biserici, grav afectată de cutremurul din 1838, a fost demolată ulterior.

Între 1838–1842, pe același loc, s-a construit o a treia biserică cu același hram, Înălțarea Domnului. Ctitor a fost Safta Brâncoveanu, fiica lui Teodor Balș și a Profirei Rosetti, văduva Marelui Ban Grigore Brâncoveanu. Tot Safta Brâncoveanu a fost fondatoarea Spitalului Brâncovenesc din vecinătatea bisericii, spital care împreună cu școala și azilul de bătrâni, deja existente, a completat Așezămintele Brâncovenești. Deoarece terenul pe care a fost clădită biserica era expus inundațiilor Dâmboviței, aceasta s-a degradat destul de repede, astfel că, după doar numai 40 de ani, și această biserică a trebuit sa fie demolată în 1881. S-a păstrat doar pisania acestui sfânt lăcaș, încastrată în zidul actualei biserici).[2]

Actuala biserică a fost ridicată în perioada 1881–1885, în timpul domniei Regelui Carol I, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, efor fiind Mitropolitul primat Calinic Miclescu, iar epitropi Nicolae Bibescu și Teodor Văcărescu.

Din cauza deteriorărilor produse de cutremurul din 1940, biserica a fost restaurată și consolidată între anii 1959-1962 după proiectul acad. prof. Aurel Beleș, ing. Ion Stanculescu și ing. Ion Beleș.[3]

Sfântul lăcaș a mai fost consolidat și după cutremurul din 1977. A fost resfințit în anul 1994 cu ocazia canonizarii Sfinților martiri Brâncoveni, adăugați la hramul bisericii.

Arhitectură

Actuala Biserică Domnița Bălașa (al patrulea sfânt lăcaș ridicat pa acest loc) a fost construită în anii 1881-1885, în stil neoromantic și neobizantin, după planurile de arhitectură întocmite de Alexandru Hristea Orăscu, împreună cu Carol Benesch și Hartman, și avizate de André Lecomte du Noüy.[4][5] Are un plan în formă de cruce, la care se adaugă absida poligonală a altarului[6].

Din punct de vedere arhitectural, exteriorul bisericii se remarcă prin absidele laterale încadrate de patru scări, deasupra cărora se înalță patru turle octogonale. Deasupra centrului naosului se înalță turla mare a Pantocratorului.

Pictura interioară a bisericii a fost executată de doi pictori vienezi: Kott si Rihofsky, în stil neorenascentist. Ușile de la intrare, catapeteasma și mobilierul interior au fost realizate de Petre și Mihai Babici, Vitraliile ferestrelor au fost executate la Munchen, iar policandrul, de o valoare artistică deosebită și unic în felul său, a fost realizat la Viena.

În pronaos sunt zugrăvite portretele ctitorilor: Banul Manolache Rangabe, Zoe Brancoveanu, Constantin Brâncoveanu (cu chivotul bisericii în mână), Domnița Bălașa și mama acesteia, Doamna Marica Brâncoveanu (soția lui Constantin Vodă Brâncoveanu).

În interiorul bisericii, în două nișe laterale, se află mormintele Domniței Bălașa (1693–1752), fiica Sf. Voievod Constantin Brâncoveanu. și al Domniței Zoe Brâncoveanu (1800–1892), soția Domnitorului Gheorghe Bibescu. Monumentul funerar al Domniței Bălașa, „Întristarea”, este opera sculptorului Ion Georgescu; el este înscris în Lista monumentelor istorice din București având codul de clasificare B-IV-m-B-20115.[1] Monumentul funerar al Domniței Zoe Brâncoveanu, aflat în partea opusă, este opera sculptorului francez Jules Roulleau.

În curtea bisericii, amenajată ca un mic parc, se află monumentul Domniței Bălașa, una dintre cele mai reușite lucrări ale sculptorului Karl Storck, realizată în 1881. Statuia din marmură o înfățișează pe Domnița Bălașa, în mărime naturală, ținând în mână actul de ctitorie al Așezămintelor Brâncovenești. Pe soclul de piatră al statuii sunt înscrise numele moșiilor cu care a fost înzestrată biserica și așezămintele.[5]

Biserica Domnița Bălașa în prezent

Biserica Domnița Bălașa este renumită și prin corul său, numit Corala Carmen, ale cărui strădanii de a duce muzica bisericească cât mai aproape de perfecțiune au fost mereu remarcate atât de specialiști cât și de simplii credincioși.

Acest cor datează încă din anul 1867, când Alexandru Podoleanu, care urmase cursurile Conservatorului din București, unde îl avusese ca profesor de armonie pe Eduard Wachmann, a luat inițiativa înființării unui astfel de cor la Biserica Așezămintelor Brâncovenești Domnița Bălașa, care dispunea pe atunci doar de doi cântăreți psalți și un număr de copii divizați în două grupe care țineau isonul. Epitropia a fost de acord cu propunerile de înființare a corului bisericii, iar Alexandru Podoleanu a fost numit dirijorul corului. Corul era format din 4 tenori, 4 bași-baritoni şi 15-20 de copii, soprano și altiști. După mai multe repetiții, corul a susținut partea muzicală a primei liturghii în Duminica Ortodoxiei (prima din Postul mare). Printre urmații lui Alexandru Podoleanu la conducerea acestui cor s-au numărat muzicieni români renumiți: Eduard Wachmann, Dumitru Georgescu-Kiriac, Simeon Niculescu, Ioan D. Chirescu, Ștefan Mureșan, Petru Simionescu, Cătălin Petrescu.

În prezent Corala Carmen este dirijat de Cristina Mihai și este formata din 15 membri, toți fiind interpreți profesioniști, membri ai corurilor Operei Române, Operetei, Filarmonicii George Enescu, sau foști coriști ai acestora.[7]

Biserica Domnița Bălașa este și paraclis patriarhal, steagul bisericesc fiindu-i înmânat de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la 11 aprilie 2012.[8]

Note

Legături externe