121 de modificări
Modificări
m
fără descrierea modificării
| Nume =Biserica Colţea
| Imagine =[[Imagine:Biserica_Coltea.jpg|300 px]]
| Localizare =București, Bd. I. C. Brătianu nr. 1, sector 3
| Jurisdicţie =[[Arhiepiscopia Bucureștilor]]
| Hram = [[Sfinţii Trei Ierarhi]]: [[Vasile cel Mare]], [[Grigorie Teologul]] şi [[Ioan Gură de Aur]]
| Târnosire = 1702
| Ctitor = Spătarul Mihai Cantacuzino
| Stil arhitectonic = brâncovenesc Brâncovenesc
| Arhitect = Heinrich Feiser
| Pictor= Pârvu Mutu şi Gheorghe Tattarescu Tăttărescu
| Suprafaţă=
| Înălţime =
| Site web=
}}
Una dintre cele mai vechi biserici ortodoxe ale Capitalei României, '''Biserica Colțea''', datează din anul 1701 și este un monument reprezentativ al epocii brâncovenești. Când a fost întemeiată, biserica făcea parte dintr-un ansamblu arhitectural care cuprindea Spitalul Colțea, trei paraclise, faimosul Turn Colșea Colţea și o școală. Acest complex monastic, construit de spătarul Mihai Cantacuzino, a fost una dintre cele mai mari ctitorii din București, la începutul secolului al XVIII-lea, din care doar biserica a rezistat până în zilele noastre, spitalul fiind reconstruit în secolul trecut. Deși a trecut prin reparații succesive, în urma cutremurelor și incendiilor care au avut loc în Capitală, Biserica Colțea păstrează încă multe odoare de preț de pe vremea ctitorului său, printre care catapeteasma sculptată în lemn, ușa de la intrare, pictura din pridvor, atribuită celebrului Pârvu Mutu, jilțurile domnești și unele icoane de valoare.
== Istoricul bisericii==
*[http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Col%C8%9Bea ro.Wikipedia: Biserica Colțea]
*[http://basilica.ro/stiri/biserica_coltea_isi_sarbatoreste_maine_hramul__2857.html Basilica.ro: Biserica Colţea îşi sărbătoreşte mâine hramul]
*Lucia Stoica,Neculai Ionescu-Ghinea, ''Enciclopedia Lăcaşurilor de cult din Bucureşti'', Ed. Universalia, Bucureşti, 2005
*Valentina Bilcea, Angela Bilcea, ''Dicţionarul monumentelor şi locurilor celebre din Bucureşti'', Editura Meronia, Bucureşti, 2009, pp.81-82
*Constantin C. Giurescu, ''Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre'', Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1966, p.92
