https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Biblia_de_la_Bucure%C8%99ti_(1688)&feed=atom&action=historyBiblia de la București (1688) - Revizia istoricului2024-03-29T11:42:37ZIstoricul versiunilor pentru această pagină din wikiMediaWiki 1.30.0https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Biblia_de_la_Bucure%C8%99ti_(1688)&diff=56768&oldid=prevRappY: Adăugare legătură2024-02-09T22:08:48Z<p>Adăugare legătură</p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 9 februarie 2024 22:08</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l3" >Linia 3:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 3:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>'''Biblia de la București (1688)''' sau '''Biblia lui Șerban Cantacuzino''' este prima traducere integrală a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] în [[limba română]]. Este un monument al limbii române vechi, jucând un rol major în dezvoltarea limbii literare.<ref>''Dicționar Enciclopedic'', Editura Enciclopedică, București, 2009, ISBN 973-45-0046-5</ref> Biblia de la București este „cel mai însemnat monument al literaturii religioase la români, atât prin întinderea, cât și prin limba ei cea minunată”, spunea istoricul Alexandru D. Xenopol.<ref>Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', vol. 4, pag. 449, Editura Enciclopedică, București, 1993. ISBN 973-45-0016-3</ref> George Călinescu afirma că „Biblia românească (1688) reprezintă pentru poporul român ceea ce a reprezentat Biblia lui Luther pentru germani”.<ref>[http://www.kosson.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=165%3Abiblia-de-la-bucuresti-1688&catid=45%3Acultura-scrisa&Itemid=43&lang=ro Biblia de la București (1688)]</ref><ref>[https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/o-carte-fundamentala-pentru-limba-romana-biblia-lui-serban-cantacuzino Oana Oroș, ''O carte fundamentală pentru limba română: Biblia lui Șerban Cantacuzino''], Historia.ro, accesat la 3 iunie 2021</ref> Nicolae Iorga spunea că ea este „cel dintâi document sigur de limbă literară stabilită pe înțelesul tuturor românilor”.<ref name=iorga>[[Nicolae Iorga]], ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 206</ref><ref>N.Iorga - Istoria Bisericii Române, I, pag. 402, citat de Vladimir Prelipcean, Nicolae Neaga, Gheorghe Barna, Mircea Chialda, ''Studiul Vechiului Testament'', pp. 159-166, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4</ref></div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>'''Biblia de la București (1688)''' sau '''Biblia lui Șerban Cantacuzino''' este prima traducere integrală a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] în [[limba română]]. Este un monument al limbii române vechi, jucând un rol major în dezvoltarea limbii literare.<ref>''Dicționar Enciclopedic'', Editura Enciclopedică, București, 2009, ISBN 973-45-0046-5</ref> Biblia de la București este „cel mai însemnat monument al literaturii religioase la români, atât prin întinderea, cât și prin limba ei cea minunată”, spunea istoricul Alexandru D. Xenopol.<ref>Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', vol. 4, pag. 449, Editura Enciclopedică, București, 1993. ISBN 973-45-0016-3</ref> George Călinescu afirma că „Biblia românească (1688) reprezintă pentru poporul român ceea ce a reprezentat Biblia lui Luther pentru germani”.<ref>[http://www.kosson.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=165%3Abiblia-de-la-bucuresti-1688&catid=45%3Acultura-scrisa&Itemid=43&lang=ro Biblia de la București (1688)]</ref><ref>[https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/o-carte-fundamentala-pentru-limba-romana-biblia-lui-serban-cantacuzino Oana Oroș, ''O carte fundamentală pentru limba română: Biblia lui Șerban Cantacuzino''], Historia.ro, accesat la 3 iunie 2021</ref> Nicolae Iorga spunea că ea este „cel dintâi document sigur de limbă literară stabilită pe înțelesul tuturor românilor”.<ref name=iorga>[[Nicolae Iorga]], ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 206</ref><ref>N.Iorga - Istoria Bisericii Române, I, pag. 402, citat de Vladimir Prelipcean, Nicolae Neaga, Gheorghe Barna, Mircea Chialda, ''Studiul Vechiului Testament'', pp. 159-166, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4</ref></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Biblia de la București este socotită și ca o expresie a unității românilor de pretutindeni, căci [[Vechiul Testament]] a fost tradus apoi revizuit de doi cărturari moldoveni, Noul Testament era opera cărturarilor transilvăneni ([[Noul Testament de la Alba Iulia|ediția din Alba Iulia, 1648]]), ultima revizuire aparținea cărturarilor munteni, supravegherea tiparului și corectura au fost făcute de un moldovean, iar cheltuielile de tipar au fost suportate de [[Șerban Cantacuzino]]. Prin larga ei circulație în toate ținuturile locuite de români, Biblia de la București a avut un rol însemnat în pregătirea unității poporului român. În însăși foaia de titlu se preciza că s-a tipărit „spre înțelegerea limbii rumânești” și „pentru cea de obște priință s-au dăruit neamului rumânesc”. Iar în prefața pusă sub numele patriarhului Dositei al <del class="diffchange diffchange-inline">[[Biserica Ortodoxă a </del>Ierusalimului|Ierusalimului]], se arăta că rostul Bibliei era „ca să lumineze celor den casă ai Besearecii noroade: rumânilor, moldovenilor și ungrovlahilor”<ref name="păcurariu2">[[Mircea Păcurariu]], ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 2 Ediția II, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. ISBN 973-9130-18-6.</ref>.  </div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Biblia de la București este socotită și ca o expresie a unității românilor de pretutindeni, căci [[Vechiul Testament]] a fost tradus apoi revizuit de doi cărturari moldoveni, Noul Testament era opera cărturarilor transilvăneni ([[Noul Testament de la Alba Iulia|ediția din Alba Iulia, 1648]]), ultima revizuire aparținea cărturarilor munteni, supravegherea tiparului și corectura au fost făcute de un moldovean, iar cheltuielile de tipar au fost suportate de [[Șerban Cantacuzino]]. Prin larga ei circulație în toate ținuturile locuite de români, Biblia de la București a avut un rol însemnat în pregătirea unității poporului român. În însăși foaia de titlu se preciza că s-a tipărit „spre înțelegerea limbii rumânești” și „pentru cea de obște priință s-au dăruit neamului rumânesc”. Iar în prefața pusă sub numele patriarhului <ins class="diffchange diffchange-inline">[[</ins>Dositei al <ins class="diffchange diffchange-inline">II-lea al </ins>Ierusalimului|<ins class="diffchange diffchange-inline">Dositei al </ins>Ierusalimului]], se arăta că rostul Bibliei era „ca să lumineze celor den casă ai Besearecii noroade: rumânilor, moldovenilor și ungrovlahilor”<ref name="păcurariu2">[[Mircea Păcurariu]], ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 2 Ediția II, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. ISBN 973-9130-18-6.</ref>.  </div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Context==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Context==</div></td></tr>
</table>RappYhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Biblia_de_la_Bucure%C8%99ti_(1688)&diff=56577&oldid=prevRappY: Adăugare legătură2024-02-05T23:31:08Z<p>Adăugare legătură</p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 5 februarie 2024 23:31</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l1" >Linia 1:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 1:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>{{Articol de calitate}}</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>{{Articol de calitate}}</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Imagine:Biblia_de_la_Bucuresti_1.jpg|thumb|240px|right|Biblia de la București - foaia de titlu]]{{OrtodoxiaînRomânia}}</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Imagine:Biblia_de_la_Bucuresti_1.jpg|thumb|240px|right|Biblia de la București - foaia de titlu]]{{OrtodoxiaînRomânia}}</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>'''Biblia de la București (1688)''' sau '''Biblia lui Șerban Cantacuzino''' este prima traducere integrală a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] în limba română. Este un monument al limbii române vechi, jucând un rol major în dezvoltarea limbii literare.<ref>''Dicționar Enciclopedic'', Editura Enciclopedică, București, 2009, ISBN 973-45-0046-5</ref> Biblia de la București este „cel mai însemnat monument al literaturii religioase la români, atât prin întinderea, cât și prin limba ei cea minunată”, spunea istoricul Alexandru D. Xenopol.<ref>Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', vol. 4, pag. 449, Editura Enciclopedică, București, 1993. ISBN 973-45-0016-3</ref> George Călinescu afirma că „Biblia românească (1688) reprezintă pentru poporul român ceea ce a reprezentat Biblia lui Luther pentru germani”.<ref>[http://www.kosson.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=165%3Abiblia-de-la-bucuresti-1688&catid=45%3Acultura-scrisa&Itemid=43&lang=ro Biblia de la București (1688)]</ref><ref>[https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/o-carte-fundamentala-pentru-limba-romana-biblia-lui-serban-cantacuzino Oana Oroș, ''O carte fundamentală pentru limba română: Biblia lui Șerban Cantacuzino''], Historia.ro, accesat la 3 iunie 2021</ref> Nicolae Iorga spunea că ea este „cel dintâi document sigur de limbă literară stabilită pe înțelesul tuturor românilor”.<ref name=iorga>[[Nicolae Iorga]], ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 206</ref><ref>N.Iorga - Istoria Bisericii Române, I, pag. 402, citat de Vladimir Prelipcean, Nicolae Neaga, Gheorghe Barna, Mircea Chialda, ''Studiul Vechiului Testament'', pp. 159-166, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4</ref></div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>'''Biblia de la București (1688)''' sau '''Biblia lui Șerban Cantacuzino''' este prima traducere integrală a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] în <ins class="diffchange diffchange-inline">[[</ins>limba română<ins class="diffchange diffchange-inline">]]</ins>. Este un monument al limbii române vechi, jucând un rol major în dezvoltarea limbii literare.<ref>''Dicționar Enciclopedic'', Editura Enciclopedică, București, 2009, ISBN 973-45-0046-5</ref> Biblia de la București este „cel mai însemnat monument al literaturii religioase la români, atât prin întinderea, cât și prin limba ei cea minunată”, spunea istoricul Alexandru D. Xenopol.<ref>Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', vol. 4, pag. 449, Editura Enciclopedică, București, 1993. ISBN 973-45-0016-3</ref> George Călinescu afirma că „Biblia românească (1688) reprezintă pentru poporul român ceea ce a reprezentat Biblia lui Luther pentru germani”.<ref>[http://www.kosson.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=165%3Abiblia-de-la-bucuresti-1688&catid=45%3Acultura-scrisa&Itemid=43&lang=ro Biblia de la București (1688)]</ref><ref>[https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/o-carte-fundamentala-pentru-limba-romana-biblia-lui-serban-cantacuzino Oana Oroș, ''O carte fundamentală pentru limba română: Biblia lui Șerban Cantacuzino''], Historia.ro, accesat la 3 iunie 2021</ref> Nicolae Iorga spunea că ea este „cel dintâi document sigur de limbă literară stabilită pe înțelesul tuturor românilor”.<ref name=iorga>[[Nicolae Iorga]], ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 206</ref><ref>N.Iorga - Istoria Bisericii Române, I, pag. 402, citat de Vladimir Prelipcean, Nicolae Neaga, Gheorghe Barna, Mircea Chialda, ''Studiul Vechiului Testament'', pp. 159-166, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4</ref></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Biblia de la București este socotită și ca o expresie a unității românilor de pretutindeni, căci [[Vechiul Testament]] a fost tradus apoi revizuit de doi cărturari moldoveni, Noul Testament era opera cărturarilor transilvăneni ([[Noul Testament de la Alba Iulia|ediția din Alba Iulia, 1648]]), ultima revizuire aparținea cărturarilor munteni, supravegherea tiparului și corectura au fost făcute de un moldovean, iar cheltuielile de tipar au fost suportate de [[Șerban Cantacuzino]]. Prin larga ei circulație în toate ținuturile locuite de români, Biblia de la București a avut un rol însemnat în pregătirea unității poporului român. În însăși foaia de titlu se preciza că s-a tipărit „spre înțelegerea limbii rumânești” și „pentru cea de obște priință s-au dăruit neamului rumânesc”. Iar în prefața pusă sub numele patriarhului Dositei al [[Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|Ierusalimului]], se arăta că rostul Bibliei era „ca să lumineze celor den casă ai Besearecii noroade: rumânilor, moldovenilor și ungrovlahilor”<ref name="păcurariu2">[[Mircea Păcurariu]], ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 2 Ediția II, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. ISBN 973-9130-18-6.</ref>.  </div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Biblia de la București este socotită și ca o expresie a unității românilor de pretutindeni, căci [[Vechiul Testament]] a fost tradus apoi revizuit de doi cărturari moldoveni, Noul Testament era opera cărturarilor transilvăneni ([[Noul Testament de la Alba Iulia|ediția din Alba Iulia, 1648]]), ultima revizuire aparținea cărturarilor munteni, supravegherea tiparului și corectura au fost făcute de un moldovean, iar cheltuielile de tipar au fost suportate de [[Șerban Cantacuzino]]. Prin larga ei circulație în toate ținuturile locuite de români, Biblia de la București a avut un rol însemnat în pregătirea unității poporului român. În însăși foaia de titlu se preciza că s-a tipărit „spre înțelegerea limbii rumânești” și „pentru cea de obște priință s-au dăruit neamului rumânesc”. Iar în prefața pusă sub numele patriarhului Dositei al [[Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|Ierusalimului]], se arăta că rostul Bibliei era „ca să lumineze celor den casă ai Besearecii noroade: rumânilor, moldovenilor și ungrovlahilor”<ref name="păcurariu2">[[Mircea Păcurariu]], ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 2 Ediția II, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. ISBN 973-9130-18-6.</ref>.  </div></td></tr>
</table>RappYhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Biblia_de_la_Bucure%C8%99ti_(1688)&diff=56395&oldid=prevRappY: Adăugare casetă „OrtodoxiaînRomânia”2024-02-03T12:00:44Z<p>Adăugare casetă „OrtodoxiaînRomânia”</p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 3 februarie 2024 12:00</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l1" >Linia 1:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 1:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>{{Articol de calitate}}</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>{{Articol de calitate}}</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Imagine:Biblia_de_la_Bucuresti_1.jpg|thumb|240px|right|Biblia de la București - foaia de titlu]]</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Imagine:Biblia_de_la_Bucuresti_1.jpg|thumb|240px|right|Biblia de la București - foaia de titlu]]<ins class="diffchange diffchange-inline">{{OrtodoxiaînRomânia}}</ins></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>'''Biblia de la București (1688)''' sau '''Biblia lui Șerban Cantacuzino''' este prima traducere integrală a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] în limba română. Este un monument al limbii române vechi, jucând un rol major în dezvoltarea limbii literare.<ref>''Dicționar Enciclopedic'', Editura Enciclopedică, București, 2009, ISBN 973-45-0046-5</ref> Biblia de la București este „cel mai însemnat monument al literaturii religioase la români, atât prin întinderea, cât și prin limba ei cea minunată”, spunea istoricul Alexandru D. Xenopol.<ref>Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', vol. 4, pag. 449, Editura Enciclopedică, București, 1993. ISBN 973-45-0016-3</ref> George Călinescu afirma că „Biblia românească (1688) reprezintă pentru poporul român ceea ce a reprezentat Biblia lui Luther pentru germani”.<ref>[http://www.kosson.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=165%3Abiblia-de-la-bucuresti-1688&catid=45%3Acultura-scrisa&Itemid=43&lang=ro Biblia de la București (1688)]</ref><ref>[https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/o-carte-fundamentala-pentru-limba-romana-biblia-lui-serban-cantacuzino Oana Oroș, ''O carte fundamentală pentru limba română: Biblia lui Șerban Cantacuzino''], Historia.ro, accesat la 3 iunie 2021</ref> Nicolae Iorga spunea că ea este „cel dintâi document sigur de limbă literară stabilită pe înțelesul tuturor românilor”.<ref name=iorga>[[Nicolae Iorga]], ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 206</ref><ref>N.Iorga - Istoria Bisericii Române, I, pag. 402, citat de Vladimir Prelipcean, Nicolae Neaga, Gheorghe Barna, Mircea Chialda, ''Studiul Vechiului Testament'', pp. 159-166, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4</ref></div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>'''Biblia de la București (1688)''' sau '''Biblia lui Șerban Cantacuzino''' este prima traducere integrală a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] în limba română. Este un monument al limbii române vechi, jucând un rol major în dezvoltarea limbii literare.<ref>''Dicționar Enciclopedic'', Editura Enciclopedică, București, 2009, ISBN 973-45-0046-5</ref> Biblia de la București este „cel mai însemnat monument al literaturii religioase la români, atât prin întinderea, cât și prin limba ei cea minunată”, spunea istoricul Alexandru D. Xenopol.<ref>Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', vol. 4, pag. 449, Editura Enciclopedică, București, 1993. ISBN 973-45-0016-3</ref> George Călinescu afirma că „Biblia românească (1688) reprezintă pentru poporul român ceea ce a reprezentat Biblia lui Luther pentru germani”.<ref>[http://www.kosson.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=165%3Abiblia-de-la-bucuresti-1688&catid=45%3Acultura-scrisa&Itemid=43&lang=ro Biblia de la București (1688)]</ref><ref>[https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/o-carte-fundamentala-pentru-limba-romana-biblia-lui-serban-cantacuzino Oana Oroș, ''O carte fundamentală pentru limba română: Biblia lui Șerban Cantacuzino''], Historia.ro, accesat la 3 iunie 2021</ref> Nicolae Iorga spunea că ea este „cel dintâi document sigur de limbă literară stabilită pe înțelesul tuturor românilor”.<ref name=iorga>[[Nicolae Iorga]], ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 206</ref><ref>N.Iorga - Istoria Bisericii Române, I, pag. 402, citat de Vladimir Prelipcean, Nicolae Neaga, Gheorghe Barna, Mircea Chialda, ''Studiul Vechiului Testament'', pp. 159-166, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4</ref></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
</table>RappYhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Biblia_de_la_Bucure%C8%99ti_(1688)&diff=56340&oldid=prevRappY: Adăugare detalii despre cum Biblia avea un caracter pan-românesc și alte completări din Pr. Păcurariu2024-01-24T22:58:52Z<p>Adăugare detalii despre cum Biblia avea un caracter pan-românesc și alte completări din Pr. Păcurariu</p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 24 ianuarie 2024 22:58</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l2" >Linia 2:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 2:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Imagine:Biblia_de_la_Bucuresti_1.jpg|thumb|240px|right|Biblia de la București - foaia de titlu]]</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Imagine:Biblia_de_la_Bucuresti_1.jpg|thumb|240px|right|Biblia de la București - foaia de titlu]]</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>'''Biblia de la București (1688)''' sau '''Biblia lui Șerban Cantacuzino''' este prima traducere integrală a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] în limba română. Este un monument al limbii române vechi, jucând un rol major în dezvoltarea limbii literare.<ref>''Dicționar Enciclopedic'', Editura Enciclopedică, București, 2009, ISBN 973-45-0046-5</ref> Biblia de la București este „cel mai însemnat monument al literaturii religioase la români, atât prin întinderea, cât și prin limba ei cea minunată”, spunea istoricul Alexandru D. Xenopol.<ref>Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', vol. 4, pag. 449, Editura Enciclopedică, București, 1993. ISBN 973-45-0016-3</ref> George Călinescu afirma că „Biblia românească (1688) reprezintă pentru poporul român ceea ce a reprezentat Biblia lui Luther pentru germani”.<ref>[http://www.kosson.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=165%3Abiblia-de-la-bucuresti-1688&catid=45%3Acultura-scrisa&Itemid=43&lang=ro Biblia de la București (1688)]</ref><ref>[https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/o-carte-fundamentala-pentru-limba-romana-biblia-lui-serban-cantacuzino Oana Oroș, ''O carte fundamentală pentru limba română: Biblia lui Șerban Cantacuzino''], Historia.ro, accesat la 3 iunie 2021</ref> Nicolae Iorga spunea că ea este „cel dintâi document sigur de limbă literară stabilită pe înțelesul tuturor românilor”.<ref name=iorga>[[Nicolae Iorga]], ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 206</ref><ref>N.Iorga - Istoria Bisericii Române, I, pag. 402, citat de Vladimir Prelipcean, Nicolae Neaga, Gheorghe Barna, Mircea Chialda, ''Studiul Vechiului Testament'', pp. 159-166, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4</ref></div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>'''Biblia de la București (1688)''' sau '''Biblia lui Șerban Cantacuzino''' este prima traducere integrală a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] în limba română. Este un monument al limbii române vechi, jucând un rol major în dezvoltarea limbii literare.<ref>''Dicționar Enciclopedic'', Editura Enciclopedică, București, 2009, ISBN 973-45-0046-5</ref> Biblia de la București este „cel mai însemnat monument al literaturii religioase la români, atât prin întinderea, cât și prin limba ei cea minunată”, spunea istoricul Alexandru D. Xenopol.<ref>Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', vol. 4, pag. 449, Editura Enciclopedică, București, 1993. ISBN 973-45-0016-3</ref> George Călinescu afirma că „Biblia românească (1688) reprezintă pentru poporul român ceea ce a reprezentat Biblia lui Luther pentru germani”.<ref>[http://www.kosson.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=165%3Abiblia-de-la-bucuresti-1688&catid=45%3Acultura-scrisa&Itemid=43&lang=ro Biblia de la București (1688)]</ref><ref>[https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/o-carte-fundamentala-pentru-limba-romana-biblia-lui-serban-cantacuzino Oana Oroș, ''O carte fundamentală pentru limba română: Biblia lui Șerban Cantacuzino''], Historia.ro, accesat la 3 iunie 2021</ref> Nicolae Iorga spunea că ea este „cel dintâi document sigur de limbă literară stabilită pe înțelesul tuturor românilor”.<ref name=iorga>[[Nicolae Iorga]], ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 206</ref><ref>N.Iorga - Istoria Bisericii Române, I, pag. 402, citat de Vladimir Prelipcean, Nicolae Neaga, Gheorghe Barna, Mircea Chialda, ''Studiul Vechiului Testament'', pp. 159-166, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4</ref></div></td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;"></ins></div></td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">Biblia de la București este socotită și ca o expresie a unității românilor de pretutindeni, căci [[Vechiul Testament]] a fost tradus apoi revizuit de doi cărturari moldoveni, Noul Testament era opera cărturarilor transilvăneni ([[Noul Testament de la Alba Iulia|ediția din Alba Iulia, 1648]]), ultima revizuire aparținea cărturarilor munteni, supravegherea tiparului și corectura au fost făcute de un moldovean, iar cheltuielile de tipar au fost suportate de [[Șerban Cantacuzino]]. Prin larga ei circulație în toate ținuturile locuite de români, Biblia de la București a avut un rol însemnat în pregătirea unității poporului român. În însăși foaia de titlu se preciza că s-a tipărit „spre înțelegerea limbii rumânești” și „pentru cea de obște priință s-au dăruit neamului rumânesc”. Iar în prefața pusă sub numele patriarhului Dositei al [[Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|Ierusalimului]], se arăta că rostul Bibliei era „ca să lumineze celor den casă ai Besearecii noroade: rumânilor, moldovenilor și ungrovlahilor”<ref name="păcurariu2">[[Mircea Păcurariu]], ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 2 Ediția II, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. ISBN 973-9130-18-6.</ref>. </ins></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Context==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Context==</div></td></tr>
<tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l38" >Linia 38:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 40:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Biblia de la București are meritul de a fi, pe lângă prima traducere integrală a Bibliei în lb. română, și o traducere reînnoită lexical, stilistic și literar. Traducătorii ei au avut grijă să păstreze textul și cât mai autentic, dar și să-l îmbrace în haină de limbă nouă. Din lexicul arhaic s-a renunțat la o serie de arhaisme sau slavonisme, păstrându-se din ele ce era mai expresiv; s-a procedat la romanizarea limbii prin folosirea de termeni latini și chiar neologisme, prin formarea de cuvinte compuse pentru exprimarea unor noțiuni: pt. geograf — „scriitoriu de pământ“; pentru hipodrom — „alergătura cailor“; pentru colaborator — „împreună lucrătoriu“ etc, precum și acordarea de noi sensuri unor cuvinte: ex. „duh“ pentru aer; „gând“, cu sens de gândire; „zidire“ pentru făptură ș.a. Traducătorii au reușit să realizeze o operă monumentală ca valoare literară, respectând în același timp exactitatea traducerii și structurii lingvistice, care se constată prin examenul comparativ al textelor (I. C. C. Um, BȘC, p. 978-983).<ref>[[Ene Braniște]] și Ecaterina Braniște, ''Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase'', Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2</ref></div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Biblia de la București are meritul de a fi, pe lângă prima traducere integrală a Bibliei în lb. română, și o traducere reînnoită lexical, stilistic și literar. Traducătorii ei au avut grijă să păstreze textul și cât mai autentic, dar și să-l îmbrace în haină de limbă nouă. Din lexicul arhaic s-a renunțat la o serie de arhaisme sau slavonisme, păstrându-se din ele ce era mai expresiv; s-a procedat la romanizarea limbii prin folosirea de termeni latini și chiar neologisme, prin formarea de cuvinte compuse pentru exprimarea unor noțiuni: pt. geograf — „scriitoriu de pământ“; pentru hipodrom — „alergătura cailor“; pentru colaborator — „împreună lucrătoriu“ etc, precum și acordarea de noi sensuri unor cuvinte: ex. „duh“ pentru aer; „gând“, cu sens de gândire; „zidire“ pentru făptură ș.a. Traducătorii au reușit să realizeze o operă monumentală ca valoare literară, respectând în același timp exactitatea traducerii și structurii lingvistice, care se constată prin examenul comparativ al textelor (I. C. C. Um, BȘC, p. 978-983).<ref>[[Ene Braniște]] și Ecaterina Braniște, ''Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase'', Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2</ref></div></td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;"></ins></div></td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">== Contribuția lui Dosoftei ==</ins></div></td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">Cercetătorul N. A. Ursu a formulat ipoteza că traducerea lui Nicolae Milescu a fost revizuită și îndreptată pentru prima dată de mitropolitul [[Dosoftei al Moldovei]], pe când era episcop la [[Arhiepiscopia Romanului și Bacăului|Roman]]. Dovedește acest lucru „prin prezența sporadică și oarecum enigmatică în Biblia de la București a unor cuvinte care caracterizează scrisul lui Dosoftei”<ref name="păcurariu2" />.</ins></div></td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;"></ins></div></td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">Diortosirea textului a făcut-o proinepiscopul Mitrofan de Huș, [[ucenic]] al mitropolitului Dosoftei al Moldovei, căci o însemnare de pe ultima pagină îl prezenta ca: „a tot meșterșugul tipografiei și îndireptării cuvintelor rumânești ostenitoriu”.</ins></div></td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;"></ins></div></td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">Faptul că nu a fost menționat numele mitropolitului Dosoftei are următoarea explicație: Dosoftei, în 1688, era exilat în Polonia, amenințat cu caterisirea. În astfel de condiții, firește că menționarea numelui lui între ostenitori nu era considerată oportună. Totodată este vrednic de subliniat faptul că un exemplar din Biblie i-a fost trimis lui Dosoftei în Polonia, pe care el a făcut diferite comentarii marginale la Vechiul Testament, în limbile latină, greacă, polonă, și română.</ins></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Tipărirea==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Tipărirea==</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Imagine:Biblia_de_la_Bucuresti_2.jpg|thumb|240px|right|Biblia de la București - prima pagină (verso)]]</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Imagine:Biblia_de_la_Bucuresti_2.jpg|thumb|240px|right|Biblia de la București - prima pagină (verso)]]</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Tipărirea a început în 5 noiembrie 1687 sub [[Șerban Cantacuzino]] și s-a terminat în 10 noiembrie 1688, după moartea acestuia, la începutul domniei lui [[Constantin Brâncoveanu]]. La conducerea tipografiei domnești din București, unde s-a reușit această importantă lucrare, se afla viitorul [[episcop]] [[Mitrofan al Buzăului]]<del class="diffchange diffchange-inline">.</del><ref>[https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/an-omagial/episcopul-mitrofan-al-buzaului-un-nou-coresi-al-artei-tipografice-150064.html Andrei Butu: ''Episcopul Mitrofan al Buzăului, „un nou Coresi” al artei tipografice''], 28 noiembrie 2019, ''Ziarul Lumina'', accesat 8 aprilie 2023</ref></div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Tipărirea a început în 5 noiembrie 1687 sub [[Șerban Cantacuzino]] și s-a terminat în 10 noiembrie 1688, după moartea acestuia, la începutul domniei lui [[Constantin Brâncoveanu]]. La conducerea tipografiei domnești din București, unde s-a reușit această importantă lucrare, se afla viitorul [[episcop]] [[Mitrofan al Buzăului]]<ref>[https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/an-omagial/episcopul-mitrofan-al-buzaului-un-nou-coresi-al-artei-tipografice-150064.html Andrei Butu: ''Episcopul Mitrofan al Buzăului, „un nou Coresi” al artei tipografice''], 28 noiembrie 2019, ''Ziarul Lumina'', accesat 8 aprilie 2023</ref><ins class="diffchange diffchange-inline">, iar mitropolitul sub care s-a realizat această lucrare a fost cărturarul [[Teodosie al Țării Românești|Teodosie]].</ins></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Tehnica redacțională și tipografică a Bibliei este remarcabilă pentru perioada respectivă. Este publicată în format mare, „in folio” . Textul este pe două coloane, cu litere mici chirilice, cu cerneală de două culori, negru și roșu. Are 938 pagini din hârtie densă. Titlul este bogat, încadrat în chenar floral și arată că s-a tradus „dupre limba elinească spre înțelegerea limbii românești”. Pe verso-ul foii de titlu se găsește stema țării (corbul cu crucea în cioc), într-un mare medalion oval.<ref>[http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Biblia_de_la_Bucure%C5%9Fti ''Biblia de la Bucureşti''], ''EnciclopediaRomâniei'', accesat 8 aprilie 2023</ref></div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Tehnica redacțională și tipografică a Bibliei este remarcabilă pentru perioada respectivă. Este publicată în format mare, „in folio” . Textul este pe două coloane, cu litere mici chirilice, cu cerneală de două culori, negru și roșu. Are 938 pagini din hârtie densă. Titlul este bogat, încadrat în chenar floral și arată că s-a tradus „dupre limba elinească spre înțelegerea limbii românești”. Pe verso-ul foii de titlu se găsește stema țării (corbul cu crucea în cioc), într-un mare medalion oval.<ref>[http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Biblia_de_la_Bucure%C5%9Fti ''Biblia de la Bucureşti''], ''EnciclopediaRomâniei'', accesat 8 aprilie 2023</ref></div></td></tr>
<tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l53" >Linia 53:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 62:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Biblia din 1688 conține, în afara cărților canonice, și o carte apocrifă: „A lui Iosip la Macavei carte, adecă despre singurul țiitoriul gând“, adică lucrarea „Despre rațiunea dominantă“ atribuită lui [[Iosif Flavius]], tradusă în românește de [[Nicolae Milescu]].<ref>http://www.episcopiacaransebesului.ro/readarticle.php?article_id=397</ref>  </div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Biblia din 1688 conține, în afara cărților canonice, și o carte apocrifă: „A lui Iosip la Macavei carte, adecă despre singurul țiitoriul gând“, adică lucrarea „Despre rațiunea dominantă“ atribuită lui [[Iosif Flavius]], tradusă în românește de [[Nicolae Milescu]].<ref>http://www.episcopiacaransebesului.ro/readarticle.php?article_id=397</ref>  </div></td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;"></ins></div></td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">Aceasta este prima scriere filozofică tradusă în limba română<ref name="păcurariu2" />. Cartea se ocupă cu capacitatea rațiunii de a domina sentimentele, fiind un amestec de cultură ebraică și elenică, puternic influențată de filozofia lui Platon și Aristotel. Editorii au anexat cărții și o erată, prima consemnată în istoria tiparului românesc.</ins></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Ediția jubiliară din 1988==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Ediția jubiliară din 1988==</div></td></tr>
<tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l69" >Linia 69:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 80:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>#Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', vol. 4, pag. 449, Editura Enciclopedică, București, 1993, ISBN 973-45-0016-3</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>#Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', vol. 4, pag. 449, Editura Enciclopedică, București, 1993, ISBN 973-45-0016-3</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>#Vladimir Prelipcean, Nicolae Neaga, Gheorghe Barna, Mircea Chialda, ''Studiul Vechiului Testament'', pag. 96, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>#Vladimir Prelipcean, Nicolae Neaga, Gheorghe Barna, Mircea Chialda, ''Studiul Vechiului Testament'', pag. 96, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4</div></td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;"># [[Mircea Păcurariu]], ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 2 Ediția II, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. ISBN 973-9130-18-6.</ins></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==A se vedea și==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==A se vedea și==</div></td></tr>
<tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l83" >Linia 83:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 95:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Texte]]</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Texte]]</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Articole de calitate]]</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Articole de calitate]]</div></td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">[[Categorie:Istoria Bisericii]]</ins></div></td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">[[Categorie:Ortodoxia în România]]</ins></div></td></tr>
</table>RappYhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Biblia_de_la_Bucure%C8%99ti_(1688)&diff=56277&oldid=prevRappY: Adăugare legătură2024-01-17T22:55:43Z<p>Adăugare legătură</p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 17 ianuarie 2024 22:55</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l5" >Linia 5:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 5:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Context==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Context==</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Rânduiala slujbelor în cultul ortodox cuprinde un mare număr de texte din Sfânta Scriptură, sub formă de pericope și învățături, lucru care a înlesnit cunoașterea ei de către credincioșii participanți la slujbele liturgice. Așa se explică și apariția în limba română a primelor texte manuscrise din [[Sfânta Scriptură]] (secolul al XVI-lea), sub numele de ''Psaltirea Scheiană'', ''Psaltirea Hurmuzachi'', ''Psaltirea voronețeană'' (cuprinzând textul [[psalm]]ilor din [[Vechiul Testament]]), ''Codicele voronețean'' (cu texte din [[Faptele Apostolilor]] și din Epistole), manuscrise ale căror traduceri în limba poporului se crede a fi mult mai vechi decât cele din secolul al XVI-lea, când apar și primele tipărituri românești ale lui Coresi (''Evangheliarul de la Brașov'', 1561 și ''Psaltirea'', 1570). Valoarea liturgică a Sfintei Scripturi și nevoia ca ea să fie cunoscută și înțeleasă, explică și traducerea în limba română a Noului Testament, tipărit la Bălgrad (Alba-Iulia), 1648, și apoi traducerea integrală, tot în secolul al XVII-Iea, a Sfintei Scripturi (1688), tipărită la București prin grija și cu cheltuiala voievodului [[Șerban Cantacuzino]] și a urmașului său, [[Constantin Brâncoveanu]].<ref>[[Ene Braniște]] și Ecaterina Braniște, ''Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase'', Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2</ref></div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Rânduiala slujbelor în cultul ortodox cuprinde un mare număr de texte din Sfânta Scriptură, sub formă de pericope și învățături, lucru care a înlesnit cunoașterea ei de către credincioșii participanți la slujbele liturgice. Așa se explică și apariția în limba română a primelor texte manuscrise din [[Sfânta Scriptură]] (secolul al XVI-lea), sub numele de ''Psaltirea Scheiană'', ''Psaltirea Hurmuzachi'', ''Psaltirea voronețeană'' (cuprinzând textul [[psalm]]ilor din [[Vechiul Testament]]), ''Codicele voronețean'' (cu texte din [[Faptele Apostolilor]] și din Epistole), manuscrise ale căror traduceri în limba poporului se crede a fi mult mai vechi decât cele din secolul al XVI-lea, când apar și primele tipărituri românești ale lui Coresi (''Evangheliarul de la Brașov'', 1561 și ''Psaltirea'', 1570). Valoarea liturgică a Sfintei Scripturi și nevoia ca ea să fie cunoscută și înțeleasă, explică și traducerea în limba română a <ins class="diffchange diffchange-inline">[[Noul Testament de la Alba Iulia|</ins>Noului Testament, tipărit la Bălgrad<ins class="diffchange diffchange-inline">]] </ins>(Alba-Iulia), 1648, și apoi traducerea integrală, tot în secolul al XVII-Iea, a Sfintei Scripturi (1688), tipărită la București prin grija și cu cheltuiala voievodului [[Șerban Cantacuzino]] și a urmașului său, [[Constantin Brâncoveanu]].<ref>[[Ene Braniște]] și Ecaterina Braniște, ''Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase'', Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2</ref></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Protectori==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Protectori==</div></td></tr>
<tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l32" >Linia 32:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 32:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>* Psaltirea în versuri a lui Dosoftei (1679) și în proză (1680);</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>* Psaltirea în versuri a lui Dosoftei (1679) și în proză (1680);</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>* Vechiul Testament tradus de [[Nicolae Milescu]], (1662-1668);</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>* Vechiul Testament tradus de [[Nicolae Milescu]], (1662-1668);</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>* Noul Testament de la Bălgrad, tradus și tipărit de Mitropolitul [[Simion Ștefan]], 1648, Alba Iulia;</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>* <ins class="diffchange diffchange-inline">[[</ins>Noul Testament de la Bălgrad<ins class="diffchange diffchange-inline">]]</ins>, tradus și tipărit de Mitropolitul [[Simion Ștefan]], 1648, Alba Iulia;</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>* Tot pentru Noul Testament s-au folosit manuscrisele maramureșene (Codicele voronețean și Codicele sturzan), precum și tipăriturile lui Coresi.</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>* Tot pentru Noul Testament s-au folosit manuscrisele maramureșene (Codicele voronețean și Codicele sturzan), precum și tipăriturile lui Coresi.</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
</table>RappYhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Biblia_de_la_Bucure%C8%99ti_(1688)&diff=54213&oldid=prevSîmbotin: /* Tipărirea */ referințe2023-04-08T05:17:03Z<p><span dir="auto"><span class="autocomment">Tipărirea: </span> referințe</span></p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 8 aprilie 2023 05:17</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l41" >Linia 41:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 41:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Tipărirea==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Tipărirea==</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Imagine:Biblia_de_la_Bucuresti_2.jpg|thumb|240px|right|Biblia de la București - prima pagină (verso)]]</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Imagine:Biblia_de_la_Bucuresti_2.jpg|thumb|240px|right|Biblia de la București - prima pagină (verso)]]</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Tipărirea a început în 5 noiembrie 1687 sub [[Șerban Cantacuzino]] și s-a terminat în 10 noiembrie 1688, după moartea acestuia, la începutul domniei lui [[Constantin Brâncoveanu]]. La conducerea tipografiei domnești din București, unde s-a reușit această importantă lucrare, se afla viitorul [[episcop]] [[Mitrofan al Buzăului]].</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Tipărirea a început în 5 noiembrie 1687 sub [[Șerban Cantacuzino]] și s-a terminat în 10 noiembrie 1688, după moartea acestuia, la începutul domniei lui [[Constantin Brâncoveanu]]. La conducerea tipografiei domnești din București, unde s-a reușit această importantă lucrare, se afla viitorul [[episcop]] [[Mitrofan al Buzăului]].<ins class="diffchange diffchange-inline"><ref>[https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/an-omagial/episcopul-mitrofan-al-buzaului-un-nou-coresi-al-artei-tipografice-150064.html Andrei Butu: ''Episcopul Mitrofan al Buzăului, „un nou Coresi” al artei tipografice''], 28 noiembrie 2019, ''Ziarul Lumina'', accesat 8 aprilie 2023</ref></ins></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Tehnica redacțională și tipografică a Bibliei este remarcabilă pentru perioada respectivă. Este publicată în format mare, „in folio” . Textul este pe două coloane, cu litere mici chirilice, cu cerneală de două culori, negru și roșu. Are 938 pagini din hârtie densă. Titlul este bogat, încadrat în chenar floral și arată că s-a tradus „dupre limba elinească spre înțelegerea limbii românești”. Pe verso-ul foii de titlu se găsește stema țării (corbul cu crucea în cioc), într-un mare medalion oval.</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Tehnica redacțională și tipografică a Bibliei este remarcabilă pentru perioada respectivă. Este publicată în format mare, „in folio” . Textul este pe două coloane, cu litere mici chirilice, cu cerneală de două culori, negru și roșu. Are 938 pagini din hârtie densă. Titlul este bogat, încadrat în chenar floral și arată că s-a tradus „dupre limba elinească spre înțelegerea limbii românești”. Pe verso-ul foii de titlu se găsește stema țării (corbul cu crucea în cioc), într-un mare medalion oval.<ins class="diffchange diffchange-inline"><ref>[http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Biblia_de_la_Bucure%C5%9Fti ''Biblia de la Bucureşti''], ''EnciclopediaRomâniei'', accesat 8 aprilie 2023</ref></ins></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Răspândirea==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Răspândirea==</div></td></tr>
</table>Sîmbotinhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Biblia_de_la_Bucure%C8%99ti_(1688)&diff=54212&oldid=prevSîmbotin: /* Context */ leg. interne2023-04-08T04:58:01Z<p><span dir="auto"><span class="autocomment">Context: </span> leg. interne</span></p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 8 aprilie 2023 04:58</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l5" >Linia 5:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 5:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Context==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Context==</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Rânduiala slujbelor în cultul ortodox cuprinde un mare număr de texte din Sfânta Scriptură, sub formă de pericope și învățături, lucru care a înlesnit cunoașterea ei de către credincioșii participanți la slujbele liturgice. Așa se explică și apariția în limba română a primelor texte manuscrise din Sfânta Scriptură (<del class="diffchange diffchange-inline">sec. </del>XVI), sub numele de ''Psaltirea Scheiană'', ''Psaltirea Hurmuzachi'', ''Psaltirea voronețeană'' (cuprinzând textul <del class="diffchange diffchange-inline">psalmilor </del>din Vechiul Testament), ''Codicele voronețean'' (cu texte din Faptele Apostolilor și din Epistole), manuscrise <del class="diffchange diffchange-inline">a </del>căror <del class="diffchange diffchange-inline">traducere </del>în limba poporului se crede a fi mult mai <del class="diffchange diffchange-inline">veche </del>decât cele din <del class="diffchange diffchange-inline">sec. </del>XVI, când apar și primele tipărituri românești ale lui Coresi (''Evangheliarul de la Brașov'', 1561 și ''Psaltirea'', 1570). Valoarea liturgică a Sfintei Scripturi și nevoia ca ea să fie cunoscută și înțeleasă, explică și traducerea în limba română a Noului Testament, tipărit la Bălgrad (Alba-Iulia), 1648, și apoi traducerea integrală, tot în <del class="diffchange diffchange-inline">sec. </del>al XVII-Iea, a Sfintei Scripturi (1688), tipărită la București prin grija și cu cheltuiala <del class="diffchange diffchange-inline">Domnitorului </del>Șerban Cantacuzino și a urmașului său, Constantin Brâncoveanu.<ref>[[Ene Braniște]] și Ecaterina Braniște, ''Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase'', Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2</ref>  </div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Rânduiala slujbelor în cultul ortodox cuprinde un mare număr de texte din Sfânta Scriptură, sub formă de pericope și învățături, lucru care a înlesnit cunoașterea ei de către credincioșii participanți la slujbele liturgice. Așa se explică și apariția în limba română a primelor texte manuscrise din <ins class="diffchange diffchange-inline">[[</ins>Sfânta Scriptură<ins class="diffchange diffchange-inline">]] </ins>(<ins class="diffchange diffchange-inline">secolul al </ins>XVI<ins class="diffchange diffchange-inline">-lea</ins>), sub numele de ''Psaltirea Scheiană'', ''Psaltirea Hurmuzachi'', ''Psaltirea voronețeană'' (cuprinzând textul <ins class="diffchange diffchange-inline">[[psalm]]ilor </ins>din <ins class="diffchange diffchange-inline">[[</ins>Vechiul Testament<ins class="diffchange diffchange-inline">]]</ins>), ''Codicele voronețean'' (cu texte din <ins class="diffchange diffchange-inline">[[</ins>Faptele Apostolilor<ins class="diffchange diffchange-inline">]] </ins>și din Epistole), manuscrise <ins class="diffchange diffchange-inline">ale </ins>căror <ins class="diffchange diffchange-inline">traduceri </ins>în limba poporului se crede a fi mult mai <ins class="diffchange diffchange-inline">vechi </ins>decât cele din <ins class="diffchange diffchange-inline">secolul al </ins>XVI<ins class="diffchange diffchange-inline">-lea</ins>, când apar și primele tipărituri românești ale lui Coresi (''Evangheliarul de la Brașov'', 1561 și ''Psaltirea'', 1570). Valoarea liturgică a Sfintei Scripturi și nevoia ca ea să fie cunoscută și înțeleasă, explică și traducerea în limba română a Noului Testament, tipărit la Bălgrad (Alba-Iulia), 1648, și apoi traducerea integrală, tot în <ins class="diffchange diffchange-inline">secolul </ins>al XVII-Iea, a Sfintei Scripturi (1688), tipărită la București prin grija și cu cheltuiala <ins class="diffchange diffchange-inline">voievodului [[</ins>Șerban Cantacuzino<ins class="diffchange diffchange-inline">]] </ins>și a urmașului său, <ins class="diffchange diffchange-inline">[[</ins>Constantin Brâncoveanu<ins class="diffchange diffchange-inline">]]</ins>.<ref>[[Ene Braniște]] și Ecaterina Braniște, ''Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase'', Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2</ref></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Protectori==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Protectori==</div></td></tr>
</table>Sîmbotinhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Biblia_de_la_Bucure%C8%99ti_(1688)&diff=54208&oldid=prevInistea la 7 aprilie 2023 12:182023-04-07T12:18:58Z<p></p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 7 aprilie 2023 12:18</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l1" >Linia 1:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 1:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>{{Articol de calitate}}</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>{{Articol de calitate}}</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Imagine:Biblia_de_la_Bucuresti_1.jpg|thumb|240px|right|Biblia de la București - foaia de titlu]]</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Imagine:Biblia_de_la_Bucuresti_1.jpg|thumb|240px|right|Biblia de la București - foaia de titlu]]</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>'''Biblia de la București (1688)''' sau '''Biblia lui Șerban Cantacuzino''' este prima traducere integrală a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] în limba română. Este un monument al limbii române vechi, jucând un rol major în dezvoltarea limbii literare.<ref>''<del class="diffchange diffchange-inline">Dicţionar </del>Enciclopedic'', Editura Enciclopedică, București, 2009, ISBN 973-45-0046-5</ref> Biblia de la București este „cel mai însemnat monument al literaturii religioase la români, atât prin întinderea, cât și prin limba ei cea minunată”, spunea istoricul Alexandru D. Xenopol.<ref>Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', vol. 4, pag. 449, Editura Enciclopedică, București, 1993. ISBN 973-45-0016-3</ref> George Călinescu afirma că „Biblia românească (1688) reprezintă pentru poporul român ceea ce a reprezentat Biblia lui Luther pentru germani”.<ref>[http://www.kosson.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=165%3Abiblia-de-la-bucuresti-1688&catid=45%3Acultura-scrisa&Itemid=43&lang=ro Biblia de la București (1688)]</ref><ref>[https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/o-carte-fundamentala-pentru-limba-romana-biblia-lui-serban-cantacuzino Oana Oroș, ''O carte fundamentală pentru limba română: Biblia lui Șerban Cantacuzino''], Historia.ro, accesat la 3 iunie 2021</ref> Nicolae Iorga spunea că ea este „cel dintâi document sigur de limbă literară stabilită pe înțelesul tuturor românilor”.<ref name=iorga>[[Nicolae Iorga]], ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 206</ref><ref>N.Iorga - Istoria Bisericii Române, I, pag. 402, citat de Vladimir Prelipcean, Nicolae Neaga, Gheorghe Barna, Mircea Chialda, ''Studiul Vechiului Testament'', pp. 159-166, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4</ref></div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>'''Biblia de la București (1688)''' sau '''Biblia lui Șerban Cantacuzino''' este prima traducere integrală a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] în limba română. Este un monument al limbii române vechi, jucând un rol major în dezvoltarea limbii literare.<ref>''<ins class="diffchange diffchange-inline">Dicționar </ins>Enciclopedic'', Editura Enciclopedică, București, 2009, ISBN 973-45-0046-5</ref> Biblia de la București este „cel mai însemnat monument al literaturii religioase la români, atât prin întinderea, cât și prin limba ei cea minunată”, spunea istoricul Alexandru D. Xenopol.<ref>Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', vol. 4, pag. 449, Editura Enciclopedică, București, 1993. ISBN 973-45-0016-3</ref> George Călinescu afirma că „Biblia românească (1688) reprezintă pentru poporul român ceea ce a reprezentat Biblia lui Luther pentru germani”.<ref>[http://www.kosson.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=165%3Abiblia-de-la-bucuresti-1688&catid=45%3Acultura-scrisa&Itemid=43&lang=ro Biblia de la București (1688)]</ref><ref>[https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/o-carte-fundamentala-pentru-limba-romana-biblia-lui-serban-cantacuzino Oana Oroș, ''O carte fundamentală pentru limba română: Biblia lui Șerban Cantacuzino''], Historia.ro, accesat la 3 iunie 2021</ref> Nicolae Iorga spunea că ea este „cel dintâi document sigur de limbă literară stabilită pe înțelesul tuturor românilor”.<ref name=iorga>[[Nicolae Iorga]], ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 206</ref><ref>N.Iorga - Istoria Bisericii Române, I, pag. 402, citat de Vladimir Prelipcean, Nicolae Neaga, Gheorghe Barna, Mircea Chialda, ''Studiul Vechiului Testament'', pp. 159-166, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4<ins class="diffchange diffchange-inline"></ref></ins></div></td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div> </div></td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins class="diffchange diffchange-inline">==Context==</ins></div></td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div> </div></td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins class="diffchange diffchange-inline">Rânduiala slujbelor în cultul ortodox cuprinde un mare număr de texte din Sfânta Scriptură, sub formă de pericope și învățături, lucru care a înlesnit cunoașterea ei de către credincioșii participanți la slujbele liturgice. Așa se explică și apariția în limba română a primelor texte manuscrise din Sfânta Scriptură (sec. XVI), sub numele de ''Psaltirea Scheiană'', ''Psaltirea Hurmuzachi'', ''Psaltirea voronețeană'' (cuprinzând textul psalmilor din Vechiul Testament), ''Codicele voronețean'' (cu texte din Faptele Apostolilor și din Epistole), manuscrise a căror traducere în limba poporului se crede a fi mult mai veche decât cele din sec. XVI, când apar și primele tipărituri românești ale lui Coresi (''Evangheliarul de la Brașov'', 1561 și ''Psaltirea'', 1570). Valoarea liturgică a Sfintei Scripturi și nevoia ca ea să fie cunoscută și înțeleasă, explică și traducerea în limba română a Noului Testament, tipărit la Bălgrad (Alba-Iulia), 1648, și apoi traducerea integrală, tot în sec. al XVII-Iea, a Sfintei Scripturi (1688), tipărită la București prin grija și cu cheltuiala Domnitorului Șerban Cantacuzino și a urmașului său, Constantin Brâncoveanu.<ref>[[Ene Braniște]] și Ecaterina Braniște, ''Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase'', Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2</ins></ref>  </div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Protectori==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Protectori==</div></td></tr>
<tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l8" >Linia 8:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 12:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Pagina de gardă a primei ediții are următorul cuprins:</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Pagina de gardă a primei ediții are următorul cuprins:</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>:''Biblia, adecă Dumnezeiasca scriptură. Care s-au tălmăcit dupre limba elinească spre <del class="diffchange diffchange-inline">înţăleagerea </del>limbii rumânești, la porunca Prea bunului creștin și luminatului domn IOAN <del class="diffchange diffchange-inline">ŞERBAN </del>CANTACOZINO BASARAB VOEVOD, și cu îndemânarea dumnealui COSTANDIN BRÂNCOVEANUL marele logofăt''.</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>:''Biblia, adecă Dumnezeiasca scriptură. Care s-au tălmăcit dupre limba elinească spre <ins class="diffchange diffchange-inline">înțăleagerea </ins>limbii rumânești, la porunca Prea bunului creștin și luminatului domn IOAN <ins class="diffchange diffchange-inline">ȘERBAN </ins>CANTACOZINO BASARAB VOEVOD, și cu îndemânarea dumnealui COSTANDIN BRÂNCOVEANUL marele logofăt''.</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>:''Tipăritu-s-au întâiu în scaunul Mitropoliei Bucureștilor, în vreamea păstoriei <del class="diffchange diffchange-inline">Preasfinţitului </del>părinte Chir Theodosie, mitropolitul <del class="diffchange diffchange-inline">ţării </del>si exarhul laturilor''.</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>:''Tipăritu-s-au întâiu în scaunul Mitropoliei Bucureștilor, în vreamea păstoriei <ins class="diffchange diffchange-inline">Preasfințitului </ins>părinte Chir Theodosie, mitropolitul <ins class="diffchange diffchange-inline">țării </ins>si exarhul laturilor''.</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>:''<del class="diffchange diffchange-inline">Şi </del>pentru cea de obște <del class="diffchange diffchange-inline">priinţă </del>s-au dăruit neamului rumânesc, la anul de la Facerea lumii 7197, iară de la Spăsenia lumii 1688, în luna lui noiemvrie în 10 zile''.</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>:''<ins class="diffchange diffchange-inline">Și </ins>pentru cea de obște <ins class="diffchange diffchange-inline">priință </ins>s-au dăruit neamului rumânesc, la anul de la Facerea lumii 7197, iară de la Spăsenia lumii 1688, în luna lui noiemvrie în 10 zile''.</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Traducerea==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Traducerea==</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Imagine:BibliaCantacuzino.jpg|thumb|340px|left|Biblia lui <del class="diffchange diffchange-inline">Şerban </del>Cantacuzino]]</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Imagine:BibliaCantacuzino.jpg|thumb|340px|left|Biblia lui <ins class="diffchange diffchange-inline">Șerban </ins>Cantacuzino]]</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><del class="diffchange diffchange-inline">Fraţii </del>[[Radu Greceanu]] și [[Șerban Greceanu]] au asigurat traducerea Bibliei, au făcut „grosul lucrului” după cum spune istoricul C. C. Giurăscu. Ei au fost <del class="diffchange diffchange-inline">ajutaţi </del>de stolnicul Constantin Cantacuzino, fratele domnitorului, cărturar și istoric renumit al acelor vremuri, care a fost răspunzător de „clarificarea pasajelor dificile și a termenilor tehnici”, potrivit aceluiași istoric. Arhiereul Gherman din Nissa Capadociei și [[Mitrofan al Buzăului|Mitrofan]], episcopul Hușilor, au ajutat și ei la traducerea Bibliei<ref>C. C. Giurăscu, pag 601</ref></div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins class="diffchange diffchange-inline">Frații </ins>[[Radu Greceanu]] și [[Șerban Greceanu]] au asigurat traducerea Bibliei, au făcut „grosul lucrului” după cum spune istoricul C. C. Giurăscu. Ei au fost <ins class="diffchange diffchange-inline">ajutați </ins>de stolnicul Constantin Cantacuzino, fratele domnitorului, cărturar și istoric renumit al acelor vremuri, care a fost răspunzător de „clarificarea pasajelor dificile și a termenilor tehnici”, potrivit aceluiași istoric. Arhiereul Gherman din Nissa Capadociei și [[Mitrofan al Buzăului|Mitrofan]], episcopul Hușilor, au ajutat și ei la traducerea Bibliei<ref>C. C. Giurăscu, pag 601</ref></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>În Predoslovia sa, domnitorul Șerban Contacuzino scria că traducătorii din [[Septuaginta]] (<del class="diffchange diffchange-inline">fraţii </del>Greceanu) au luat „lumina dentr-alte izvoade vechi” românești, adică din vechile traduceri ale Bibliei (fie ele și <del class="diffchange diffchange-inline">parţiale</del>), pe care „alăturându-le cu cel elinesc al celor 70 de dascăli, cu vrerea lui Dumnezeu o au săvârșit, precum se vede” (Septuaginta este traducerea în limba greacă a Bibliei).</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>În Predoslovia sa, domnitorul Șerban Contacuzino scria că traducătorii din [[Septuaginta]] (<ins class="diffchange diffchange-inline">frații </ins>Greceanu) au luat „lumina dentr-alte izvoade vechi” românești, adică din vechile traduceri ale Bibliei (fie ele și <ins class="diffchange diffchange-inline">parțiale</ins>), pe care „alăturându-le cu cel elinesc al celor 70 de dascăli, cu vrerea lui Dumnezeu o au săvârșit, precum se vede” (Septuaginta este traducerea în limba greacă a Bibliei).</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Editarea Bibliei de la 1688 a fost un proces complicat, care trebuia să rezolve chestiuni de limbă și de terminologie bisericească nemaiîntâlnite până atunci. Cu 6 ani înainte a început să se formeze grupul de cărturari responsabili cu scrierea Bibliei în limba română. Au început să fie strânse materialele necesare, <del class="diffchange diffchange-inline">ediţii </del>străine, traduceri <del class="diffchange diffchange-inline">parţiale </del>în limba română.</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Editarea Bibliei de la 1688 a fost un proces complicat, care trebuia să rezolve chestiuni de limbă și de terminologie bisericească nemaiîntâlnite până atunci. Cu 6 ani înainte a început să se formeze grupul de cărturari responsabili cu scrierea Bibliei în limba română. Au început să fie strânse materialele necesare, <ins class="diffchange diffchange-inline">ediții </ins>străine, traduceri <ins class="diffchange diffchange-inline">parțiale </ins>în limba română.</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Concret, au fost folosite ca surse:  </div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Concret, au fost folosite ca surse:  </div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><del class="diffchange diffchange-inline">#</del>Septuaginta tipărită la Frankfurt la 1597 sau 1610 (folosită, așa cum spune epilogul, și de  Biblia de la <del class="diffchange diffchange-inline">Veneţia</del>, 1687);  </div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins class="diffchange diffchange-inline">* </ins>Septuaginta tipărită la Frankfurt la 1597 sau 1610 (folosită, așa cum spune epilogul, și de  Biblia de la <ins class="diffchange diffchange-inline">Veneția</ins>, 1687);  </div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><del class="diffchange diffchange-inline"># </del>Vechiul Testament tradus de [[Nicolae Milescu]], (1662-1668);</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins class="diffchange diffchange-inline">* manuscrisele maramureșene</ins></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><del class="diffchange diffchange-inline"># </del>Noul Testament <del class="diffchange diffchange-inline"> </del>tradus de [[Simion <del class="diffchange diffchange-inline">Ştefan</del>]], 1648, Alba Iulia.</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins class="diffchange diffchange-inline">* Palia de la Orăștie (1582);</ins></div></td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins class="diffchange diffchange-inline">* Psaltirea lui Coresi (1570)</ins></div></td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins class="diffchange diffchange-inline">* Psaltirea de la Govora (1652);</ins></div></td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins class="diffchange diffchange-inline">* Psaltirea în versuri a lui Dosoftei (1679) și în proză (1680);</ins></div></td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins class="diffchange diffchange-inline">* </ins>Vechiul Testament tradus de [[Nicolae Milescu]], (1662-1668);</div></td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins class="diffchange diffchange-inline">* </ins>Noul Testament <ins class="diffchange diffchange-inline">de la Bălgrad, </ins>tradus <ins class="diffchange diffchange-inline">și tipărit </ins>de <ins class="diffchange diffchange-inline">Mitropolitul </ins>[[Simion <ins class="diffchange diffchange-inline">Ștefan</ins>]], 1648, Alba Iulia<ins class="diffchange diffchange-inline">;</ins></div></td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins class="diffchange diffchange-inline">* Tot pentru Noul Testament s-au folosit manuscrisele maramureșene (Codicele voronețean și Codicele sturzan), precum și tipăriturile lui Coresi.</ins></div></td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div> </div></td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins class="diffchange diffchange-inline">Cărții îi este anexată și o erată, prima consemnată în istoria tiparului românesc</ins>.</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><del class="diffchange diffchange-inline">Cărţii îi este anexată </del>și o <del class="diffchange diffchange-inline">erată</del>, <del class="diffchange diffchange-inline">prima consemnată </del>în <del class="diffchange diffchange-inline">istoria tiparului românesc</del>.</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins class="diffchange diffchange-inline">Biblia de la București are meritul de a fi, pe lângă prima traducere integrală a Bibliei în lb. română, și o traducere reînnoită lexical, stilistic și literar. Traducătorii ei au avut grijă să păstreze textul și cât mai autentic, dar </ins>și <ins class="diffchange diffchange-inline">să-l îmbrace în haină de limbă nouă. Din lexicul arhaic s-a renunțat la </ins>o <ins class="diffchange diffchange-inline">serie de arhaisme sau slavonisme, păstrându-se din ele ce era mai expresiv; s-a procedat la romanizarea limbii prin folosirea de termeni latini și chiar neologisme</ins>, <ins class="diffchange diffchange-inline">prin formarea de cuvinte compuse pentru exprimarea unor noțiuni: pt. geograf — „scriitoriu de pământ“; pentru hipodrom — „alergătura cailor“; pentru colaborator — „împreună lucrătoriu“ etc, precum și acordarea de noi sensuri unor cuvinte: ex. „duh“ pentru aer; „gând“, cu sens de gândire; „zidire“ pentru făptură ș.a. Traducătorii au reușit să realizeze o operă monumentală ca valoare literară, respectând </ins>în <ins class="diffchange diffchange-inline">același timp exactitatea traducerii și structurii lingvistice, care se constată prin examenul comparativ al textelor (I</ins>. <ins class="diffchange diffchange-inline">C. C. Um, BȘC, p. 978-983).<ref>[[Ene Braniște]] și Ecaterina Braniște, ''Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase'', Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2</ref></ins></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Tipărirea==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Tipărirea==</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Imagine:Biblia_de_la_Bucuresti_2.jpg|thumb|240px|right|Biblia de la București - prima pagină (verso)]]</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Imagine:Biblia_de_la_Bucuresti_2.jpg|thumb|240px|right|Biblia de la București - prima pagină (verso)]]</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Tipărirea a început în 5 noiembrie 1687 sub [[<del class="diffchange diffchange-inline">Şerban </del>Cantacuzino]] și s-a terminat în 10 noiembrie 1688, după moartea acestuia, la începutul domniei lui [[Constantin Brâncoveanu]]. La conducerea tipografiei domnești din București, unde s-a reușit această importantă lucrare, se afla viitorul [[episcop]] [[Mitrofan al Buzăului]].</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Tipărirea a început în 5 noiembrie 1687 sub [[<ins class="diffchange diffchange-inline">Șerban </ins>Cantacuzino]] și s-a terminat în 10 noiembrie 1688, după moartea acestuia, la începutul domniei lui [[Constantin Brâncoveanu]]. La conducerea tipografiei domnești din București, unde s-a reușit această importantă lucrare, se afla viitorul [[episcop]] [[Mitrofan al Buzăului]].</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Tehnica <del class="diffchange diffchange-inline">redacţională </del>și tipografică a Bibliei este remarcabilă pentru perioada respectivă. Este publicată în format mare, „in folio” . Textul este pe două coloane, cu litere mici chirilice, cu cerneală de două culori, negru și roșu. Are 938 pagini din hârtie densă. Titlul este bogat, încadrat în chenar floral și arată că s-a tradus „dupre limba elinească spre <del class="diffchange diffchange-inline">înţelegerea </del>limbii românești”. Pe verso-ul foii de titlu se găsește stema <del class="diffchange diffchange-inline">ţării </del>(corbul cu crucea în cioc), într-un mare medalion oval.</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Tehnica <ins class="diffchange diffchange-inline">redacțională </ins>și tipografică a Bibliei este remarcabilă pentru perioada respectivă. Este publicată în format mare, „in folio” . Textul este pe două coloane, cu litere mici chirilice, cu cerneală de două culori, negru și roșu. Are 938 pagini din hârtie densă. Titlul este bogat, încadrat în chenar floral și arată că s-a tradus „dupre limba elinească spre <ins class="diffchange diffchange-inline">înțelegerea </ins>limbii românești”. Pe verso-ul foii de titlu se găsește stema <ins class="diffchange diffchange-inline">țării </ins>(corbul cu crucea în cioc), într-un mare medalion oval.</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Răspândirea==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Răspândirea==</div></td></tr>
<tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l40" >Linia 40:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 52:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==O carte apocrifă==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==O carte apocrifă==</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Biblia din 1688 <del class="diffchange diffchange-inline">conţine</del>, în afara <del class="diffchange diffchange-inline">cărţilor </del>canonice, și o carte apocrifă: „A lui Iosip la Macavei carte, adecă despre singurul <del class="diffchange diffchange-inline">ţiitoriul </del>gând“, adică lucrarea „Despre <del class="diffchange diffchange-inline">raţiunea </del>dominantă“ atribuită lui [[Iosif Flavius]], tradusă în românește de [[Nicolae Milescu]].<ref>http://www.episcopiacaransebesului.ro/readarticle.php?article_id=397</ref>  </div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Biblia din 1688 <ins class="diffchange diffchange-inline">conține</ins>, în afara <ins class="diffchange diffchange-inline">cărților </ins>canonice, și o carte apocrifă: „A lui Iosip la Macavei carte, adecă despre singurul <ins class="diffchange diffchange-inline">țiitoriul </ins>gând“, adică lucrarea „Despre <ins class="diffchange diffchange-inline">rațiunea </ins>dominantă“ atribuită lui [[Iosif Flavius]], tradusă în românește de [[Nicolae Milescu]].<ref>http://www.episcopiacaransebesului.ro/readarticle.php?article_id=397</ref>  </div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==<del class="diffchange diffchange-inline">Ediţia </del>jubiliară din 1988==</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==<ins class="diffchange diffchange-inline">Ediția </ins>jubiliară din 1988==</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>La 300 de ani de la <del class="diffchange diffchange-inline">apariţie</del>, Biblia lui <del class="diffchange diffchange-inline">Şerban </del>Cantacuzino a fost retipărită în facsimil și transcriere la Tipografia Institutului Biblic și de Misiune al [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]] într-o <del class="diffchange diffchange-inline">ediţie </del>jubiliară. <del class="diffchange diffchange-inline">Iniţiativa </del>a <del class="diffchange diffchange-inline">aparţinut </del>patriarhului [[Iustin Moisescu]] (1977-1986) și a fost desăvârșită de patriarhul [[Teoctist]] (1986-2007). Comisia de specialiști căreia i s-a <del class="diffchange diffchange-inline">încredinţat </del>această lucrare a fost coordonată de acad. Ioan C. <del class="diffchange diffchange-inline">Chiţimia </del>(† 1989). <del class="diffchange diffchange-inline">Ediţia </del>jubiliară a Bibliei de la București a fost lansată la București, Geneva, Viena și Tesalonic.<ref>http://www.episcopiacaransebesului.ro/readarticle.php?article_id=397</ref></div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>La 300 de ani de la <ins class="diffchange diffchange-inline">apariție</ins>, Biblia lui <ins class="diffchange diffchange-inline">Șerban </ins>Cantacuzino a fost retipărită în facsimil și transcriere la Tipografia Institutului Biblic și de Misiune al [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]] într-o <ins class="diffchange diffchange-inline">ediție </ins>jubiliară. <ins class="diffchange diffchange-inline">Inițiativa </ins>a <ins class="diffchange diffchange-inline">aparținut </ins>patriarhului [[Iustin Moisescu]] (1977-1986) și a fost desăvârșită de patriarhul [[Teoctist]] (1986-2007). Comisia de specialiști căreia i s-a <ins class="diffchange diffchange-inline">încredințat </ins>această lucrare a fost coordonată de acad. Ioan C. <ins class="diffchange diffchange-inline">Chițimia </ins>(† 1989). <ins class="diffchange diffchange-inline">Ediția </ins>jubiliară a Bibliei de la București a fost lansată la București, Geneva, Viena și Tesalonic.<ref>http://www.episcopiacaransebesului.ro/readarticle.php?article_id=397</ref></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Un exemplar din Biblia de la București la Arhivele <del class="diffchange diffchange-inline">Naţionale</del>==</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Un exemplar din Biblia de la București la Arhivele <ins class="diffchange diffchange-inline">Naționale</ins>==</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Mai există în <del class="diffchange diffchange-inline">ţară </del>doar câteva exemplare din Biblia lui <del class="diffchange diffchange-inline">Şerban </del>Cantacuzino. Unul dintre exemplare se află în acest moment la Arhivele <del class="diffchange diffchange-inline">Naţionale </del>din Brăila. În anii '50 ea a fost „epurată” și urma să fie distrusă pentru totdeauna de către [[comunism|comuniști]]. Într-un inventar din 1971, cartea era evaluată la 10.000 de lei, a precizat arhivistul Cristian Filip. Biblia a fost trimisă la București pentru a fi restaurată, circa zece ani, la sediul central al Arhivelor <del class="diffchange diffchange-inline">Naţionale</del>.<ref>http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/cum-fentat-prima-biblie-romaneasca-topitoria-comunistilor</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Mai există în <ins class="diffchange diffchange-inline">țară </ins>doar câteva exemplare din Biblia lui <ins class="diffchange diffchange-inline">Șerban </ins>Cantacuzino. Unul dintre exemplare se află în acest moment la Arhivele <ins class="diffchange diffchange-inline">Naționale </ins>din Brăila. În anii '50 ea a fost „epurată” și urma să fie distrusă pentru totdeauna de către [[comunism|comuniști]]. Într-un inventar din 1971, cartea era evaluată la 10.000 de lei, a precizat arhivistul Cristian Filip. Biblia a fost trimisă la București pentru a fi restaurată, circa zece ani, la sediul central al Arhivelor <ins class="diffchange diffchange-inline">Naționale</ins>.<ref>http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/cum-fentat-prima-biblie-romaneasca-topitoria-comunistilor</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div></ref>  </div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div></ref>  </div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
</table>Inisteahttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Biblia_de_la_Bucure%C8%99ti_(1688)&diff=52342&oldid=prevSîmbotin: /* Traducerea */ leg. int.2021-11-19T06:39:59Z<p><span dir="auto"><span class="autocomment">Traducerea: </span> leg. int.</span></p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 19 noiembrie 2021 06:39</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l14" >Linia 14:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 14:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Traducerea==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Traducerea==</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Imagine:BibliaCantacuzino.jpg|thumb|340px|left|Biblia lui Şerban Cantacuzino]]</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Imagine:BibliaCantacuzino.jpg|thumb|340px|left|Biblia lui Şerban Cantacuzino]]</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Fraţii [[Radu Greceanu]] și [[Șerban Greceanu]] au asigurat traducerea Bibliei, au făcut „grosul lucrului” după cum spune istoricul C. C. Giurăscu. Ei au fost ajutaţi de stolnicul Constantin Cantacuzino, fratele domnitorului, cărturar și istoric renumit al acelor vremuri, care a fost răspunzător de „clarificarea pasajelor dificile și a termenilor tehnici”, potrivit aceluiași istoric. Arhiereul Gherman din Nissa Capadociei și Mitrofan, episcopul Hușilor, au ajutat și ei la traducerea Bibliei<ref>C. C. Giurăscu, pag 601</ref></div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Fraţii [[Radu Greceanu]] și [[Șerban Greceanu]] au asigurat traducerea Bibliei, au făcut „grosul lucrului” după cum spune istoricul C. C. Giurăscu. Ei au fost ajutaţi de stolnicul Constantin Cantacuzino, fratele domnitorului, cărturar și istoric renumit al acelor vremuri, care a fost răspunzător de „clarificarea pasajelor dificile și a termenilor tehnici”, potrivit aceluiași istoric. Arhiereul Gherman din Nissa Capadociei și <ins class="diffchange diffchange-inline">[[</ins>Mitrofan <ins class="diffchange diffchange-inline">al Buzăului|Mitrofan]]</ins>, episcopul Hușilor, au ajutat și ei la traducerea Bibliei<ref>C. C. Giurăscu, pag 601</ref></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>În Predoslovia sa, domnitorul <del class="diffchange diffchange-inline">Şerban </del>Contacuzino scria că traducătorii din [[Septuaginta]] (fraţii Greceanu) au luat „lumina dentr-alte izvoade vechi” românești, adică din vechile traduceri ale Bibliei (fie ele și parţiale), pe care „alăturându-le cu cel elinesc al celor 70 de dascăli, cu vrerea lui Dumnezeu o au săvârșit, precum se vede” (Septuaginta este traducerea în limba greacă a Bibliei).</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>În Predoslovia sa, domnitorul <ins class="diffchange diffchange-inline">Șerban </ins>Contacuzino scria că traducătorii din [[Septuaginta]] (fraţii Greceanu) au luat „lumina dentr-alte izvoade vechi” românești, adică din vechile traduceri ale Bibliei (fie ele și parţiale), pe care „alăturându-le cu cel elinesc al celor 70 de dascăli, cu vrerea lui Dumnezeu o au săvârșit, precum se vede” (Septuaginta este traducerea în limba greacă a Bibliei).</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Editarea Bibliei de la 1688 a fost un proces complicat, care trebuia să rezolve chestiuni de limbă și de terminologie bisericească nemaiîntâlnite până atunci. Cu 6 ani înainte a început să se formeze grupul de cărturari responsabili cu scrierea Bibliei în limba română. Au început să fie strânse materialele necesare, ediţii străine, traduceri parţiale în limba română.</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Editarea Bibliei de la 1688 a fost un proces complicat, care trebuia să rezolve chestiuni de limbă și de terminologie bisericească nemaiîntâlnite până atunci. Cu 6 ani înainte a început să se formeze grupul de cărturari responsabili cu scrierea Bibliei în limba română. Au început să fie strânse materialele necesare, ediţii străine, traduceri parţiale în limba română.</div></td></tr>
</table>Sîmbotinhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Biblia_de_la_Bucure%C8%99ti_(1688)&diff=51972&oldid=prevSîmbotin la 4 iunie 2021 05:402021-06-04T05:40:35Z<p></p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 4 iunie 2021 05:40</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l1" >Linia 1:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 1:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>{{Articol de calitate}}</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>{{Articol de calitate}}</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Imagine:Biblia_de_la_Bucuresti_1.jpg|thumb|240px|right|Biblia de la <del class="diffchange diffchange-inline">Bucureşti </del>- foaia de titlu]]</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Imagine:Biblia_de_la_Bucuresti_1.jpg|thumb|240px|right|Biblia de la <ins class="diffchange diffchange-inline">București </ins>- foaia de titlu]]</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>'''Biblia de la București (1688)''' sau '''Biblia lui Șerban Cantacuzino''' este prima traducere integrală a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] în limba română. Este un monument al limbii române vechi, jucând un rol major în dezvoltarea limbii literare.<ref>''Dicţionar Enciclopedic'', Editura Enciclopedică, București, 2009, ISBN 973-45-0046-5</ref> Biblia de la București este „cel mai însemnat monument al literaturii religioase la români, atât prin întinderea, cât și prin limba ei cea minunată”, spunea istoricul Alexandru D. Xenopol.<ref>Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', vol. 4, pag. 449, Editura Enciclopedică, București, 1993. ISBN 973-45-0016-3</ref> George Călinescu afirma că „Biblia românească (1688) reprezintă pentru poporul român ceea ce a reprezentat Biblia lui Luther pentru germani”.<ref>[http://www.kosson.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=165%3Abiblia-de-la-bucuresti-1688&catid=45%3Acultura-scrisa&Itemid=43&lang=ro Biblia de la București (1688)]</ref><ref>[https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/o-carte-fundamentala-pentru-limba-romana-biblia-lui-serban-cantacuzino Oana Oroș, ''O carte fundamentală pentru limba română: Biblia lui Șerban Cantacuzino''], Historia.ro, accesat la 3 iunie 2021</ref> Nicolae Iorga spunea că ea este „cel dintâi document sigur de limbă literară stabilită pe înțelesul tuturor românilor”.<ref name=iorga>[[Nicolae Iorga]], ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 206</ref><ref>N.Iorga - Istoria Bisericii Române, I, pag. 402, citat de Vladimir Prelipcean, Nicolae Neaga, Gheorghe Barna, Mircea Chialda, ''Studiul Vechiului Testament'', pp. 159-166, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4</ref></div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>'''Biblia de la București (1688)''' sau '''Biblia lui Șerban Cantacuzino''' este prima traducere integrală a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] în limba română. Este un monument al limbii române vechi, jucând un rol major în dezvoltarea limbii literare.<ref>''Dicţionar Enciclopedic'', Editura Enciclopedică, București, 2009, ISBN 973-45-0046-5</ref> Biblia de la București este „cel mai însemnat monument al literaturii religioase la români, atât prin întinderea, cât și prin limba ei cea minunată”, spunea istoricul Alexandru D. Xenopol.<ref>Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', vol. 4, pag. 449, Editura Enciclopedică, București, 1993. ISBN 973-45-0016-3</ref> George Călinescu afirma că „Biblia românească (1688) reprezintă pentru poporul român ceea ce a reprezentat Biblia lui Luther pentru germani”.<ref>[http://www.kosson.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=165%3Abiblia-de-la-bucuresti-1688&catid=45%3Acultura-scrisa&Itemid=43&lang=ro Biblia de la București (1688)]</ref><ref>[https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/o-carte-fundamentala-pentru-limba-romana-biblia-lui-serban-cantacuzino Oana Oroș, ''O carte fundamentală pentru limba română: Biblia lui Șerban Cantacuzino''], Historia.ro, accesat la 3 iunie 2021</ref> Nicolae Iorga spunea că ea este „cel dintâi document sigur de limbă literară stabilită pe înțelesul tuturor românilor”.<ref name=iorga>[[Nicolae Iorga]], ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 206</ref><ref>N.Iorga - Istoria Bisericii Române, I, pag. 402, citat de Vladimir Prelipcean, Nicolae Neaga, Gheorghe Barna, Mircea Chialda, ''Studiul Vechiului Testament'', pp. 159-166, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4</ref></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Protectori==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Protectori==</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>A fost tipărită la <del class="diffchange diffchange-inline">Bucureşti </del>prin grija <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>cu cheltuiala domnitorului [[Șerban Cantacuzino]] <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>a urmașului său, [[Constantin Brâncoveanu]].<ref name=iorga/></div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>A fost tipărită la <ins class="diffchange diffchange-inline">București </ins>prin grija <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>cu cheltuiala domnitorului [[Șerban Cantacuzino]] <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>a urmașului său, [[Constantin Brâncoveanu]].<ref name=iorga/></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Pagina de gardă a primei ediții are următorul cuprins:</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Pagina de gardă a primei ediții are următorul cuprins:</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>:''Biblia, adecă Dumnezeiasca scriptură. Care s-au tălmăcit dupre limba elinească spre înţăleagerea limbii <del class="diffchange diffchange-inline">rumâneşti</del>, la porunca Prea bunului <del class="diffchange diffchange-inline">creştin şi </del>luminatului domn IOAN ŞERBAN CANTACOZINO BASARAB VOEVOD, <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>cu îndemânarea dumnealui COSTANDIN BRÂNCOVEANUL marele logofăt''.</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>:''Biblia, adecă Dumnezeiasca scriptură. Care s-au tălmăcit dupre limba elinească spre înţăleagerea limbii <ins class="diffchange diffchange-inline">rumânești</ins>, la porunca Prea bunului <ins class="diffchange diffchange-inline">creștin și </ins>luminatului domn IOAN ŞERBAN CANTACOZINO BASARAB VOEVOD, <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>cu îndemânarea dumnealui COSTANDIN BRÂNCOVEANUL marele logofăt''.</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>:''Tipăritu-s-au întâiu în scaunul Mitropoliei <del class="diffchange diffchange-inline">Bucureştilor</del>, în vreamea păstoriei Preasfinţitului părinte Chir Theodosie, mitropolitul ţării si exarhul laturilor''.</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>:''Tipăritu-s-au întâiu în scaunul Mitropoliei <ins class="diffchange diffchange-inline">Bucureștilor</ins>, în vreamea păstoriei Preasfinţitului părinte Chir Theodosie, mitropolitul ţării si exarhul laturilor''.</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>:''Şi pentru cea de <del class="diffchange diffchange-inline">obşte </del>priinţă s-au dăruit neamului rumânesc, la anul de la Facerea lumii 7197, iară de la Spăsenia lumii 1688, în luna lui noiemvrie în 10 zile''.</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>:''Şi pentru cea de <ins class="diffchange diffchange-inline">obște </ins>priinţă s-au dăruit neamului rumânesc, la anul de la Facerea lumii 7197, iară de la Spăsenia lumii 1688, în luna lui noiemvrie în 10 zile''.</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Traducerea==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Traducerea==</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Imagine:BibliaCantacuzino.jpg|thumb|340px|left|Biblia lui Şerban Cantacuzino]]</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Imagine:BibliaCantacuzino.jpg|thumb|340px|left|Biblia lui Şerban Cantacuzino]]</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Fraţii [[Radu Greceanu]] <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>[[Șerban Greceanu]] au asigurat traducerea Bibliei, au făcut „grosul lucrului” după cum spune istoricul C. C. Giurăscu. Ei au fost ajutaţi de stolnicul Constantin Cantacuzino, fratele domnitorului, cărturar <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>istoric renumit al acelor vremuri, care a fost răspunzător de „clarificarea pasajelor dificile <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>a termenilor tehnici”, potrivit <del class="diffchange diffchange-inline">aceluiaşi </del>istoric. Arhiereul Gherman din Nissa Capadociei <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>Mitrofan, episcopul <del class="diffchange diffchange-inline">Huşilor</del>, au ajutat <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>ei la traducerea Bibliei<ref>C. C. Giurăscu, pag 601</ref></div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Fraţii [[Radu Greceanu]] <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>[[Șerban Greceanu]] au asigurat traducerea Bibliei, au făcut „grosul lucrului” după cum spune istoricul C. C. Giurăscu. Ei au fost ajutaţi de stolnicul Constantin Cantacuzino, fratele domnitorului, cărturar <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>istoric renumit al acelor vremuri, care a fost răspunzător de „clarificarea pasajelor dificile <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>a termenilor tehnici”, potrivit <ins class="diffchange diffchange-inline">aceluiași </ins>istoric. Arhiereul Gherman din Nissa Capadociei <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>Mitrofan, episcopul <ins class="diffchange diffchange-inline">Hușilor</ins>, au ajutat <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>ei la traducerea Bibliei<ref>C. C. Giurăscu, pag 601</ref></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>În Predoslovia sa, domnitorul Şerban Contacuzino scria că traducătorii din [[Septuaginta]] (fraţii Greceanu) au luat „lumina dentr-alte izvoade vechi” <del class="diffchange diffchange-inline">româneşti</del>, adică din vechile traduceri ale Bibliei (fie ele <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>parţiale), pe care „alăturându-le cu cel elinesc al celor 70 de dascăli, cu vrerea lui Dumnezeu o au <del class="diffchange diffchange-inline">săvârşit</del>, precum se vede” (Septuaginta este traducerea în limba greacă a Bibliei).</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>În Predoslovia sa, domnitorul Şerban Contacuzino scria că traducătorii din [[Septuaginta]] (fraţii Greceanu) au luat „lumina dentr-alte izvoade vechi” <ins class="diffchange diffchange-inline">românești</ins>, adică din vechile traduceri ale Bibliei (fie ele <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>parţiale), pe care „alăturându-le cu cel elinesc al celor 70 de dascăli, cu vrerea lui Dumnezeu o au <ins class="diffchange diffchange-inline">săvârșit</ins>, precum se vede” (Septuaginta este traducerea în limba greacă a Bibliei).</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Editarea Bibliei de la 1688 a fost un proces complicat, care trebuia să rezolve chestiuni de limbă <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>de terminologie bisericească nemaiîntâlnite până atunci. Cu 6 ani înainte a început să se formeze grupul de cărturari responsabili cu scrierea Bibliei în limba română. Au început să fie strânse materialele necesare, ediţii străine, traduceri parţiale în limba română.</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Editarea Bibliei de la 1688 a fost un proces complicat, care trebuia să rezolve chestiuni de limbă <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>de terminologie bisericească nemaiîntâlnite până atunci. Cu 6 ani înainte a început să se formeze grupul de cărturari responsabili cu scrierea Bibliei în limba română. Au început să fie strânse materialele necesare, ediţii străine, traduceri parţiale în limba română.</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Concret, au fost folosite ca surse:  </div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Concret, au fost folosite ca surse:  </div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>#Septuaginta tipărită la Frankfurt la 1597 sau 1610 (folosită, <del class="diffchange diffchange-inline">aşa </del>cum spune epilogul, <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>de  Biblia de la Veneţia, 1687);  </div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>#Septuaginta tipărită la Frankfurt la 1597 sau 1610 (folosită, <ins class="diffchange diffchange-inline">așa </ins>cum spune epilogul, <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>de  Biblia de la Veneţia, 1687);  </div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div># Vechiul Testament tradus de [[Nicolae Milescu]], (1662-1668);</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div># Vechiul Testament tradus de [[Nicolae Milescu]], (1662-1668);</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div># Noul Testament  tradus de [[Simion Ştefan]], 1648, Alba Iulia.</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div># Noul Testament  tradus de [[Simion Ştefan]], 1648, Alba Iulia.</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Cărţii îi este anexată <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>o erată, prima consemnată în istoria tiparului românesc.</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Cărţii îi este anexată <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>o erată, prima consemnată în istoria tiparului românesc.</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Tipărirea==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Tipărirea==</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Imagine:Biblia_de_la_Bucuresti_2.jpg|thumb|240px|right|Biblia de la <del class="diffchange diffchange-inline">Bucureşti </del>- prima pagină (verso)]]</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Imagine:Biblia_de_la_Bucuresti_2.jpg|thumb|240px|right|Biblia de la <ins class="diffchange diffchange-inline">București </ins>- prima pagină (verso)]]</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Tipărirea a început în 5 noiembrie 1687 sub [[Şerban Cantacuzino]] <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>s-a terminat în 10 noiembrie 1688, după moartea acestuia, la începutul domniei lui [[Constantin Brâncoveanu]]. La conducerea tipografiei domnești din București, unde s-a reușit această importantă lucrare, se afla viitorul [[episcop]] [[Mitrofan al Buzăului]].</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Tipărirea a început în 5 noiembrie 1687 sub [[Şerban Cantacuzino]] <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>s-a terminat în 10 noiembrie 1688, după moartea acestuia, la începutul domniei lui [[Constantin Brâncoveanu]]. La conducerea tipografiei domnești din București, unde s-a reușit această importantă lucrare, se afla viitorul [[episcop]] [[Mitrofan al Buzăului]].</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Tehnica redacţională <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>tipografică a Bibliei este remarcabilă pentru perioada respectivă. Este publicată în format mare, „in folio” . Textul este pe două coloane, cu litere mici chirilice, cu cerneală de două culori, negru <del class="diffchange diffchange-inline">şi roşu</del>. Are 938 pagini din hârtie densă. Titlul este bogat, încadrat în chenar floral <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>arată că s-a tradus „dupre limba elinească spre înţelegerea limbii <del class="diffchange diffchange-inline">româneşti”</del>. Pe verso-ul foii de titlu se <del class="diffchange diffchange-inline">găseşte </del>stema ţării (corbul cu crucea în cioc), într-un mare medalion oval.</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Tehnica redacţională <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>tipografică a Bibliei este remarcabilă pentru perioada respectivă. Este publicată în format mare, „in folio” . Textul este pe două coloane, cu litere mici chirilice, cu cerneală de două culori, negru <ins class="diffchange diffchange-inline">și roșu</ins>. Are 938 pagini din hârtie densă. Titlul este bogat, încadrat în chenar floral <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>arată că s-a tradus „dupre limba elinească spre înţelegerea limbii <ins class="diffchange diffchange-inline">românești”</ins>. Pe verso-ul foii de titlu se <ins class="diffchange diffchange-inline">găsește </ins>stema ţării (corbul cu crucea în cioc), într-un mare medalion oval.</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Răspândirea==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Răspândirea==</div></td></tr>
<tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l40" >Linia 40:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 40:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==O carte apocrifă==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==O carte apocrifă==</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Biblia din 1688 conţine, în afara cărţilor canonice, <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>o carte apocrifă: „A lui Iosip la Macavei carte, adecă despre singurul ţiitoriul gând“, adică lucrarea „Despre raţiunea dominantă“ atribuită lui [[Iosif Flavius]], tradusă în <del class="diffchange diffchange-inline">româneşte </del>de [[Nicolae Milescu]].<ref>http://www.episcopiacaransebesului.ro/readarticle.php?article_id=397</ref>  </div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Biblia din 1688 conţine, în afara cărţilor canonice, <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>o carte apocrifă: „A lui Iosip la Macavei carte, adecă despre singurul ţiitoriul gând“, adică lucrarea „Despre raţiunea dominantă“ atribuită lui [[Iosif Flavius]], tradusă în <ins class="diffchange diffchange-inline">românește </ins>de [[Nicolae Milescu]].<ref>http://www.episcopiacaransebesului.ro/readarticle.php?article_id=397</ref>  </div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Ediţia jubiliară din 1988==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Ediţia jubiliară din 1988==</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>La 300 de ani de la apariţie, Biblia lui Şerban Cantacuzino a fost retipărită în facsimil <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>transcriere la Tipografia Institutului Biblic <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>de Misiune al [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]] într-o ediţie jubiliară. Iniţiativa a aparţinut patriarhului [[Iustin Moisescu]] (1977-1986) <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>a fost <del class="diffchange diffchange-inline">desăvârşită </del>de patriarhul [[Teoctist]] (1986-2007). Comisia de <del class="diffchange diffchange-inline">specialişti </del>căreia i s-a încredinţat această lucrare a fost coordonată de acad. Ioan C. Chiţimia († 1989). Ediţia jubiliară a Bibliei de la <del class="diffchange diffchange-inline">Bucureşti </del>a fost lansată la <del class="diffchange diffchange-inline">Bucureşti</del>, Geneva, Viena <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>Tesalonic.<ref>http://www.episcopiacaransebesului.ro/readarticle.php?article_id=397</ref></div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>La 300 de ani de la apariţie, Biblia lui Şerban Cantacuzino a fost retipărită în facsimil <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>transcriere la Tipografia Institutului Biblic <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>de Misiune al [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]] într-o ediţie jubiliară. Iniţiativa a aparţinut patriarhului [[Iustin Moisescu]] (1977-1986) <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>a fost <ins class="diffchange diffchange-inline">desăvârșită </ins>de patriarhul [[Teoctist]] (1986-2007). Comisia de <ins class="diffchange diffchange-inline">specialiști </ins>căreia i s-a încredinţat această lucrare a fost coordonată de acad. Ioan C. Chiţimia († 1989). Ediţia jubiliară a Bibliei de la <ins class="diffchange diffchange-inline">București </ins>a fost lansată la <ins class="diffchange diffchange-inline">București</ins>, Geneva, Viena <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>Tesalonic.<ref>http://www.episcopiacaransebesului.ro/readarticle.php?article_id=397</ref></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Un exemplar din Biblia de la <del class="diffchange diffchange-inline">Bucureşti </del>la Arhivele Naţionale==</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Un exemplar din Biblia de la <ins class="diffchange diffchange-inline">București </ins>la Arhivele Naţionale==</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Mai există în ţară doar câteva exemplare din Biblia lui Şerban Cantacuzino. Unul dintre exemplare se află în acest moment la Arhivele Naţionale din Brăila. În anii '50 ea a fost „epurată” <del class="diffchange diffchange-inline">şi </del>urma să fie distrusă pentru totdeauna de către [[comunism|<del class="diffchange diffchange-inline">comunişti</del>]]. Într-un inventar din 1971, cartea era evaluată la 10.000 de lei, a precizat arhivistul Cristian Filip. Biblia a fost trimisă la <del class="diffchange diffchange-inline">Bucureşti </del>pentru a fi restaurată, circa zece ani, la sediul central al Arhivelor Naţionale.<ref>http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/cum-fentat-prima-biblie-romaneasca-topitoria-comunistilor</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Mai există în ţară doar câteva exemplare din Biblia lui Şerban Cantacuzino. Unul dintre exemplare se află în acest moment la Arhivele Naţionale din Brăila. În anii '50 ea a fost „epurată” <ins class="diffchange diffchange-inline">și </ins>urma să fie distrusă pentru totdeauna de către [[comunism|<ins class="diffchange diffchange-inline">comuniști</ins>]]. Într-un inventar din 1971, cartea era evaluată la 10.000 de lei, a precizat arhivistul Cristian Filip. Biblia a fost trimisă la <ins class="diffchange diffchange-inline">București </ins>pentru a fi restaurată, circa zece ani, la sediul central al Arhivelor Naţionale.<ref>http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/cum-fentat-prima-biblie-romaneasca-topitoria-comunistilor</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div></ref>  </div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div></ref>  </div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l54" >Linia 54:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 54:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Bibliografie==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Bibliografie==</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>#C. C. Giurăscu, ''Istoria românilor'', vol. 2, pag. 601, Editura All Educational, <del class="diffchange diffchange-inline">Bucureşti</del>, ISBN 973-584-510-9</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>#C. C. Giurăscu, ''Istoria românilor'', vol. 2, pag. 601, Editura All Educational, <ins class="diffchange diffchange-inline">București</ins>, ISBN 973-584-510-9</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>#Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', vol. 4, pag. 449, Editura Enciclopedică, <del class="diffchange diffchange-inline">Bucureşti</del>, 1993, ISBN 973-45-0016-3</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>#Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', vol. 4, pag. 449, Editura Enciclopedică, <ins class="diffchange diffchange-inline">București</ins>, 1993, ISBN 973-45-0016-3</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>#Vladimir Prelipcean, Nicolae Neaga, Gheorghe Barna, Mircea Chialda, ''Studiul Vechiului Testament'', pag. 96, Editura <del class="diffchange diffchange-inline">Renaşterea</del>, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>#Vladimir Prelipcean, Nicolae Neaga, Gheorghe Barna, Mircea Chialda, ''Studiul Vechiului Testament'', pag. 96, Editura <ins class="diffchange diffchange-inline">Renașterea</ins>, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==A se vedea <del class="diffchange diffchange-inline">şi</del>==</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==A se vedea <ins class="diffchange diffchange-inline">și</ins>==</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>*[[Sfânta Scriptură]] sau [[Sfânta Scriptură|Biblia]]</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>*[[Sfânta Scriptură]] sau [[Sfânta Scriptură|Biblia]]</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>*[[Septuaginta]], traducerea în <del class="diffchange diffchange-inline">greceşte </del>a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] din textele ebraice.</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>*[[Septuaginta]], traducerea în <ins class="diffchange diffchange-inline">grecește </ins>a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] din textele ebraice.</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>*[[Vulgata]], traducerea în latină a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] de către Fericitul [[Ieronim]]</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>*[[Vulgata]], traducerea în latină a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] de către Fericitul [[Ieronim]]</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Legături externe==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Legături externe==</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>* [http://www.scribd.com/doc/24849402/Biblia-de-la-Bucuresti-1688 Biblia de la <del class="diffchange diffchange-inline">Bucureşti</del>,1688 (www.scribd.com) - format pdf]</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>* [http://www.scribd.com/doc/24849402/Biblia-de-la-Bucuresti-1688 Biblia de la <ins class="diffchange diffchange-inline">București</ins>,1688 (www.scribd.com) - format pdf]</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
</table>Sîmbotin