Modificări

| Nume =Biserica ColţeaColțea| Imagine =[[Imagine:Biserica_Coltea.jpg|300 px]]| Localizare =București, Bd. I. C. Brătianu nr.1 , sector 3 | Jurisdicţie =[[Arhiepiscopia BucureştilorBucureștilor]]| Hram = [[Sfinţii Trei Ierarhi]]: [[Vasile cel Mare]], [[Grigorie Teologul şi ]] și [[Ioan Gură de Aur]]| Sfințire Târnosire = 1702 | Ctitor = spătarul Spătarul Mihai Cantacuzino | Stil arhitectonic =brâncovenesc Brâncovenesc

| PictoriPictor=[[Pârvu Mutu şi ]] și Gheorghe Tăttărescu Tattarescu

}}Una dintre cele mai vechi biserici ortodoxe ale CapitaleiRomâniei, '''Biserica ColţeaColțea''' , datează din anul 1701 şi și este un monument reprezentativ al epocii brâncoveneştibrâncovenești. Când a fost întemeiată, biserica făcea parte dintr-un ansamblu arhitectural care cuprindea Spitalul ColţeaColțea, trei paraclise, faimosul Turn Colţea şi Colțea și o şcoalășcoală. Acest complex monastic, construit de spătarul Mihai Cantacuzino, a fost una dintre cele mai mari ctitorii din BucureştiBucurești, la începutul secolului al XVIII-lea, din care doar biserica a rezistat până în zilele noastre, spitalul fiind reconstruit în secolul trecut. Deşi Deși a trecut prin reparaţii reparații succesive, în urma cutremurelor şi și incendiilor care au avut loc în Capitală, Biserica Colţea Colțea păstrează încă multe odoare de preţ preț de pe vremea ctitorului său, printre care catapeteasma sculptată în lemn, uşa ușa de la intrare, pictura din pridvor, atribuită celebrului [[Pârvu Mutu]], jilţurile domneşti şi jilțurile domnești și unele icoane de valoare.

Prima biserică de lemn, situată pe locul complexului de clădiri de la ColţeaColțea, a fost construită, împreună cu câteva chilii din lemn, de slugerul Udrea Doicescu, pe la jumătatea secolului al XVII-lea. Acest lăcaş lăcaș de cult, cu hramul [[hram]]ul Sfintei Mare Muceniţe Mucenițe Parascheva (prăznuită la 26 iulie), a fost pomenit prima dată în 1658, iar temeliile sale din cărămidă şi și piatră se disting astăzi lângă biserica actuală. După moartea ctitorului, biserica a rămas fratelui său, marele clucer Colţea Colțea Doicescu, care a închinat-o Mitropoliei. De la acesta a cumpărat spătarul Mihai Cantacuzino (1640-1716) terenul unde se afla lăcaşul lăcașul de cult, care se întindea între Piaţa Universităţii şi Piața Universității și Ministerul Agriculturii de astăzi. Pentru a avea o biserică aproape de moşia moșia sa, Mihai Cantacuzino a construit o biserică din zid, în locul celei din lemn, fiind ajutat de fiul clucerului ColţeaColțea, Radu ColţeaColțea. Ridicată între 1695 şi și 1698, a fost denumită iniţial inițial Mănăstirea Trisfetitele şi și a avut hramul Sfinţilor Sfinților Trei Ierarhi: Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul şi și Sfântul Ioan Gură de Aur. Ctitorul nu a mai păstrat hramul Muceniţei Muceniței Parascheva, ci l-a schimbat cu cel al [[Parascheva de la Iași|Sfintei Cuvioase Parascheva ]] (14 octombrie), fiind influenţat şi influențat și impresionat de amploarea pe care o luase în Ţările Țările Române cultul Cuvioasei. Biserica a fost terminată de Mihai Cantacuzino în jurul anului 1702, iar pictura a fost realizată de [[Pârvu Mutu]], mărturie fiind până astăzi registrele păstrate în pridvor şi și brâul de la baza turlei naosului.

Ctitorul a adăugat apoi în jurul bisericii o serie de construcţii construcții noi: un spital, o şcoalășcoală, trei paraclise, chilii şi și anexe, care au fost înconjurate de un zid de piatră. În aceeaşi aceeași perioadă au fost ridicate cele trei paraclise, cu hramurile Tuturor SfinţilorSfinților, Sfânta Parascheva şi Sfinţii și Sfinții Doctori fără de arginţi arginți Cosma şi și Damian. Ansamblul a fost terminat în 1715, dar nu a purtat numele ctitorului, ci pe acela al proprietarului care i-a vândut terenul, Colţea Colțea Doicescu. Mănăstirea a fost înzestrată de ctitor cu moşiimoșii, primind în dar de la mulţi mulți negustori şi și prăvălii, pivniţepivnițe, case şi și vii. Referindu-se la averea mănăstirii, Aurora Ilieş Ilieș afirmă:„''Numeroase moşii şi moșii și vii erau situate pe o arie întinsă (în actualele judeţe Dâmboviţajudețe Dâmbovița, Ialomiţa şi Ialomița și Prahova), pe lângă resursele substanţiale substanțiale ale ocnei de la Slănic - Prahova de la care va ajunge să primească pe la mijlocul secolului al XVIII-lea câte 400 bolovani mari de sare sau echivalenţa echivalența lor în moneda vremii - 2.500 taleri de argint. Mai târziu veniturile au sporit prin închirierea unor prăvălii, cârciumi şi și ridicarea unui han''”.<ref>Aurora IlieşIlieș, "Biserica Mănăstirii ColţeaColțea", Editura Meridiane, BucureştiBucurești, 1969, p.11</ref> Trecerea timpului şi și unele calamităţi calamități au impus complexului monastic de la Colţea reparaţii şi Colțea reparații și modificări inerente. Încendii Incendii ca acela din 1739, dar si și cutremurele din 1802, 1829 şi și 1838 au determinat refacerea parţială parțială a construcţiilor şi construcțiilor și a acoperişuriloracoperișurilor. Biserica a fost reparată în 1841 de Conrad Schwink, după planurile arhitectului H.Feiser, care a adus multe schimbări faţă față de aspectul iniţialinițial, iar trei decenii mai târziu a fost repictată integral de Gheorghe TăttărescuTattarescu.

==Turnul ColţeaSpitalul Colțea==Construit între 1709 şi 17141704 și 1707, Turnul Colţea era situat la intrarea în mănăstire, aproximativ în mijlocul bulevardului I.C. Brătianu de astăzispătarul Mihai Cantacuzino, în faţa Palatului Şuţu (Muzeul Municipiului Bucureşti). Timp de peste un secol Turnul Colţea a fost cea Spitalul Colțea este cel mai înaltă clădire vechi din Bucureşti (avea 50 de metri)București, fiind considerat un monument reprezentativ al oraşului. De altfelprima replică a celebrelor Vasiliade, realizate în 1782primele secole creștine de Sfântul Vasile cel Mare. Era destinat săracilor și avea 24 de paturi, domnitorul Nicolae Caragea a pus efigia Turnului Colţea pe pecetea domneascăo farmacie, ceea ce arată că devenise un fel case pentru chirurgi și o școală de emblemă a oraşului. Era înzestrat știință, cu odăi pentru dascăli; personalul era compus dintr-un clopot maremedic, adus de la Vienaun chirurg, şi cu un ceasornic bărbier și îngrijitori. Mihai Cantacuzino, care se vedea de la distanţă mare. Iniţial a fost doar clopotniţă a mănăstiriicălătorise prin Europa, iar mai târziu văzuse cum erau organizate spitalele acolo și l-a fost folosit şi ca foişor de foc, de aici fiind semnalate incendiile care ameninţau Bucureştiulconstruit după modelul vechiului spital venețian "Santo Lazzaro e Medicanti". Istoricul G.I. Turnul avea Ionnescu-Gion descrie cum arăta Spitalul Colțea în acea vreme: "Dintr-un aspect cu totul deosebit faţă de clopotniţele obişnuite ale bisericilor manuscris al Academiei din acea perioadă1732, şi de aceea s-a spus vedem că Spitalul e bine îngrijit, are la construirea lui au luat parte şi străiniiaceastă dată pe doctorul Ianake și pe hirurgul Cârstian; are argați, îngrijitori de bolnavi și de săraci, are bărbieri și are bolnavi cari vin cu recomandațiune specială. Istoriograful german Franz Iosif SulzerCei care mor în spital, secretarul voievodului Alexandru Ipsilantimănăstirea îi îngroapă pe cheltuiala ei, menţionează că Turnul Colţea a fost ridicat fără deosebire de soldaţii regelui suedez Carol al XII-lea care rătăceau prin Bucureştireligie. La 1734, ca urmare un papistaș a înfrângerii murit în bătălia spital de dropică; mănăstirea l-a îngropat cu cheltuiala ei la Poltava de către ţarul Petru cel Mare al Rusieibiserica papistășească". <ref>DG. CaselliI. Ionnescu-Gion, "Cum au fost Bucureştii odinioară cu chipuri şi icoaneIstoria Bucurescilor", cap. Turnul ColţeiXXI: Bole, Editura Gazetei MunicipaleSpitale, BucureştiDoftori în Bucuresci pene la 1800, 1935Stabilimentul Grafic I.V.Socescu, 1899, ppp. 67-68657</ref> Poate Dărâmarea spitalului în 1836 și refacerea lui în 1842 au fost determinate de aceea, la catul starea de jos, chiar deasupra porţii, erau pictaţi doi soldaţi suedezi ruină în care stăteau de strajă cu arme pe umeri.Dărâmat pe jumătate ajunsese în urma cutremurului din 1802, Turnul Colţea . În noul spital a fost refăcut înființată și "Şcoala de mică chirurgie" - prima școală de învățământ medical din Ţările Române - care a funcționat până în 18431852, dar în 1887devenind ulterior Facultatea de Medicină din București. În 1849 numărul paturilor a ajuns la 150, Eforia Spitalelor Civileiar între 1867 și 1888, care era proprietarea ansamblului Colţeaspitalul a fost din nou reconstruit, sub îndrumarea arhitectului Joseph Schiffler.În cadrul ctitoriei lui Mihai Cantacuzino a solicitat primăriei demolarea acestuia, motivând că este fost întemeiată și o clădire fără interes public sau artistic. Din comisia școală de experţi pentru acest caz slovenie, care a făcut parte şi scriitorul Gheorghe Sioncontinuat fără întrerupere în decursul secolului al XVIII-lea, membru al Academiei Românepregătind multe generații de dascăli și dieci. De asemenea, care spătarul Mihai Cantacuzino a propus întemeiat în raportul său dărâmarea Turnului1706 și "Frățietatea"- o instituție în cadrul căreia oamenii plăteau un leu pe an, susţinând că importanţa sa istorică este nulăiar la moartea lor biserica le făcea pomenire.

==Spitalul ColţeaBiserica Colțea în prezent==Construit între 1704 şi 1707, Secolul al XX-lea a însemnat pentru întreg ansamblul arhitectonic Colțea o perioadă de transformări și de spătarul Mihai Cantacuzino, Spitalul Colţea este cel mai vechi zbucium istoric. La cinci ani după bombardamentele din Bucureşti1944, fiind prima replică Biserica Colțea a celebrelor Vasiliadefost consolidată sub coordonarea lui Horia Teodoru, realizate în primele secole creştine iar între 1950 și 1955 a fost reconstruită turla de Sfântul Vasile cel Marepe pronaos. Era destinat săracilor şi avea 24 de paturi, În urma cutremurului din 1977 s-a încercat o farmacienouă restaurare, case pentru chirurgi şi o şcoală iar sub acest pretext biserica a fost închisă din 1986 până în 1989. Procesul de ştiinţă, cu odăi pentru dascăli; personalul era compus dintr-un medic, un chirurg, un bărbier şi îngrijitori. Mihai Cantacuzino, care călătorise prin Europa, văzuse cum erau organizate spitalele acolo şi l-restaurare a construit reînceput abia după modelul vechiului spital veneţian "Santo Lazzaro e Medicanti"Revoluția din decembrie ’89. Istoricul G.I. Ionnescu-Gion descrie cum arăta Spitalul Colţea în acea vreme: "Dintr-un manuscris al Academiei din 1732, vedem că Spitalul e bine îngrijitDin punct de vedere architectonic, biserica are la această dată un plan trilobat cu clopotniță pe doctorul Ianake şi pronaos și pridvor susținut pe hirurgul Cârstian; are argaţistâlpi, îngrijitori de bolnavi şi de săracifiind construită în stilul autentic brâncovenesc, are bărbieri şi are bolnavi cari vin cu recomandaţiune specialăavând și unele influențe din Renașterea târzie italiană. Cei care mor Naosul este despărțit de pronaos prin trei arcade în spitalplin centru, mănăstirea îi îngroapă sprijinite pe cheltuiala eistâlpi de piatră cu caneluri răsucite, fără deosebire de religie. La 1734împodobite cu capiteluri neocorintice, un papistaş a murit în spital bazele coloanelor fiind înconjurate cu frunze de dropică; mănăstirea l-a îngropat cu cheltuiala ei la biserica papistăşească"acant stilizate. <ref>G.I. Ionnescu-GionPridvorul este larg deschis și are cinci arcade frontale și câte două laterale, "Istoria Bucurescilor"sprijinite pe coloane din piatră, cap XXI: Bole, Spitale, Doftori în Bucuresci pene la 1800, Stabilimentul Grafic Icu capiteluri sculptate cu motive florale și zoomorfe.V.SocescuPrin armonia proporțiilor și tehnicile decorative ce îmbină tradiția locală cu influențe orientale, 1899baroce și ale Renașterii târzii, p. 657</ref> Dărâmarea spitalului în 1836 şi refacerea lui în 1842 au fost determinate de starea de ruină în care ajunsese în urma cutremurului din 1802biserica este un monument reprezentativ al epocii brâncovenești. În noul spital prezent, fresca originală a fost înfiinţată şi "Şcoala de mică chirurgie" - prima şcoală pictorului [[Pârvu Mutu]] se mai păstrează doar în pridvorul de învăţământ medical din Ţările Române - care a funcţionat până în 1852curând restaurat, devenind ulterior Facultatea precum și la baza turlei de Medicină din Bucureşti. În 1849 numărul paturilor a ajuns la 150pe naos, iar între 1867 şi 1888, spitalul pictura interioară a fost din nou reconstruit, sub îndrumarea arhitectului Joseph Schifflerbisericii este cea realizată de Gheorghe Tattarescu.În cadrul ctitoriei lui Mihai Cantacuzino a fost întemeiată şi o şcoală partea de slovenie, care vest a continuat fără întrerupere în decursul secolului pronaosului se află tabloul votiv al XVIII-lea, pregătind multe generaţii de dascăli şi dieci. De asemeneactitorilor, spătarul Mihai Cantacuzino a întemeiat în 1706 şi "Frăţietatea"- o instituţie în cadrul căreia oamenii plăteau un leu pe anși soția sa, iar la moartea lor biserica le făcea pomenireMaria.

==Biserica Colţea în prezent==Secolul al XX-lea a însemnat pentru întreg ansamblul arhitectonic Colţea o perioadă de transformari şi de zbucium istoric. La cinci ani după bombardamentele din 1944Din timpul ctitorului Mihai Cantacuzino se păstrează jilțurile domnești și stranele, Biserica Colţea a fost consolidată sub coordonarea lui Horia Teodoruprecum și catapeteasma, iar între 1950 şi 1955 a fost reconstruită turla de pe pronaos. În urma cutremurului din 1977 s-a încercat o nouă restaurare, iar sub acest pretext biserica a fost închisă din 1986 până care este sculptată în 1989. Procesul de restaurare a reînceput abia după Revoluţia din decembrie ’89. Din punct de vedere architectoniclemn, biserica are un plan trilobat cu clopotniţă pe pronaos şi pridvor susţinut pe stâlpi, fiind construită în stilul autentic brâncovenesc, având şi unele influenţe din Renaşterea târzie italianăornamente bogate. Naosul este despărţit Printre odoarele de pronaos prin trei arcade preț ale Bisericii Colțea se află o icoană ferecată în plin centruargint, sprijinite pe stâlpi dăruită de piatră cu caneluri răsuciteNicolae Mavrogheni, împodobite cu capiteluri neocorinticeîn 1780, bazele coloanelor fiind înconjurate care o reprezintă pe Maica Domnului cu frunze de acant stilizate. Pridvorul este larg deschis şi are cinci arcade frontale şi câte două laterale, sprijinite pe coloane din piatrăPruncul în brațe, având în partea inferioară o scenă cu capiteluri sculptate cu motive florale şi zoomorfeIzvorul Tămăduirii. Prin armonia proporţiilor şi tehnicile decorative ce îmbină tradiţia locală cu influenţe orientaleDe asemenea, baroce şi ale Renaşterii târzii, biserica este un monument reprezentativ al epocii brâncoveneşti. În prezentîn catapeteasmă se păstrează o icoană a Sfinților Doctori fără de arginți [[Cosma și Damian]], fresca originală care a pictorului fost pictată de Pârvu Mutu se mai păstrează doar . Alte două icoane de valoare care s-au păstrat în pridvorul de curând restauratbiserică sunt a Cuvioasei Parascheva, precum şi la baza turlei pictată în secolul al XVIII-lea de pe naosșcoala rusă, iar pictura interioară și a bisericii este cea realizată de Gheorghe TăttărescuSfinților Trei Ierarhi. În partea de vest a pronaosului Tot aici se află tabloul votiv al ctitorilor, spătarul Mihai Cantacuzino şi soţia sa, Mariagăsește și o raclă cu părticele din moaștele Sfintei Mare Mucenițe Ecaterina.

Cu o istorie de peste 300 == Spătarul Mihai Cantacuzino==Ctitorul Bisericii Colțea, spătarul Mihai Cantacuzino era descendent din celebra familie nobiliară bizantină, care a dat împărați pe tronul Bizanțului și domnitori în Moldova și în Țara Românească. S-a născut în 1650, iar părinții lui erau postelnicul Constantin Cantacuzino și soția acestuia, Elina. Unchi dinspre mamă al domnitorului [[Constantin Brâncoveanu]], era și fratele lui [[Șerban Cantacuzino|Șerban Vodă Cantacuzino]]. Ctitorul Colței a rămas orfan de tată când avea 14 ani, Biserica Colţea adăposteşte încă multe obiecte vechiapoi a călătorit prin Europa și a făcut studii de arhitectură la Padova, chiar şi din vremea ctitorului săuîn Italia. Săpăturile arheologice au scos Spătar și mare stolnic la iveală zidurile bisericii Doiceştilorcurtea Țării Românești, precum şi numeroase mărturii numismaticeel a fost și unul dintre primii călători și exploratori români. Uşa de la intrare este cea originală şi constituie o mărturie a rafinamentului decorativ al epocii; împărţită În amintirea pelerinajului făcut în şase panouri, este împodobită cu motive orientale, elemente zoomorfe şi motive floraleMuntele Sinai, Mihai Cantacuzino a zidit [[mănăstirea]] pe care se împletesc şi se răsucesc întra numit-o ritmică de cercuri care se întretaie[[Mănăstirea Sinaia|Sinaia]]. FrizaUlterior, a ctitorit împreună cu nepotul său, [[Constantin Brâncoveanu]], Mănăstirea Adormirii Maicii Domnului din Râmnicu Sărat (1691-pisanie1697), dar și Schitul Titireciu (Vâlcea), răzuită după uciderea ctitorului la Adrianopolebisericile Fundenii Doamnei și Colțea, în 1716cu tot ansamblul. În ceea ce privește Bucureștiul, marele său merit este în formă acela de sul desfăşurat cu doi grifoni înaripaţia fi întemeiat biserica, iar vulturul bicefal, emblema Cantacuzinilor, completează înfăţişarea monumentală a intrăriișcoala și spitalul.

Din timpul ctitorului Drept recunoștință pentru lucrarea culturală și filantropică a marelui spătar Mihai Cantacuzino se păstrează jilţurile domneşti şi stranele, precum şi catapeteasma, care este sculptată în lemn, cu ornamente bogate. Printre odoarele de preţ ale Bisericii Colţea se află o icoană ferecată în argint, dăruită de Nicolae Mavrogheni, în 1780anul 1869 a fost dezvelită statuia acestuia, care reprezintă pe Maica Domnului cu Pruncul în braţe, având a fost amplasată în partea inferioară o scenă cu Izvorul Tămăduiriicurtea Spitalului Colțea. De asemenea, în catapeteasmă se păstrează o icoană a Sfinţilor Doctori fără Acesta este cel mai vechi monument de arginţi Cosma şi Damian, care acest tip din București și a fost pictată de Pârvu Mutu. Alte două icoane realizat din marmură de valoare care s-au păstrat în biserică sunt a Cuvioasei Parascheva, pictată în secolul al XVIII-lea Carrara de şcoala rusă, şi a Sfinţilor Trei Ierarhi. Tot aici se găsește şi o raclă cu părticele din moaştele Sfintei Mare Muceniţe Ecaterinasculptorul Karl Storck.

== Spătarul Mihai CantacuzinoNote==Ctitorul Bisericii Colţea, spătarul Mihai Cantacuzino era descendent din celebra familie nobiliară bizantină, care a dat împăraţi pe tronul Bizanţului şi domnitori în Moldova şi în Țara Românească. S-a născut în 1650, iar părinţii lui erau postelnicul Constantin Cantacuzino şi soţia acestuia, Elina. Unchi dinspre mamă al domnitorului Constantin Brâncoveanu, era şi fratele lui Şerban Vodă Cantacuzino. Ctitorul Colţei a rămas orfan de tată când avea 14 ani, apoi a călătorit prin Europa şi a făcut studii de arhitectură la Padova, în Italia. Spătar şi mare stolnic la curtea Ţării Româneşti, el a fost şi unul dintre primii călători şi exploratori români. În amintirea pelerinajului făcut în Muntele Sinai, Mihai Cantacuzino a zidit mănăstirea pe care a numit-o Sinaia. Ulterior, a ctitorit împreună cu nepotul său, Constantin Brâncoveanu, Mănăstirea Adormirii Maicii Domnului din Râmnicu Sărat (1691-1697), dar şi Schitul Titireciu (Vâlcea), bisericile Fundenii Doamnei şi Colţea, cu tot ansamblul. În ceea ce priveşte Bucureştiul, marele său merit este acela de a ne fi lăsat biserica, şcoala şi spitalul.Drept recunoştinţă pentru lucrarea culturală şi filantropică a marelui spătar Mihai Cantacuzino, în anul 1869 a fost dezvelită statuia acestuia, care a fost amplasată în curtea Spitalului Colţea. Acesta este cel mai vechi monument de acest tip din Bucureşti şi a fost realizat din marmură de Carrara de sculptorul Karl Storck.Biserica Colţea este inclusă în "Lista monumentelor istorice din România", cu codul de clasificare B-II-m-A-18220.01.<ref>Ministerul Culturii http://www.cultura.abt.ro/Files/GenericFiles/LMI-2010.pdf<references/ref>De asemenea, Spitalul Colţea este considerat monument istoric, cu codul de clasificare B-II-m-A-18220.02, acelaşi statut având şi statuia spătarului Mihai Cantacuzino, care are codul B-III-m-B-19962.

==SurseLegături externe==*[http://ziarullumina.ro/reportaj/coltea-stravechi-model-de-prezenta-si-lucrare-bisericii-societate Ciprian Bâra: „Colțea, străvechi model de prezență și lucrare a Bisericii în societate”, 10 aprilie 2009, ''Ziarullumina.wikipediaro'']* [http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-coltea-67803.html Biserica Colțea]* [http://ziarullumina.orgro/wikimemoria-bisericii/Biserica_Col%C8%9Bea memoria-bisericii-imagini-biserica-coltea-din-capitala Memoria Bisericii în imagini: Biserica Colțeadin Capitală] , 29 ianuarie 2010, Adrian Nicolae Petcu, ''Ziarul Lumina''*[http://basilicaziarullumina.ro/stirireportaj/biserica_coltea_isi_sarbatoreste_maine_hramul__2857locul-care-sufletul-si-trupul-primesc-vindecare Locul în care sufletul și trupul primesc vindecare], 29 ianuarie 2011, Adriana Mihalcea, ''Ziarul Lumina''* [http://ziarullumina.html Biserica Colţea îşi sărbătoreşte mâine hramulro/reportaj/coltea-stravechi-model-de-prezenta-si-lucrare-bisericii-societate Colțea, străvechi model de prezență și lucrare a Bisericii în societate], 10 aprilie 2009, Ciprian Bâra, ''Ziarul Lumina''

==Legături externe==*[http://ziarullumina.ro/reportaj/coltea-stravechi-model-de-prezenta-si-lucrare-bisericii-societate Ciprian Bâra[Categorie: “Colţea, străvechi model de prezenţă şi lucrare a Bisericii în societate”, 10 aprilie 2009, ''Ziarullumina.ro''Biserici din București|Colțea]*[http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-coltea-67803.html Biserica Colţea]