5.288 de modificări
Modificări
legături interne
Tradiţia ne spune că Apostolii [[Apostolul Tadeu|Tadeu]] şi [[Apostolul Bartolomeu|Bartolomeu]] sunt primii care au dus Creştinismul pe teritoriile armenilor în secolul I. Cu toate acestea, vor mai trece 200 de ani până când Armenia va deveni primul stat care a adoptat [[Creştinism]]ul ca religie de stat, în anul 301 DH, când Sfântul [[Grigorie Luminătorul]], un misionar din Cezareea, l-a convertit pe regele armean , Trdat al IV-lea, la Creştinism. După o vreme, Sfântul Grigorie a fost trimis înapoi în Cezareea ca să fie hirotonit [[episcop]] şi s-a întors în Armenia ca primul '''[[catolicos]]''' (sau episcop "universal" al unei zone). Fiul lui Grigorie, Aristache, a participat la Primul [[Sinod Ecumenic]] la [[Sinodul I Ecumenic|Niceea]] în anul 325 DH.
Pe lângă beneficiile spirituale evidente care au rezultat din acest "botez" al Armeniei, această convertire a ajutat la unificarea diverselor grupuri etnice într-o identitate armeană coezivă. Biserica Armeană a ajutat la desfăşurarea primelor misiuni în zonele învecinate ale [[Biserica Ortodoxă a Georgiei|Georgiei]] şi [[Albaniei caucaziene]].
===Sinodul de la Calcedon===
Biserica Armeniei (la fel ca [[Biserica din Alexandria (coptă)|Biserica Ortodoxă Coptă]]), a fost etichetată ca [[monofizitism|monofizită]] deoarece a respins deciziile Sinodului de la Calcedon, care condamna monofizitismul. Oficial, Biserica Armeniei a întrerupt legăturile cu Occidentul în anul 554, în timpul [[Sinodul de la Dvin|Sinodului de la [[Dvin]], unde a fost respinsă formula [[diofizit]]ă diofizită de la Calcedon.
Cu toate acestea, Biserica Ortodoxă Armeană argumentează că aceasta este o descriere eronată a situaţiei sale, deoarece consideră monofizitismul, aşa cum a fost predicat de [[Eutihie de Constantinopol|Eutihie]] şi condamnat la Calcedon, o erezie fiind doar împotriva formulei găsite la Calcedon. În schimb, Biserica Armeană propovăduieşte doctrina lui [[Chiril al Alexandriei]], care este considerat sfânt şi de către bisericile calcedoniene şi care îl descrie pe Hristos ca având o singură fire întrupată, în care firea umană şi firea divină sunt unite. Pentru a o deosebi de versiunea [[eutihianismEutihie de Constantinopol|lui Eutihie]] şi de alte versiuni de monofizitism, aceasta este numită [[miafizitism]].
În zilele noastre, atât bisericile calcedoniene cât şi cele necalcedoniene au realizat fiecare o mai profundă înţelegere a poziţiei celeilalte, recunoscând similaritatea teologică, dar păstrând exprimarea teologică diferită a fiecăreia. Din acest moment, a început să fie evitată folosirea etichetei de monofizită la descrirea credinţei armene 'sau copte' cu privire la Firea lui Hristos. Trebuie precizat că la Sinodul de la Calcedon Biserica Armeniei a fost reprezentată de o delegaţie de preoţi în loc de catolicos, ţara fiind în război în acea perioadă.
