Biserica „Nașterea Maicii Domnului” (Sânnicolau Mare)

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 28 decembrie 2015 05:39, autor: Sîmbotin (Discuție | contribuții)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: navigare, căutare
Acest articol necesită îmbunătățiri.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.
Biserica "Naşterea Maicii Domnului" din Sânnicolau Mare
Biserica Ortodoxă Română din Sânnicolau Mare a fost construită între anii 1899-1903 şi se găseşte la intersecţia străzilor Calea lui Traian şi Andrei Şaguna. În planul bisericii se întâlnesc influenţele bizantină şi romano-lombardo-gotică, care au dat naştere stilului baroc vienez, adus în Banat de macedo-români. În curtea bisericii, se află monumentul eroilor ortodocşi români din localitate, morţi în războiul pentru întregirea neamului. Hramul bisericii este "Naşterea Maicii Domnului", pe 8 septembrie.

Parohia ortodoxă română - istoric

În registrul pentru plata zecimilor papale din 1333, de la Episcopia Cenadului, figurează şi Parohia ortodoxă San Nicolau, fapt susţinut şi de Schreyer, în lucrarea sa, care spune că episcopia catolică s-a înfiinţat de abia după venirea germanilor, în 1767. La venirea turcilor, biserica din cărămidă arsă a fost transformată în moschee. Imigrarea sârbilor şi apoi a grecilor în localitate, face ca aceştia să intre în comunitatea religioasă a românilor, iar după 1733, se înfiinţează şi o parohie sârbească, alături de cea românească.

După dărâmarea vechii biserici, între anii 1783-1787, se construieşte o biserică mai mare, care să cuprindă toţi credincioşii celor trei etnii ortodoxe. Neînţelegerile dintre sârbi şi români au luat amploare, ajungându-se ca slujbele să se ţină într-o duminică în româneşte, iar în alta în sârbeşte şi fiecare cu preoţii săi. Situaţia devine critică între credincioşii români şi sârbi, rezolvarea făcându-se pe cale juridică. După după lungi procese la Timişoara şi Budapesta, în jurul anilor 1900 românii ies definitiv din biserică, aceasta rămânând a sârbilor. În anul 1903 se termină construcţia bisericii ortodoxe române, aflată la intersecţia străzilor "Calea lui Traian" şi "Andrei Şaguna". Începând cu anul 2000, în oraş s-a înfiinţat Protopopiatul Ortodox, care are în subordine bisericile din partea de vest a Banatului. Numărul ortodocşilor, în anul 2008, depăşea 9000 de credincioşi.

Legături externe