Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” (București): Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (Istoric: typo)
(Istoric: completări)
Linia 22: Linia 22:
 
==Istoric==
 
==Istoric==
 
Sf. Voievod [[Constantin Brâncoveanu]] a construit din temelii această biserică pe locul uneia mai vechi, care se ruinase. A păstrat însă, așa cum era obiceiul, [[hram]]ul bisericii: [[Gheorghe purtătorul de biruință|Sfântul Mare Mucenic Gheorghe]]. Din acest motiv, în limbaj popular, noua biserică a început să fie numită „Sfântul Gheorghe Nou”, deși epitetul „''nou''” se referea la sfântul lăcaș, nu la Sf. Gheorghe. Acest nume s-a păstrat în timp, bucureștenii referindu-se și în prezent cu același nume la biserică și la mica piață din fața ei (unde se află un monument simbolizând „kilometrul zero al României”, deoarece din acel punct sunt măsurate distanțele rutiere dintre București și principalele orașe ale țării, monument inaugurat în 1938).
 
Sf. Voievod [[Constantin Brâncoveanu]] a construit din temelii această biserică pe locul uneia mai vechi, care se ruinase. A păstrat însă, așa cum era obiceiul, [[hram]]ul bisericii: [[Gheorghe purtătorul de biruință|Sfântul Mare Mucenic Gheorghe]]. Din acest motiv, în limbaj popular, noua biserică a început să fie numită „Sfântul Gheorghe Nou”, deși epitetul „''nou''” se referea la sfântul lăcaș, nu la Sf. Gheorghe. Acest nume s-a păstrat în timp, bucureștenii referindu-se și în prezent cu același nume la biserică și la mica piață din fața ei (unde se află un monument simbolizând „kilometrul zero al României”, deoarece din acel punct sunt măsurate distanțele rutiere dintre București și principalele orașe ale țării, monument inaugurat în 1938).
 +
 +
Cronicarul Radu Greceanu consemnează că în cel de-al 17-lea an de domnie al sfântului voievod, acesta a hotărât să construiască cea mai de seamă biserică din București. Un arhitect străin, Veseleil, a fost însărcinat cu proiectarea și construcția edificiului, marele aga Enache Văcărescu fiind drept ispravnic al șantierului. Realizarea picturii interioare i-a fost încredințată vestitului zugrav Pârvu Mutu, aflat atunci în deplinătate artistică și întemeietor al unei adevărate școli de pictură bisericească în Țara Românească. [[Târnosire]]a sfântului lăcaș a avut loc la 29 iunie 1707, ziua de [[prăznuire]] a [[Sfinților Apostoli Petru și Pavel]]. A fost un eveniment foarte important, la care au luat parte voievodul Constantin Brâncoveanu împreună cu familia sa, marii boieri, membrii breslelor bucureștene și mii de credincioși. Slujba a fost oficiată de un sobor de înalți [[ierarh]]i, printre care [[mitropolit]]ul Țării Românești cu toți arhiereii și egumenii, patriarhii Hrisant al Ierusalimului și Gherasim al Alexandriei, precum și alți arhierei din [[Eparhie|eparhiile]] de la sud de Dunăre.
  
 
==Arhitectură==
 
==Arhitectură==

Versiunea de la data 28 noiembrie 2015 19:50

La acest articol se lucrează chiar în acest moment!

Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului.

Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” (București)
Biserica „Sfântul Gheorghe Nou”
Localizare   București, Bd-ul. I. C. Bratianu nr. 1
Jurisdicție  Arhiepiscopia Bucureştilor
Hram  Sfântul Mare Mucenic Gheorghe
Sfântul Ierarh Nicolae
Sfinții Martiri Brâncoveni
Sfânta Cuvioasă Parascheva
Sfințire  1706
Ctitor  Sf. Voievod Constantin Brâncoveanu
Stil arhitectonic  brâncovenesc
Arhitect 
Pictor 
Suprafață 
Înălțime 
Site oficial  http://www.sfantulgheorghenou.ro/
Biserica „Sfântul Gheorghe Nou”; în față, statuia Sf. Voievod Constantin Brâncoveanu

Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” este o biserică ortodoxă, construită în stil brâncovenesc, aflată în centrul municipiului București (pe Bulevardul I. C. Bratianu nr. 1), la „kilometrul zero al României”. Este o ctitorie a Sf. Voievod Constantin Brâncoveanu, hramul sfântului lăcaș fiind Sfântul Mare Mucenic Gheorghe (la 23 aprilie). În prezent, biserica mai are încă trei hramuri: Sfântul Ierarh Nicolae (6 decembrie), Sfinții Martiri Brâncoveni (16 august) și Sfânta Cuvioasă Parascheva (14 octombrie).[1]

Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare B-II-m-A-18225.[2]

Istoric

Sf. Voievod Constantin Brâncoveanu a construit din temelii această biserică pe locul uneia mai vechi, care se ruinase. A păstrat însă, așa cum era obiceiul, hramul bisericii: Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Din acest motiv, în limbaj popular, noua biserică a început să fie numită „Sfântul Gheorghe Nou”, deși epitetul „nou” se referea la sfântul lăcaș, nu la Sf. Gheorghe. Acest nume s-a păstrat în timp, bucureștenii referindu-se și în prezent cu același nume la biserică și la mica piață din fața ei (unde se află un monument simbolizând „kilometrul zero al României”, deoarece din acel punct sunt măsurate distanțele rutiere dintre București și principalele orașe ale țării, monument inaugurat în 1938).

Cronicarul Radu Greceanu consemnează că în cel de-al 17-lea an de domnie al sfântului voievod, acesta a hotărât să construiască cea mai de seamă biserică din București. Un arhitect străin, Veseleil, a fost însărcinat cu proiectarea și construcția edificiului, marele aga Enache Văcărescu fiind drept ispravnic al șantierului. Realizarea picturii interioare i-a fost încredințată vestitului zugrav Pârvu Mutu, aflat atunci în deplinătate artistică și întemeietor al unei adevărate școli de pictură bisericească în Țara Românească. Târnosirea sfântului lăcaș a avut loc la 29 iunie 1707, ziua de prăznuire a Sfinților Apostoli Petru și Pavel. A fost un eveniment foarte important, la care au luat parte voievodul Constantin Brâncoveanu împreună cu familia sa, marii boieri, membrii breslelor bucureștene și mii de credincioși. Slujba a fost oficiată de un sobor de înalți ierarhi, printre care mitropolitul Țării Românești cu toți arhiereii și egumenii, patriarhii Hrisant al Ierusalimului și Gherasim al Alexandriei, precum și alți arhierei din eparhiile de la sud de Dunăre.

Arhitectură

În prezent

Note

Legături externe