Modificări

Salt la: navigare, căutare

Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” (București)

3.816 octeți adăugați, 24 aprilie 2017 08:55
AC
{{În cursarticol de calitate}}
{{Infocaseta Biserică
| Nume =Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” (București)
În timp, câteva incendii și cutremure devastatopare au afectat profund, chiar radical, construcția inițială a bisericii. Pentru ultima restaurare a acesteia, printre alte surse au fost utilizate desenele rămase de la Auguste Raffet, un talentat grafician care, însoțindu-l pe nobilul rus Demidoff în călătoria acestuia la București, a imortalizat biserica „Sfântul Gheorghe Nou” în câteva desene datate „13 iulie 1837”.<ref>[http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/biserica-sf-gheorghe-nou-3032389/ Emanuel Bădescu, ''Biserica Sf. Gheorghe Nou'', 13 aprilie 2007, ''Ziarul de duminică'']</ref> Desenele respective, împreună cu rezultatele săpăturile arheologice efectuate, au ajutat mult la restaurarea actuală a bisericii, refăcându-se cu fidelitate aspectul inițial al acesteia (se știe că restaurarea efectuată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea de către arhitectul Xavier Villacrosse Aine nu respecta forma originală a bisericii).
Mormântul voievodului martir, aflat în biserica „Sfântul Gheorghe Nou”, fusese acoperit în anul 1720 de către Doamna Marica Brâncoveanu, soția sa, cu o placă de marmură albă, pe care inițial nu s-a scris nimic, pentru ca nu cumva turcii să profaneze mormântul, știut fiind faptul că voievodul Constantin Brâncoveanu fusese condamnat de către Înalta Poartă pentru ''hainie'' („trădare”). Abia în anul 1914 s-a descoperit candela de argint de la acest mormânt ce purta inscripția(în caractere chirilice): „''această candelă, ce s-a dat la Sveti Gheorghie cel Nou, luminează unde odihnesc oasele fericitului domn Io Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod... iulie, în 12 zile, leat 7228''”.<ref>Anul 7227 de la „facerea lumii”, adică 1720 d.Hr.</ref><ref>[http://dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/32091/1/BCUCLUJ_FP_PIII1272_1934_016_0021.pdf ''Serbări cu ocazia reînhumării osemintelor lui Constantin Brâncoveanu'', 27 mai 1934, ''Unirea Poporului'']</ref>
==În prezent==
[[Fișier:Constantin_Brancoveanu_mormant_-_Biserica_Sf._Gheorghe_Nou_Bucuresti.JPG|thumb|300 px|Mormântul Sf. martir [[Constantin Brâncoveanu]]]]Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” s-a aflat în ultimii ani într-un amplu proces de restaurare, devenind un măreț monument de artă și istorie, care pune în valoare frumusețea stilului brâncovenesc, stil datorat marelui ctitor, voievod și martir pentru Hristos, [[Constantin Brâncoveanu]]. A fost consolidată structura clădirii, afectată de cutremurul din 1977. În anul 2008 s-a redeschis șantierul de pictură, care se întrerupsese în 1998, după ce se executaseră lucrări numai la sfântul [[altar]] și la turla principală. Echipa de pictori condusă de către maestrul Ioan Moldoveanu a început restaurarea și refacerea picturii în tehnica „frescă”, fiind pictată întreaga suprafață din [[naos]] și [[pronaos]], turla din pronaos și cafasul. Suprafața totală pictată în decursul a trei ani (2008-2011) este de peste 1000 de metri pătrați. Tot în această perioadă au mai fost efectuate și alte lucrări de renovare, printre care: înlocuirea întregului acoperiș folosindu-se tablă de zinc-titan cu grosimea de 0,7 mm, refacerea și restaurarea mobilierului interior al bisericii lucrat în stil brâncovenesc, precum și restaurarea ușii originale de la intrarea în biserică, cu o înălțime de 5 metri, păstrându-se intacte elementele decorative si sculpturile inițiale. De asemenea, au fost refăcute din bronz masiv toate candelabrele bisericii și au fost restaurate candelele originale, fiind repuse în valoare.<ref name="istoric"/>
Racla cu [[moaște]]le Sfântului Ierarh Nicolae, lucrată din argint curat și aurită, împodobită cu pietre prețioase, a fost refăcută conform descrierii cronicarului Radu Greceanu. Aceste sfinte moaște sunt așezate, spre închinare, în partea stângă a [[naos]]ului bisericii. Totodată a fost restaurat sfântul epitaf lucrat în fir de aur de doamna Marica Brâncoveanu în perioada durerosului său exil și adus de ea în Biserica Sfântul Gheorghe Nou la anul 1720.
În apropierea mormântului ctitorului (Sf. [[Constantin Brâncoveanu]]), aflat tot în partea stângă a naosului, se găsește [[Icoană|icoana]] făcătoare de minuni a Sfintei Cuvioase [[Parascheva de la Iași|Parascheva]], pictată în secolul al XVIII-lea. Această icoană a fost adusă aici după demolarea Bisericii Sfânta Vineri de către regimul comunist și a fost restaurată în anul 2008. În biserică se afla o a doua icoană a Sfintei Cuvioase Parascheva, care datează din secolul al XVIII-lea. O altă icoană făcătoare de minuni este cea a [[Maica Domnului|Maicii Domnului]], pictată în secolul al XVIII-lea și așezată în naosul bisericii, în apropierea raclei cu moaștele Sfântului Ierarh Nicolae.<ref name="crestinortodox"/>
În 2014, la comemorarea a 300 de ani de la martiriul din [[Constantinopol]], [[Biserica Ortodoxă Română]] a plasat rămășițele Sf. Constantin Brâncoveanu într-o raclă, ritual descris de vicarul administrativ patriarhal Ionuț Corduneanu astfel: „Pregătirea pentru așezarea în raclă este una specifică sfintelor moaște și a fost făcută de preasfințitul părinte Varsanufie Prahoveanul, episcop vicar al arhiepiscopiei Bucureștilor. Astfel, osemintele domnitorului au fost spălate cu agheasmă mare, cu vin curat, ulei și unse cu sfântul și marele mir, pregătit odată în an în Joia Mare. Este o pregătire demnă de toată cinstea. Apoi osemintele se pun într-o pânză de in, fiind un acoperământ rezistent, așezate după structura anatomică. Capul se pune distinct într-o pânză specială. După ce au fost așezate în racla de argint, o porțiune mică rămâne acoperită cu geam, în dreptul mâinii. De acum, nu mai vorbim de oseminte, ci de sfinte moaște și vor rămâne în biserică”.<ref>[http://www.mediafax.ro/social/osemintele-lui-constantin-brancoveanu-vor-fi-venerate-ca-moaste-12630842 Elvira Gheorghiță, ''Osemintele lui Constantin Brâncoveanu vor fi venerate ca moaște'', 17 mai 2014, Agenția de presă Mediafax]</ref>
 
La 21 mai 2014, în ziua prăznuirii [[Constantin cel Mare|Sfinților Împărați Constantin]] și [[Elena Împărăteasa|Elena]], a avut loc o procesiune cu [[moaște]]le sfântului Constantin Brâncoveanu de la [[Catedrala Patriarhală din București]] până la Biserica „Sfântul Gheorghe Nou”, la eveniment participând [[Daniel (Ciobotea) al României|Patriarhul Daniel]], membri ai [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române|Sfântului Sinod]], sute de preoți și diaconi, monahi și monahii și mii de persoane. Drumul urmat a fost cel din 1934, când rămășițele voievodului fuseseră reînhumate după deshumarea din 1932. Racla va rămâne expusă în Biserica „Sfântul Gheorghe Nou”, cu excepția unor viitoare evenimente religioase.<ref>[http://ziarullumina.ro/eveniment/procesiune-cu-moastele-sfantului-voievod-constantin-brancoveanu George Aniculoaie, ''Procesiune cu moaștele Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu'', 22 mai 2014, ''Ziarul Lumina'']</ref>
 
În cadrul Bisericii „Sfântul Gheorghe Nou” din București își desfășoară activitatea ''Corala Academică „Divina Armonie”'', un cor bisericesc înființat la 16 noiembrie 1997. Această corală a fost înființată cu scopul de a susține cântarile liturgice din cadrul sfintelor slujbe bisericești, dar și pentru păstrarea tradiției muzicii corale și vocale românești și universale. Calitățile interpretative ale artiștilor coriști, studenți și absolvenți ai Universității Naționale de Muzică, precum și studenți de la Teologie, au condus la un real succes în turneele pe care corala le-a întreprins în țară și în străinătate. Costumele coriștilor sunt reprezentate de pelerine albe, pe mâneci aflându-se sfânta cruce și conturul hărții României, iar deasupra sunt inscripționate cuvintele: ''Nihil Sine Deo'' („Nimic fără Dumnezeu”).<ref>[http://www.sfantulgheorghenou.ro/corala-academica-divina-armonie/ Site-ul Bisericii „Sfântul Gheorghe Nou: ''Corala academică „Divina Armonie”''], accesat 4 noiembrie 2016</ref>
În fața sfântului lăcaș străjuiește statuia [[ctitor]]ului, Sf. Voievod Constantin Brâncoveanu, operă a sculptorului Oscar Han, realizată din bronz în 1939.
==Note==
<referencessmall>{{reflist}}</small>
==Legături externe==
[[Categorie:Biserici din București|Gheorghe]]
[[Categorie:Articole de calitate]]
14.991 de modificări

Meniu de navigare