Modificări

Salt la: navigare, căutare

Autocefalie

58 de octeți adăugați, 10 martie 2010 09:57
completări
{{Incomplet}}'''Autocefalia''' (sau autoguvernarea - literal, literalmente termenul înseamnă că "își este propriul său cap") desemnează statutul unei Biserici locale din [[Biserica Ortodoxă]] al cărei [[ierarh ]] [[Întâistătător|întâistătător]] (sau ''primat'') nu trebuie să răspundă înaintea nici unui [[episcop ]] de rang superior. Când un [[Sinod Ecumenic]] sau un [[episcop]] întâistătător (de exemplu un [[patriarh]] ) eliberează o provincie ecleziastică de sub jurisdicția (ascultarea) sa, cu păstrarea deplinei comuniuni între Biserica provinciei respective și ierarhia de sub ascultarea căreia iese înseamnă că respectivul sinod sau episcop întâistătător acordă Bisericii provinciei respective '''autocefalia'''. Din punct de vedere istoric, autocefalia nu se obține s-a obținut întotdeauna în acest mod.  
== Istoric ==
Autocefalia este un concept practic dezvoltat cu timpul, în cadrul [[Biserica|Bisericii]]. Aceasta înseamnă că el nu făcea parte din modul de organizare inițială a Bisericii, ci a apărut și s-a dezvoltat în timp, din motive practice. Deși există multe dispute referitoare la modalitatea corectă de a se obține autorcefaliaautocefalia,din punct de vedere istoric și canonic există diferite soluții posibile.
Pentru unele Biserici, tradiția (cu "t" mic) recunoaște titularilor unor scaune episcopale prestigioase statutul de ''întâistătătoare '' între eparhiile din respectivele regiuni, pentru cinstirea care li se aducea. Astfel sunt, de exemplu:
* [[Biserica Catolică|Biserica Romei]]
Alte Biserici au devenit autocefale mai degrabă prin decizie guvernamentală, fiind recunoscute ca atare de alte părți ale Bisericii. Astfel au fost
* [[Biserica Ortodoxă Sârbă|Biserica Serbiei]] a devenit ''de facto'' autocefală în 1832, dar a fost recunoscută de Constantinopol abia în 1879. Există voci care afirmă că autocefalia Bisericii Serbiei ar data din încă de la 1219.*[[Biserica Ortodoxă Bulgară|Biserica Bulgariei]] a fost declarată independentă de către sultansultanii otomani, creând creându-se un haos canonic condamnat la Sinodul de la Ierusalim din 1872 (odată cu condamnarea [[filetism|filetismului]]) și rezolvat pe deplin abia în 1945.
În alte situații, autocefalia unor Biserici a fost decisă de un [[Sinod Ecumenic]]. Astfel:
*Autocefalia [[Biserica Ortodoxă a Ciprului|Bisericii din Cipru]] a fost recunoscută la [[Sinodul al III-lea Ecumenic|al treilea Sinod Ecumenic]] (431);*[[Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|Biserica Ierusalimului]] a fost declarată [[patriarhiepatriarh]] ie cu autoritate asupra Bisericilor din regiune (pentru a contracara pretențiile episcopului de Cezareea) la [[Sinodul Quinisext|Sinodul Trulan]] (692), care a stabilit canoanele celui de -[[Sinodul al VI-lea Ecumenic|al șaselea Sinod Ecumenic]].
În alte cazuri, autocefalia este acordată de o Biserică-mamă unei Biserici-fiice. Astfel:
*În anul 466 [[Biserica Antiohiei]] l-a ridicat pe episcopul de Mtskheta la rangul de ''Catolicos '' de Kartli, astfel că [[Biserica Ortodoxă a Georgiei|Biserica Georgiei]] devenea autocefală;
*[[Biserica Ortodoxă din America]] și-a primit autocefalia de la [[Biserica Ortodoxă Rusă|Biserica Rusiei]] în 1970 (act care însă nu a fost recunoscut de mai multe alte Biserici autocefale).
* [[Lista Bisericilor autocefale şi autonome]]
* [[Autonomie]]
* [[Istoria Bisericii Ortodoxe (cronologie)]]
== Legături externe ==
14.991 de modificări

Meniu de navigare