Modificări

Salt la: navigare, căutare

Autocefalie

727 de octeți adăugați, 19 septembrie 2017 10:15
fără descrierea modificării
{{Incomplet}}'''Autocefalia''' (sau autoguvernarea - literal, literalmente termenul înseamnă că "își este propriul său cap") desemnează statutul unei Biserici locale din [[Biserica Ortodoxă]] al cărei [[ierarh ]] [[Întâistătător|întâistătător]] (sau ''primat'') nu trebuie să răspundă înaintea nici unui [[episcop ]] de rang superior. Când un [[Sinod Ecumenic]] sau un [[episcop]] întâistătător (de exemplu un [[patriarh]] ) eliberează o provincie ecleziastică de sub jurisdicția (ascultarea) sa, cu păstrarea deplinei comuniuni între Biserica provinciei respective și ierarhia de sub ascultarea căreia iese înseamnă că respectivul sinod sau episcop întâistătător acordă Bisericii provinciei respective '''autocefalia'''. Din punct de vedere istoric, autocefalia nu se obține s-a obținut întotdeauna în acest mod.  
== Istoric ==
Autocefalia este un concept practic dezvoltat cu timpul, în cadrul [[Biserica|Bisericii]]. Aceasta înseamnă că el nu făcea parte din modul de organizare inițială a Bisericii, ci a apărut și s-a dezvoltat în timp, din motive practice. Deși există multe dispute referitoare la modalitatea corectă de a se obține autorcefaliaautocefalia,din punct de vedere istoric și canonic există diferite soluții posibile.
Pentru unele Biserici, tradiția (cu "t" mic) recunoaște titularilor unor scaune episcopale prestigioase statutul de ''întâistătătoare '' între eparhiile din respectivele regiuni, pentru cinstirea care li se aducea. Astfel sunt, de exemplu:
* [[Biserica Catolică|Biserica Romei]]* [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Biserica din Constantinopol]]* [[Biserica Ortodoxă a Alexandriei|Biserica Alexandriei]]
* [[Biserica Antiohiei]]
În alte cazuri, Bisericile locale respective și-au declarat singure autocefalia, care le-a fost ulterior recunoscută. Aceasta a fost situația pentru:
*[[Biserica Ortodoxă Rusă|Biserica Rusiei]], care și-a declarat independența de [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Biserica din Constantinopol]] în 1448, iar în 1589 a dat întâistătătorului său titlul de [[patriarh]];*[[Biserica Ortodoxă a Greciei|Biserica Greciei]] și-a declarat autocefalia în 1833 dar a primit ''tomosul'' (decretul) de recunoaștere din partea Bisericii din Constantinopol abia în 1850;*[[Biserica Ortodoxă Română|Biserica României]] și-a declarat autocefalia în 1865, confruntându-se inițial cu protestele vehemente ale Constantinopolului, care i-a recunoscut autocefalia abia în 1885.
*[[Biserica Albaniei]] și-a proclamat autocefalia în 1922, aceasta fiindu-i recunoscută de Constantinopol în 1937;
*În ceea ce privește [[Biserica Ortodoxă a Georgiei|Biserica Georgiei]], autocefalia i-a fost acordată de către Biserica Antiohiei încă din secolul al V-lea; după anexarea Georgiei de către Rusia țaristă, autoritățile imperiale ruse au abolit autocefalia Bisericii Georgiei, care a fost restabilită ''de facto'' în 1917 (dar a fost recunoscută ca atare de către Biserica Rusiei abia în 1943 și de către Biserica din Constantinopol abia după 1989).
Alte Biserici au devenit autocefale mai degrabă prin decizie guvernamentală, fiind recunoscute ca atare de alte părți ale Bisericii. Astfel au fost
* [[Biserica Ortodoxă Sârbă|Biserica Serbiei]] a devenit ''de facto'' autocefală în 1832, dar a fost recunoscută de Constantinopol abia în 1879. Există voci care afirmă că autocefalia Bisericii Serbiei ar data din încă de la 1219.*[[Biserica Ortodoxă Bulgară|Biserica Bulgariei]] a fost declarată independentă de către sultansultanii otomani, creând creându-se un haos canonic condamnat la Sinodul de la Ierusalim Constantinopol din 1872 (odată cu condamnarea [[filetism|filetismului]]) <ref>A se vedea: http://orthodoxhistory.org/2012/11/29/the-bulgarian-question-and-the-1872-council-of-constantinople-part-1/</ref> și rezolvat pe deplin abia în 1945.
În alte situații, autocefalia unor Biserici a fost decisă de un [[Sinod Ecumenic]]. Astfel:
*Autocefalia [[Biserica Ortodoxă a Ciprului|Bisericii din Cipru]] a fost recunoscută la [[Sinodul al III-lea Ecumenic|al treilea Sinod Ecumenic]] (431);*[[Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|Biserica Ierusalimului]] a fost declarată [[patriarhiepatriarh]] ie cu autoritate asupra Bisericilor din regiune (pentru a contracara pretențiile episcopului de Cezareea) la [[Sinodul Quinisext|Sinodul Trulan]] (692), care a stabilit canoanele celui de -[[Sinodul al VI-lea Ecumenic|al șaselea Sinod Ecumenic]].
În alte cazuri, autocefalia este acordată de o Biserică-mamă unei Biserici-fiice. Astfel:
*În anul 466 [[Biserica Antiohiei]] l-a ridicat pe episcopul de Mtskheta la rangul de ''Catolicos '' de Kartli, astfel că [[Biserica Ortodoxă a Georgiei|Biserica Georgiei]] devenea autocefală;*[[Biserica Ortodoxă din America]] și-a primit autocefalia de la [[Biserica Ortodoxă Rusă|Biserica Rusiei]] în 1970 (act care însă nu a fost recunoscut de mai multe alte Biserici autocefale).
== Analiză ==
===Autoritatea Constantinopolului===
Ideea că [[Biserica din Constantinopol]] ar fi singura care are autoritatea de a acorda autocefalia unei alte Biserici se bazează pe interpretarea Canonului 28 al [[Sinodul al IV-lea Ecumenic|Sinodului de la Calcedon]] (451) care stabilește că Patriarhul Ecumenic are autoritate aspra "pământurilor barbare". Totuși, mulți consideră că respectivul canon se referea la anumite regiuni din jurul vechiului Imperiu Roman, neavând nici o legătură cu lumea modernă, 1500 de ani mai târziu. Din punct de vedere istoric (a se vedea mai sus), multe dintre Bisericile autocefale din zilele noastre au fost inițial sub autoritatea Constantinopolului, datorită proximității geografice sau tradiției activității misionarilor constantinopolitani în anumite zone. Astfel încât ceea ce apare unora ca o regulă fondată pe o viziune eclesiologică, pentru alții pare a fi doar o coincidență, fără conținut [[eclesiologie|eclesiologic]].
Există totuși mult mai multe dovezi istorice care să sugereze faptul că Biserica din Constantinopol are un fel de autoritate misionară în afara teritoriilor definite în mod explicit de către Sinoadele panortodoxe, în ceea ce privește stabilirea autocefaliilor. Această autoritate îi este contestată mai ales de către [[Biserica Ortodoxă Rusă|Biserica Rusiei]] și de către Bisericile-fiice și Bisericile de sub jurisdicția acesteia[<ref>A se vedea: http://www.orthodoxytoday.org/articles5/PatAlexisCanon28.shtml]</ref>, mai ales în virtutea ideii că Moscova ar fi "''A Treia Romă''".
=== Moduri de obținere a autocefaliei ===
Singura regulă care pare dominantă este aceea conform căreia autocefalia este expresia voinței întregii comunități a Bisericilor Ortodoxe, pornind cel mai adesea din îndemnul Bisericii cu cea mai mare autoritate, cea din Constantinopol. Acolo unde autocefalia unei Biserici a fost proclamată fără a avea acordul Constantinopolului, statutul acesteia a rămas în general precar.
== A se vedea și şi==
* [[Lista Bisericilor autocefale și şi autonome]]
* [[Autonomie]]
* [[Istoria Bisericii Ortodoxe (cronologie)]]
== Legături externe ==
'''În limba română'''
*[http://www.resurse-ortodoxe.ro/ortodox/scurt-istoric-al-bisericii-ortodoxe-romane/biserica-ortodoxa-romana-intre-anii-1821-1919/ Despre autocefalia BOR]
* [http://www.crestinortodox.ro/Articol_detaliu_Despre_autocefalie_186_200_7483.html Despre autocefalie]
== Bibliografie ==
* Ionuț Gabriel CORDUNEANU, "Autocefalie, ecumenicitate şi naţionalitate și naționalitate în art. 2 al Statutului pentruOrganizarea şi Funcţionarea și Funcționarea Bisericii Ortodoxe Române", în ''Studii teologice'', 1/2006, pp. 152-176.
* Preot Doctor Claudiu Cotan, ''Ortodoxia și mișcările de emancipare națională'', Editura Bizantină, București, 2004
==Note==
<references />
[[Categorie:Eclesiologie]]
[[Categorie:Teologie]]
[[Categorie:JurisdicţiiJurisdicții]] [[bg:Автокефалия]][[en:Autocephaly]][[es:Autocefalía]]
Birocrați, interwiki, renameuser, Administratori
18.161 de modificări

Meniu de navigare