Biblia de la București (1688): Diferență între versiuni
(Pagină nouă: '''Biblia de la Bucureşti (1688)''' sau Biblia lui Şerban Cantacuzino este prima traducere integrală a Bibliei în limba română. Este un monument al limbii...) |
|||
| Linia 9: | Linia 9: | ||
Fraţii [[Radu Greceanu]] şi [[Şerban Greceanu]] au asigurat traducerea Bibliei, au făcut ,,grosul lucrului” după cum spune istoricul C.C.Giurăscu .Ei au fost ajutaţi şi de cărturarul şi istoricul Constantin Cantacuzino care a fost răspunzător de ,,clarificarea pasajelor dificile şi a termenilor tehnici”, potrivit aceluiaşi istoric. Arhiereul Ghermano din Nyssa Capadociei a ajutat şi el la traducerea Bibliei<ref>C. C. Giurăscu, pag 601</ref> | Fraţii [[Radu Greceanu]] şi [[Şerban Greceanu]] au asigurat traducerea Bibliei, au făcut ,,grosul lucrului” după cum spune istoricul C.C.Giurăscu .Ei au fost ajutaţi şi de cărturarul şi istoricul Constantin Cantacuzino care a fost răspunzător de ,,clarificarea pasajelor dificile şi a termenilor tehnici”, potrivit aceluiaşi istoric. Arhiereul Ghermano din Nyssa Capadociei a ajutat şi el la traducerea Bibliei<ref>C. C. Giurăscu, pag 601</ref> | ||
| − | În Predoslovia sa, domnitorul Şerban Contacuzino scria că traducătorii [[Septuaginta | + | În Predoslovia sa, domnitorul Şerban Contacuzino scria că traducătorii din [[Septuaginta]] (fraţii Greceanu) au luat "lumina dentr-alte izvoade vechi", româneşti, adică din vechile traduceri ale Bibliei (fie ele şi parţiale), pe care "alăturându-le cu cel elinesc al celor 70 de dascăli, cu vrerea lui Dumnezeu o au săvârşit, precum se vede" (Septuaginta este traducerea în limba greacă a Bibliei) |
Concret au fost folosite ca surse: | Concret au fost folosite ca surse: | ||
#[[Septuaginta]] tipărită la Frankfurt la 1597 sau 1610 (folosită, aşa cum spune epilogul, şi de Biblia de la Veneţia, 1687), | #[[Septuaginta]] tipărită la Frankfurt la 1597 sau 1610 (folosită, aşa cum spune epilogul, şi de Biblia de la Veneţia, 1687), | ||
| Linia 39: | Linia 39: | ||
#C.C.Giurăscu- Istoria românilor, vol 2, pag 601, Editura All Educational, Bucureşti, ISBN 973-584-510-9 | #C.C.Giurăscu- Istoria românilor, vol 2, pag 601, Editura All Educational, Bucureşti, ISBN 973-584-510-9 | ||
#A.D.Xenopol Istoria românilor din Dacia Traiană, vol 4, pag 449, Editura Enciclopedică, 1993, bucureşti, ISBN 973-45-0016-3 | #A.D.Xenopol Istoria românilor din Dacia Traiană, vol 4, pag 449, Editura Enciclopedică, 1993, bucureşti, ISBN 973-45-0016-3 | ||
| + | |||
| + | ==A se vedea şi== | ||
| + | [[Sfânta Scriptură]] | ||
| + | |||
| + | [[Septuaginta]], traducerea în greceşte a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] din textele ebraice. | ||
| + | |||
| + | [[Vulgata]], traducerea în latină a [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] de către Fericitul [[Ieronim]] | ||
Versiunea de la data 7 septembrie 2011 14:36
Biblia de la Bucureşti (1688) sau Biblia lui Şerban Cantacuzino este prima traducere integrală a Bibliei în limba română. Este un monument al limbii române vechi, jucând un rol major în dezvoltarea limbii literare.[1] Biblia de la Bucureşti este ,,cel mai însemnat monument al literaturii religioase la români, atât prin întinderea, cât şi prin limba ei cea minunată”[2]George Călinescu afirma că „Biblia românească (1688) reprezintă pentru poporul român, ceea ce a reprezentat Biblia lui Luther pentru germani.” [3]
Cuprins
Protectori
A fost tipărită la Bucureşti prin grija şi cu cheltuiala domnitorului Şerban Cantacuzino şi a urmaşului său, Constantin Brâncoveanu.
Traducerea
Fraţii Radu Greceanu şi Şerban Greceanu au asigurat traducerea Bibliei, au făcut ,,grosul lucrului” după cum spune istoricul C.C.Giurăscu .Ei au fost ajutaţi şi de cărturarul şi istoricul Constantin Cantacuzino care a fost răspunzător de ,,clarificarea pasajelor dificile şi a termenilor tehnici”, potrivit aceluiaşi istoric. Arhiereul Ghermano din Nyssa Capadociei a ajutat şi el la traducerea Bibliei[4]
În Predoslovia sa, domnitorul Şerban Contacuzino scria că traducătorii din Septuaginta (fraţii Greceanu) au luat "lumina dentr-alte izvoade vechi", româneşti, adică din vechile traduceri ale Bibliei (fie ele şi parţiale), pe care "alăturându-le cu cel elinesc al celor 70 de dascăli, cu vrerea lui Dumnezeu o au săvârşit, precum se vede" (Septuaginta este traducerea în limba greacă a Bibliei) Concret au fost folosite ca surse:
- Septuaginta tipărită la Frankfurt la 1597 sau 1610 (folosită, aşa cum spune epilogul, şi de Biblia de la Veneţia, 1687),
- Vechiul Testament tradus de Nicolae Milescu, (1662-1668),
- Noul Testament tradus de Simion Ştefan,1648, Alba Iulia.
Cărţii îi este anexată şi o errata, prima consemnată în istoria tiparului românesc.
Tipărirea
Tiparul a început în 5 noiembrie 1687 sub Şerban Cantacuzino şi s-a terminat în 10 noiembrie 1688, la începutul domniei lui Constantin Brâncoveanu.
Răspândirea
Ea a avut o largă răspândire pe întreaga suprafaţă a României, în Muntenia, Moldova şi Ardeal[5] Exemplare ale Bibliei de la Bucureşti au circulat şi în afara graniţelor Ţărilor Române. De pildă, un exemplar al ei a fost înmânat şi fostului mitropolit Dosoftei al Moldovei, aflat atunci în surghiun în Polonia. Un alt exemplar al acestei Bibliei, care a aparţinut cândva Papei Benedict al XIV (1740-1758), se află astăzi în Biblioteca Universităţii din Bologna.
O carte apocrifă
Biblia din 1688 conţine, în afara cărţilor canonice, şi o carte apocrifă: „A lui Iosip la Macavei carte, adecă despre singurul ţiitoriul gând“, adică lucrarea „Despre raţiunea dominantă“ atribuită lui Iosif Flaviu, tradusă în româneşte de Nicolae Milescu.[6]
Ediţia jubiliară din 1988
La 300 de ani de la apariţie, Biblia lui Şerban a fost retipărită în facsimil şi transcriere la Tipografia Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române într-o ediţie jubiliară. Iniţiativa a aparţinut patriarhului Iustin Moisescu (1977-1986) şi a fost desăvârşită de patriarhul Teoctist (1986-2007). Comisia de specialişti căreia i s-a încredinţat această lucrare a fost coordonată de acad. Ioan C. Chiţimia († 1989). Ediţia jubiliară a Bibliei de la Bucureşti a fost lansată la Bucureşti, la Geneva, Viena şi Tesalonic.[7]
Un exemplar din Biblia de la Bucureşti la Arhivele Naţionale
Mai există doar câteva exemplare din Biblia de la Cantacuzino în ţară. Unul dintre exemplare se află în acest moment la Arhivele Naţionale Brăila. În anii "50 ea a fost „epurată" şi urma să fie distrusă pentru totdeauna de către comunişti. Într-un inventar din 1971, cartea era evaluată la 10.000 de lei", a precizat arhivistul Cristian Filip. Biblia a fost trimisă la Bucureşti pentru a fi restaurată, circa zece ani, la sediul central al Arhivelor Naţionale.[8]
Bibliografie
- C.C.Giurăscu- Istoria românilor, vol 2, pag 601, Editura All Educational, Bucureşti, ISBN 973-584-510-9
- A.D.Xenopol Istoria românilor din Dacia Traiană, vol 4, pag 449, Editura Enciclopedică, 1993, bucureşti, ISBN 973-45-0016-3
A se vedea şi
Septuaginta, traducerea în greceşte a Bibliei din textele ebraice.
Vulgata, traducerea în latină a Bibliei de către Fericitul Ieronim- ↑ Dicţionar Enciclopedic
- ↑ (A.D.Xenopol Istoria românilor din Dacia Traiană, vol 4, pag 449, Editura Enciclopedică, 1993, bucureşti, ISBN 973-45-0016-3
- ↑ http://www.kosson.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=165%3Abiblia-de-la-bucuresti-1688&catid=45%3Acultura-scrisa&Itemid=43&lang=ro
- ↑ C. C. Giurăscu, pag 601
- ↑ C. C. Giurăscu, pag 601
- ↑ http://www.episcopiacaransebesului.ro/readarticle.php?article_id=397
- ↑ http://www.episcopiacaransebesului.ro/readarticle.php?article_id=397
- ↑ http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/cum-fentat-prima-biblie-romaneasca-topitoria-comunistilor
