Atitudinea față de cei necredincioși: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
 
(Nu s-au afișat 3 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
 
{{Spiritualitate didactică}}
 
{{Spiritualitate didactică}}
−
'''Atitudinea creştinilor faţă de cei necredincioşi''' trebuie să fie în general de [[iubirea|iubire]], [[mila|milă]] şi [[iertarea|iertare]], ca faţă de toţi oamenii. Există unele categorii de [[necredinţa|necredincioşi]] de care trebuie să ne ferim, dar totuşi trebuie să le facem bine şi să ne [[rugăciune|rugăm]] pentru ei. [[Iisus]] spune:,,Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine celor ce vă urăsc pe voi;/. Binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, rugaţi-vă pentru cei ce vă fac necazuri./ Celui ce te loveşte peste obraz, întoarce-i şi pe celălalt”(Lc6.27-29). În general suntem sfătuiţi să evităm judecarea aproapelui concomitent cu uitarea sau tratarea cu uşurinţă a propriile [[păcat]]e. [[preoţie|Preoţii]] trebuie să aibă, pe lângă calităţile generale creştine, şi unele calităţi speciale în raport cu cei necredincioşi precum abilitatea de a mustra pe cei [[lenea|leneşi]], de a îmbărbăta pe cei [[teama|temători]], de a sprijini pe cei slabi, de a fi [[răbdarea|răbdători]] cu toţi, de a convinge cu duhul [[blândeţea|blândeţii]]. [[Solomon]] spune că cel [[înţelepciunea|înţelept]] câştigă [[suflet]]e. În cartea prorocului [[Daniel]] stă scris:,, cei ce vor învăţa pe mulţi să umble în neprihănire vor străluci ca stelele, în veac şi în veci de veci.(Dan12.3) [[Apostolul Iacov]] spune că ,,Cine întoarce pe un păcătos de la rătăcirea căii lui, va mântui un suflet de la moarte, şi va acoperi o sumedenie de păcate. (Iac5.20)
+
'''Atitudinea creștinilor față de cei necredincioși''' trebuie să fie în general de [[iubirea|iubire]], [[mila|milă]] și [[iertarea|iertare]], ca față de toți oamenii. Există unele categorii de [[necredința|necredincioși]] de care trebuie să ne ferim, dar totuși trebuie să le facem bine și să ne [[rugăciune|rugăm]] pentru ei. [[Iisus]] spune: „Iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine celor ce vă urăsc pe voi;/. Binecuvântați pe cei ce vă blestemă, rugați-vă pentru cei ce vă fac necazuri./ Celui ce te lovește peste obraz, întoarce-i și pe celălalt” (Lc. 6.27-29). În general suntem sfătuiți să evităm judecarea aproapelui concomitent cu uitarea sau tratarea cu ușurință a propriilor [[păcat]]e. [[preoție|Preoții]] trebuie să aibă, pe lângă calitățile generale creștine, și unele calități speciale în raport cu cei necredincioși precum abilitatea de a mustra pe cei [[lenea|leneși]], de a îmbărbăta pe cei [[teama|temători]], de a sprijini pe cei slabi, de a fi [[răbdarea|răbdători]] cu toți, de a convinge cu duhul [[blândețea|blândeții]]. [[Solomon]] spune că cel [[înțelepciunea|înțelept]] câștigă [[suflet]]e. În cartea prorocului [[Daniel]] stă scris: „cei ce vor învăța pe mulți să umble în neprihănire vor străluci ca stelele, în veac și în veci de veci”. (Dan. 12.3) [[Apostolul Iacov]] spune că „Cine întoarce pe un păcătos de la rătăcirea căii lui, va mântui un suflet de la moarte, și va acoperi o sumedenie de păcate.” (Iac. 5.20)
  
 
==Iubire, milă, iertare==
 
==Iubire, milă, iertare==
  
−
În Levitic stă scris:,,Să nu te răzbuni, şi să nu ţii necaz pe copiii poporului tău. Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Eu sunt Domnul.(Lev19.18). ,,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.` este a doua poruncă din Lege, asemănătoare primeia, care îndeamnă la [[iubirea]] lui Dumnezeu, arată Iisus (Mat22.37-40) ,,Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiţi unii pe alţii; cum v-am iubit Eu, aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii.", spune Iisus (Ioan13.34, 15.12) Creştinii trebuie să fie buni unii cu alţii, miloşi şi să se ierte unul pe altul, cum i-a iertat şi Dumnezeu pe ei în Hristos, arată [[apostolul Pavel]]. Efes4.26-27
+
În Levitic stă scris:,,Să nu te răzbuni, și să nu ții necaz pe copiii poporului tău. Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. Eu sunt Domnul.(Lev19.18). ,,Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.` este a doua poruncă din Lege, asemănătoare primeia, care îndeamnă la [[iubirea]] lui Dumnezeu, arată Iisus (Mat22.37-40) ,,Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiți unii pe alții; cum v-am iubit Eu, așa să vă iubiți și voi unii pe alții.", spune Iisus (Ioan13.34, 15.12) Creștinii trebuie să fie buni unii cu alții, miloși și să se ierte unul pe altul, cum i-a iertat și Dumnezeu pe ei în Hristos, arată [[apostolul Pavel]]. Efes4.26-27
  
−
==Însoţiri interzise şi însoţiri periculoase==
+
==Însoțiri interzise și însoțiri periculoase==
  
−
Însoţirea cu cei [[nesăbuinţa|nesăbuiţi]] te face rău, arată Solomon<ref>Prov13.20,14.7</ref> Anturajul dubios poate strica orice creştin, scrie [[apostolul Pavel]]<ref>1Cor15.33</ref>Urăsc adunarea celor ce fac răul, şi nu stau împreună cu cei răi, scrie psalmistul.<ref>Ps26.5</ref>
+
Însoțirea cu cei [[nesăbuința|nesăbuiți]] te face rău, arată Solomon<ref>Prov13.20,14.7</ref> Anturajul dubios poate strica orice creștin, scrie [[apostolul Pavel]]<ref>1Cor15.33</ref>Urăsc adunarea celor ce fac răul, și nu stau împreună cu cei răi, scrie psalmistul.<ref>Ps26.5</ref>
  
−
Sunt interzise însoţirile cu cei [[iubirea de arginţi|lacomi de câştig]] capabili de [[furt]] şi [[uciderea|crimă]]<ref>Prov1.10-19</ref>, cu oamenii neastâmpăraţi<ref>Prov24.21)</ref>, de asemenea cu cei [[mânia|mânioşi]] ,,ca nu cumva să te deprinzi cu cărările lui, şi să-ţi ajungă o cursă pentru suflet", avertizează Solomon<ref>Prov 22.24-25</ref> [[desfrânarea|Curvarul]], [[iubirea de arginţi |lacomul de bani]], [[închinarea la dumnezei străini|închinătorul la idoli]], defăimătorul, [[lăcomia|beţivul]]  [[iubirea de arginţi|hrăpareţul]] care se cred creştini sunt extrem de periculoşi, nu trebuie nici să mâncăm cu vreunul din ei, scrie apostolul Pavel<ref>1Cor5.9-13</ref>
+
Sunt interzise însoțirile cu cei [[iubirea de arginți|lacomi de câștig]] capabili de [[furt]] și [[uciderea|crimă]]<ref>Prov1.10-19</ref>, cu oamenii neastâmpărați<ref>Prov24.21)</ref>, de asemenea cu cei [[mânia|mânioși]] ,,ca nu cumva să te deprinzi cu cărările lui, și să-ți ajungă o cursă pentru suflet", avertizează Solomon<ref>Prov 22.24-25</ref> [[desfrânarea|Curvarul]], [[iubirea de arginți |lacomul de bani]], [[închinarea la dumnezei străini|închinătorul la idoli]], defăimătorul, [[lăcomia|bețivul]], [[iubirea de arginți|hrăparețul]] care se cred creștini sunt extrem de periculoși, nu trebuie nici să mâncăm cu vreunul din ei, scrie apostolul Pavel<ref>1Cor5.9-13</ref>
  
−
Însoţirea cu cei [[necredinţa|necredincioşi]] este un jug nepotrivit pentru un creştin, spune apostolul neamurilor.<ref>2Cor6.14-18</ref> Nu trebuie să ne împrietenim cu cei care nu-şi pot ţine gura, scrie Solomon.<ref>Prov20.19</ref> Însoţirea cu cei desfrânaţi te face de ruşine în faţa tatălui tău, spune înţeleptul împărat<ref>Prov28.7</ref> Însoţirea cu cei [[lăcomia|lacomi de mâncare şi băutură]] te molipseşte şi te face sărac, avertizează acelaşi Solomon.<ref>Prov23.20-21</ref>Cel neprihănit nu se amestecă cu oamenii [[minciuna|mincinoşi]],<ref>Ps26.4, Ps40.4</ref> , înşelători<ref>Ps101.7 </ref> [[minciuna|vicleni]].<ref>Ps26.4</ref> sau [[mândria|trufaşi]]<ref>Ps40.4</ref>, spune psalmistul. Curvarii, stricaţii (adică imoralii d.p.d.v sexual), lacomii de avere trebuie evitaţi, atenţionează apostolul Pavel.<ref>Efes5.7</ref>
+
Însoțirea cu cei [[necredința|necredincioși]] este un jug nepotrivit pentru un creștin, spune apostolul neamurilor.<ref>2Cor6.14-18</ref> Nu trebuie să ne împrietenim cu cei care nu-și pot ține gura, scrie Solomon.<ref>Prov20.19</ref> Însoțirea cu cei desfrânați te face de rușine în fața tatălui tău, spune înțeleptul împărat<ref>Prov28.7</ref> Însoțirea cu cei [[lăcomia|lacomi de mâncare și băutură]] te molipsește și te face sărac, avertizează același Solomon.<ref>Prov23.20-21</ref>Cel neprihănit nu se amestecă cu oamenii [[minciuna|mincinoși]],<ref>Ps26.4, Ps40.4</ref> , înșelători<ref>Ps101.7 </ref> [[minciuna|vicleni]].<ref>Ps26.4</ref> sau [[mândria|trufași]]<ref>Ps40.4</ref>, spune psalmistul. Curvarii, stricații (adică imoralii d.p.d.v sexual), lacomii de avere trebuie evitați, atenționează apostolul Pavel.<ref>Efes5.7</ref>
  
−
==Abţinerea de la judecarea aproapelui (critica excesivă)==
+
==Abținerea de la judecarea aproapelui (critica excesivă)==
  
−
Iisus spune: 1Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi/2Căci cu ce judecată judecaţi, veţi fi judecaţi; şi cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura.(Mat7.1-2)<ref>Nu-i judecaţi pe semeni, ca să nu fiţi judecaţi de Dumnezeu. Omul e înclinat să evalueze excesiv faptele altora şi să le condamne cu uşurinţă, absolvindu-se pe sine. O judecată dreaptă nu e posibilă fără a cunoaşte toate datele problemei, Dumnezeu este singurul judecător real, El este singurul care cunoaşte şi datele lăuntrice ale fiinţei omeneşti (Valeriu Anania- comentariu la Noul Testament, pag 12)
+
Iisus spune: 1Nu judecați, ca să nu fiți judecați/2Căci cu ce judecată judecați, veți fi judecați; și cu ce măsură măsurați, vi se va măsura.(Mat7.1-2)<ref>Nu-i judecați pe semeni, ca să nu fiți judecați de Dumnezeu. Omul e înclinat să evalueze excesiv faptele altora și să le condamne cu ușurință, absolvindu-se pe sine. O judecată dreaptă nu e posibilă fără a cunoaște toate datele problemei, Dumnezeu este singurul judecător real, El este singurul care cunoaște și datele lăuntrice ale ființei omenești (Valeriu Anania- comentariu la Noul Testament, pag 12)
 
</ref>
 
</ref>
  
Linia 22: Linia 22:
  
 
Iisus spune :
 
Iisus spune :
−
27. Iar vouă celor ce ascultaţi vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine celor ce vă urăsc pe voi;  
+
27. Iar vouă celor ce ascultați vă spun: Iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine celor ce vă urăsc pe voi;  
  
−
28. Binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, rugaţi-vă pentru cei ce vă fac necazuri.
+
28. Binecuvântați pe cei ce vă blestemă, rugați-vă pentru cei ce vă fac necazuri.
 
   
 
   
−
29. Celui ce te loveşte peste obraz, întoarce-i şi pe celălalt; pe cel ce-ţi ia haina, nu-l împiedica să-ţi ia şi cămaşa;  
+
29. Celui ce te lovește peste obraz, întoarce-i și pe celălalt; pe cel ce-ți ia haina, nu-l împiedica să-ți ia și cămașa;  
  
−
30. Oricui îţi cere, dă-i; şi de la cel care ia lucrurile tale, nu cere înapoi.
+
30. Oricui îți cere, dă-i; și de la cel care ia lucrurile tale, nu cere înapoi.
  
−
31. Şi precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi asemenea;  
+
31. Și precum voiți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi asemenea;  
  
−
32. Şi dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată puteţi avea? Căci şi păcătoşii iubesc pe cei ce îi iubesc pe ei.  
+
32. Și dacă iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată puteți avea? Căci și păcătoșii iubesc pe cei ce îi iubesc pe ei.  
  
−
33. Şi dacă faceţi bine celor ce vă fac vouă bine, ce mulţumire puteţi avea? Că şi păcătoşii acelaşi lucru fac.  
+
33. Și dacă faceți bine celor ce vă fac vouă bine, ce mulțumire puteți avea? Că și păcătoșii același lucru fac.  
  
−
34. Şi dacă daţi împrumut celor de la care nădăjduiţi să luaţi înapoi, ce mulţumire puteţi avea? Că şi păcătoşii dau cu împrumut păcătoşilor, ca să primească înapoi întocmai.  
+
34. Și dacă dați împrumut celor de la care nădăjduiți să luați înapoi, ce mulțumire puteți avea? Că și păcătoșii dau cu împrumut păcătoșilor, ca să primească înapoi întocmai.  
  
−
35. Ci iubiţi pe vrăjmaşii voştri şi faceţi bine şi daţi cu împrumut, fără să nădăjduiţi nimic în schimb, şi răsplata voastră va fi multă şi veţi fi fiii Celui Preaînalt, că El este bun cu cei nemulţumitori şi răi.  
+
35. Ci iubiți pe vrăjmașii voștri și faceți bine și dați cu împrumut, fără să nădăjduiți nimic în schimb, și răsplata voastră va fi multă și veți fi fiii Celui Preaînalt, că El este bun cu cei nemulțumitori și răi.  
  
−
36. Fiţi milostivi, precum şi Tatăl vostru este milostiv.  
+
36. Fiți milostivi, precum și Tatăl vostru este milostiv.  
  
−
37. Nu judecaţi şi nu veţi fi judecaţi; nu osândiţi şi nu veţi fi osândiţi; iertaţi şi veţi fi iertaţi.  
+
37. Nu judecați și nu veți fi judecați; nu osândiți și nu veți fi osândiți; iertați și veți fi iertați.  
  
−
38. Daţi şi se va da. Turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată, clătinată şi cu vârf, căci cu ce măsură veţi măsura, cu aceeaşi vi se va măsura.  
+
38. Dați și se va da. Turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată, clătinată și cu vârf, căci cu ce măsură veți măsura, cu aceeași vi se va măsura.  
  
−
39. Şi le-a spus şi pildă: Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă?  
+
39. Și le-a spus și pildă: Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă?  
  
−
40. Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.
+
40. Nu este ucenic mai presus decât învățătorul său; dar orice ucenic desăvârșit va fi ca învățătorul său.
  
 
41. De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, iar bârna din ochiul tău nu o iei în seamă?  
 
41. De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, iar bârna din ochiul tău nu o iei în seamă?  
  
−
42. Sau cum poţi să zici fratelui tău: Frate, lasă să scot paiul din ochiul tău, nevăzând bârna care este în ochiul tău? Făţarnice, scoate mai întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui tău. (Luca 6.27-42)
+
42. Sau cum poți să zici fratelui tău: Frate, lasă să scot paiul din ochiul tău, nevăzând bârna care este în ochiul tău? Fățarnice, scoate mai întâi bârna din ochiul tău și atunci vei vedea să scoți paiul din ochiul fratelui tău. (Luca 6.27-42)
  
−
==Pentru preoţi==
+
==Pentru preoți==
  
−
[[Apostol]]ii erau îndemnaţi să nu ia deloc parte la ,,faptele cele fără roadă ale întunericului , ci mai degrabă să le osândească pe faţă, fiind o ruşine pentru apostoli fie şi numai să vorbească între ei despre aceste lucruri (Efes5.11)
+
[[Apostol]]ii erau îndemnați să nu ia deloc parte la ,,faptele cele fără roadă ale întunericului , ci mai degrabă să le osândească pe față, fiind o rușine pentru apostoli fie și numai să vorbească între ei despre aceste lucruri (Efes5.11)
  
−
[[Apostolul Pavel]] îi spune lui [[apostolul Tit|Tit]] să le aducă aminte tuturor să fie supuşi stăpânirilor şi dregătorilor, să -i asculte, să fie gata să facă orice lucru bun, să nu [[bârfa|vorbească de rău]] pe nimeni, să nu fie gata de [[cearta|ceartă]] , ci îngăduitori, plini de [[blândeţea|blândeţe]] faţă de toţi oamenii. Căci şi apostolii înşişi-spune apostolul- erau altădată fără minte, neascultători, rătăciţi, robiţi de tot felul de pofte şi de [[plăcere|plăceri]], trăind în răutate şi în pizmă, vrednici să fie [[uciderea|urâţi]] şi urându-se unii pe alţii. Tit3.1-3
+
[[Apostolul Pavel]] îi spune lui [[apostolul Tit|Tit]] să le aducă aminte tuturor să fie supuși stăpânirilor și dregătorilor, să -i asculte, să fie gata să facă orice lucru bun, să nu [[bârfa|vorbească de rău]] pe nimeni, să nu fie gata de [[cearta|ceartă]] , ci îngăduitori, plini de [[blândețea|blândețe]] față de toți oamenii. Căci și apostolii înșiși-spune apostolul- erau altădată fără minte, neascultători, rătăciți, robiți de tot felul de pofte și de [[plăcere|plăceri]], trăind în răutate și în pizmă, vrednici să fie [[uciderea|urâți]] și urându-se unii pe alții. Tit3.1-3
  
−
Apostolul Pavel le spune fraţilor creştini că, dacă un om cade deodată în vreo greşeală, ei, care sunt duhovniceşti, să-l ridice cu duhul [[blândeţea|blândeţii]]. Iar cel care-l ridică să ia seama (să [[veghe|vegheze]]) ca să nu fie [[ispita|ispitit]] şi el.Gal6.1
+
Apostolul Pavel le spune fraților creștini că, dacă un om cade deodată în vreo greșeală, ei, care sunt duhovnicești, să-l ridice cu duhul [[blândețea|blândeții]]. Iar cel care-l ridică să ia seama (să [[veghe|vegheze]]) ca să nu fie [[ispita|ispitit]] și el.Gal6.1
  
−
Pavel le cere să mustre pe cei [[lenea|leneşi]] , să îmbărbăteze pe cei [[teama|temători]] , să sprijine pe cei slabi, să fie [[răbdarea|răbdători]] cu toţi. Apoi îi roagă să vadă ca nimeni să nu întoarcă altuia rău pentru rău, ci să caute să facă ce este bine atât între ei, cât şi faţă de toţi. 1Tes5.15
+
Pavel le cere să mustre pe cei [[lenea|leneși]] , să îmbărbăteze pe cei [[teama|temători]] , să sprijine pe cei slabi, să fie [[răbdarea|răbdători]] cu toți. Apoi îi roagă să vadă ca nimeni să nu întoarcă altuia rău pentru rău, ci să caute să facă ce este bine atât între ei, cât și față de toți. 1Tes5.15
  
−
Apostolul Pavel îl sfătuieşte pe Tit ca, după prima şi a doua mustrare, să se depărteze de cel ce aduce dezbinări. ,,căci ştim că un astfel de om este un pervertit şi un păcătos, de la sine fiind osândit. Tit2.10-11
+
Apostolul Pavel îl sfătuiește pe Tit ca, după prima și a doua mustrare, să se depărteze de cel ce aduce dezbinări. ,,căci știm că un astfel de om este un pervertit și un păcătos, de la sine fiind osândit. Tit2.10-11
  
−
[[Apostolul Iuda]] sfătuieşte ca pe cei ce se îndoiesc (cei şovăitori, îndoielnici) să-i mustre, să-i salveze pe alţii smulgându-i din foc iar de alţii să le fie milă cu [[teama|frică]], urând chiar şi cămaşa mânjită de carnea lor (Iuda 22-23)
+
[[Apostolul Iuda]] sfătuiește ca pe cei ce se îndoiesc (cei șovăitori, îndoielnici) să-i mustre, să-i salveze pe alții smulgându-i din foc iar de alții să le fie milă cu [[teama|frică]], urând chiar și cămașa mânjită de carnea lor (Iuda 22-23)
−
==Rugăciunea pentru alţii==
+
==Rugăciunea pentru alții==
−
Iisus ne învaţă să ne rugăm pentru cei ce ne fac necazuri. (Lc6.28)
+
Iisus ne învață să ne rugăm pentru cei ce ne fac necazuri. (Lc6.28)
  
−
[[Apostolul Ioan]] spune:Dacă vede cineva pe fratele său săvârşind un [[păcat]] care nu duce la moarte, să se roage; şi Dumnezeu îi va da viaţa, pentru cei ce n-au săvârşit un păcat care duce la moarte. Este un păcat care duce la moarte; nu-i zic să se roage pentru păcatul acela. Orice nelegiuire este păcat; dar este un păcat, care nu duce la moarte.1Ioan5.16-17
+
[[Apostolul Ioan]] spune:Dacă vede cineva pe fratele său săvârșind un [[păcat]] care nu duce la moarte, să se roage; și Dumnezeu îi va da viața, pentru cei ce n-au săvârșit un păcat care duce la moarte. Este un păcat care duce la moarte; nu-i zic să se roage pentru păcatul acela. Orice nelegiuire este păcat; dar este un păcat, care nu duce la moarte.1Ioan5.16-17
  
−
[[Apostolul Iacov]] ne îndeamnă să ne mărturisim păcatele (unul din temeiurile scripturistice ale [[Spovedania|Tainei Spovedaniei]]) şi să ne [[rugăciunea|rugăm]] unii pentru alţii pentru a fi vindecaţi, arătând că mare putere are rugăciunea celui neprihănit. Iac5.16
+
[[Apostolul Iacov]] ne îndeamnă să ne mărturisim păcatele (unul din temeiurile scripturistice ale [[Spovedania|Tainei Spovedaniei]]) și să ne [[rugăciunea|rugăm]] unii pentru alții pentru a fi vindecați, arătând că mare putere are rugăciunea celui neprihănit. Iac5.16
  
−
==Învăţarea altora==
+
==Învățarea altora==
  
−
În cartea prorocului [[Daniel]] stă scris :Cei [[înţelepciunea|înţelepţi]] vor străluci ca strălucirea cerului, şi cei ce vor învăţa pe mulţi să umble în neprihănire vor străluci ca stelele, în veac şi în veci de veci.(Dan12.3)
+
În cartea prorocului [[Daniel]] stă scris: „Cei [[înțelepciunea|înțelepți]] vor străluci ca strălucirea cerului, și cei ce vor învăța pe mulți să umble în neprihănire vor străluci ca stelele, în veac și în veci de veci”.(Dan12.3)
  
−
Înţeleptul [[Solomon]] scrie :Rodul celui neprihănit este un pom de viaţă, şi cel înţelept câştigă suflete. –(Prov11.30)
+
Înțeleptul [[Solomon]] scrie :Rodul celui neprihănit este un pom de viață, și cel înțelept câștigă suflete. –(Prov11.30)
  
−
[[Apostolul Iacov]] scrie :,,să ştiţi că cine întoarce pe un păcătos de la rătăcirea căii lui, va [[mântuire|mântui]] un suflet de la moarte<ref>Aici este vorba nu de moartea fizică, ci de cea spirituală care înseamnă intrarea în iad, locul chinurilor veşnice</ref>, şi va acoperi o sumedenie de [[păcat]]e. (Iac5.20)
+
[[Apostolul Iacov]] scrie: „să știți că cine întoarce pe un păcătos de la rătăcirea căii lui, va [[mântuire|mântui]] un suflet de la moarte<ref>Aici este vorba nu de moartea fizică, ci de cea spirituală care înseamnă intrarea în iad, locul chinurilor veșnice</ref>, și va acoperi o sumedenie de [[păcat]]e”. (Iac5.20)
  
 
==Note==
 
==Note==
 
<references />
 
<references />
 
==Bibliografie==
 
==Bibliografie==
−
Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2
+
Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, ISBN 973-9332-86-2
  
−
Noul Testament comentat, versiune revizuită, redactată, comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, sprijinit de numeroase alte osteneli, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1995, ISBN 973-9130-08-9
+
Noul Testament comentat, versiune revizuită, redactată, comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, sprijinit de numeroase alte osteneli, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1995, ISBN 973-9130-08-9
  
 
[[Categorie:Spiritualitate]]
 
[[Categorie:Spiritualitate]]

Versiunea curentă din 19 septembrie 2014 12:38

Acest articol face parte din seria
Spiritualitate didactică
Sfânta Treime
Dumnezeu Tatăl - Dumnezeu Fiul - Duhul Sfânt
Duhuri (spirite)
Îngeri - Diavoli
Viața viitoare
Judecată - Rai - Iad
Sfintele Taine
Botezul - Mirungerea
Sf. Împărtășanie - Mărturisirea
Căsătoria - Preoția
Sf. Maslu
Condiția omului
Omul - Îmbrăcămintea - Munca - Alimentația - Grijile - Visele
Teama - Gelozia - Cercetarea - Plictiseala
Libertatea - Ispita - Virtutea - Păcatul - Patima
Vârstele omului
Sărăcia - Bogăția- Luxul
Plăcerea - Boala - Bucuria- Tristețea- Suferința - Fericirea
Diverse
Cerșetoria - Extratereștri - Superstiții
Patimi ce afectează libertatea omului
Dependența de televizor
Dependența de internet - Dependența de jocurile pe calculator
Jocurile pe bani
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului
Fumatul - Drogurile
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului și sufletului
Prostituția
Decalogul
Decalogul
Rugăciunea, veghea și postul
Rugăciunea
Rugăciunea Tatăl Nostru - Rugăciunea inimii
Veghea - Postul
Virtuți
Virtuțile teologice

Credința - Nădejdea - Iubirea

Credința la români
Virtuțile morale

Înțelepciunea - Smerenia - Mulțumirea - Adevăr
Răbdarea - Stăruința în bine
Prietenia - Blândețea - Iertarea - Pacea
Mila - Dreptatea - Hărnicia

Păcate
Păcate strigătoare la cer
Uciderea - Homosexualitatea
Asuprirea orfanilor, văduvelor, străinilor, săracilor, năpăstuiților
Întârzierea sau oprirea plății lucrătorilor
Păcate capitale
Mândria - Desfrânarea
Iubirea de arginți - Invidia - Lăcomia
Mânia - Lenea
Alte păcate
Necredința - Închinarea la dumnezei străini
Pretexte și justificări pentru necredință - Atitudinea față de cei necredincioși

Vrăjitoria - Credința în astrologie - Credința în reîncarnare
Egoism - Furt - Nedreptatea - Lovirea - Gândurile rele
Nesocotirea părinților - Nesăbuința - Nepăsarea

Păcatele limbii
Minciuna - Mărturia mincinoasă - Hula - Cârtirea
Cearta - Bârfa - Limbuția
Editați această casetă

Atitudinea creștinilor față de cei necredincioși trebuie să fie în general de iubire, milă și iertare, ca față de toți oamenii. Există unele categorii de necredincioși de care trebuie să ne ferim, dar totuși trebuie să le facem bine și să ne rugăm pentru ei. Iisus spune: „Iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine celor ce vă urăsc pe voi;/. Binecuvântați pe cei ce vă blestemă, rugați-vă pentru cei ce vă fac necazuri./ Celui ce te lovește peste obraz, întoarce-i și pe celălalt” (Lc. 6.27-29). În general suntem sfătuiți să evităm judecarea aproapelui concomitent cu uitarea sau tratarea cu ușurință a propriilor păcate. Preoții trebuie să aibă, pe lângă calitățile generale creștine, și unele calități speciale în raport cu cei necredincioși precum abilitatea de a mustra pe cei leneși, de a îmbărbăta pe cei temători, de a sprijini pe cei slabi, de a fi răbdători cu toți, de a convinge cu duhul blândeții. Solomon spune că cel înțelept câștigă suflete. În cartea prorocului Daniel stă scris: „cei ce vor învăța pe mulți să umble în neprihănire vor străluci ca stelele, în veac și în veci de veci”. (Dan. 12.3) Apostolul Iacov spune că „Cine întoarce pe un păcătos de la rătăcirea căii lui, va mântui un suflet de la moarte, și va acoperi o sumedenie de păcate.” (Iac. 5.20)

Iubire, milă, iertare

În Levitic stă scris:,,Să nu te răzbuni, și să nu ții necaz pe copiii poporului tău. Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. Eu sunt Domnul.(Lev19.18). ,,Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.` este a doua poruncă din Lege, asemănătoare primeia, care îndeamnă la iubirea lui Dumnezeu, arată Iisus (Mat22.37-40) ,,Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiți unii pe alții; cum v-am iubit Eu, așa să vă iubiți și voi unii pe alții.", spune Iisus (Ioan13.34, 15.12) Creștinii trebuie să fie buni unii cu alții, miloși și să se ierte unul pe altul, cum i-a iertat și Dumnezeu pe ei în Hristos, arată apostolul Pavel. Efes4.26-27

Însoțiri interzise și însoțiri periculoase

Însoțirea cu cei nesăbuiți te face rău, arată Solomon[1] Anturajul dubios poate strica orice creștin, scrie apostolul Pavel[2]Urăsc adunarea celor ce fac răul, și nu stau împreună cu cei răi, scrie psalmistul.[3]

Sunt interzise însoțirile cu cei lacomi de câștig capabili de furt și crimă[4], cu oamenii neastâmpărați[5], de asemenea cu cei mânioși ,,ca nu cumva să te deprinzi cu cărările lui, și să-ți ajungă o cursă pentru suflet", avertizează Solomon[6] Curvarul, lacomul de bani, închinătorul la idoli, defăimătorul, bețivul, hrăparețul care se cred creștini sunt extrem de periculoși, nu trebuie nici să mâncăm cu vreunul din ei, scrie apostolul Pavel[7]

Însoțirea cu cei necredincioși este un jug nepotrivit pentru un creștin, spune apostolul neamurilor.[8] Nu trebuie să ne împrietenim cu cei care nu-și pot ține gura, scrie Solomon.[9] Însoțirea cu cei desfrânați te face de rușine în fața tatălui tău, spune înțeleptul împărat[10] Însoțirea cu cei lacomi de mâncare și băutură te molipsește și te face sărac, avertizează același Solomon.[11]Cel neprihănit nu se amestecă cu oamenii mincinoși,[12] , înșelători[13] vicleni.[14] sau trufași[15], spune psalmistul. Curvarii, stricații (adică imoralii d.p.d.v sexual), lacomii de avere trebuie evitați, atenționează apostolul Pavel.[16]

Abținerea de la judecarea aproapelui (critica excesivă)

Iisus spune: 1Nu judecați, ca să nu fiți judecați/2Căci cu ce judecată judecați, veți fi judecați; și cu ce măsură măsurați, vi se va măsura.(Mat7.1-2)[17]

Iisus

Iisus spune : 27. Iar vouă celor ce ascultați vă spun: Iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine celor ce vă urăsc pe voi;

28. Binecuvântați pe cei ce vă blestemă, rugați-vă pentru cei ce vă fac necazuri.

29. Celui ce te lovește peste obraz, întoarce-i și pe celălalt; pe cel ce-ți ia haina, nu-l împiedica să-ți ia și cămașa;

30. Oricui îți cere, dă-i; și de la cel care ia lucrurile tale, nu cere înapoi.

31. Și precum voiți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi asemenea;

32. Și dacă iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată puteți avea? Căci și păcătoșii iubesc pe cei ce îi iubesc pe ei.

33. Și dacă faceți bine celor ce vă fac vouă bine, ce mulțumire puteți avea? Că și păcătoșii același lucru fac.

34. Și dacă dați împrumut celor de la care nădăjduiți să luați înapoi, ce mulțumire puteți avea? Că și păcătoșii dau cu împrumut păcătoșilor, ca să primească înapoi întocmai.

35. Ci iubiți pe vrăjmașii voștri și faceți bine și dați cu împrumut, fără să nădăjduiți nimic în schimb, și răsplata voastră va fi multă și veți fi fiii Celui Preaînalt, că El este bun cu cei nemulțumitori și răi.

36. Fiți milostivi, precum și Tatăl vostru este milostiv.

37. Nu judecați și nu veți fi judecați; nu osândiți și nu veți fi osândiți; iertați și veți fi iertați.

38. Dați și se va da. Turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată, clătinată și cu vârf, căci cu ce măsură veți măsura, cu aceeași vi se va măsura.

39. Și le-a spus și pildă: Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă?

40. Nu este ucenic mai presus decât învățătorul său; dar orice ucenic desăvârșit va fi ca învățătorul său.

41. De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, iar bârna din ochiul tău nu o iei în seamă?

42. Sau cum poți să zici fratelui tău: Frate, lasă să scot paiul din ochiul tău, nevăzând bârna care este în ochiul tău? Fățarnice, scoate mai întâi bârna din ochiul tău și atunci vei vedea să scoți paiul din ochiul fratelui tău. (Luca 6.27-42)

Pentru preoți

Apostolii erau îndemnați să nu ia deloc parte la ,,faptele cele fără roadă ale întunericului , ci mai degrabă să le osândească pe față, fiind o rușine pentru apostoli fie și numai să vorbească între ei despre aceste lucruri (Efes5.11)

Apostolul Pavel îi spune lui Tit să le aducă aminte tuturor să fie supuși stăpânirilor și dregătorilor, să -i asculte, să fie gata să facă orice lucru bun, să nu vorbească de rău pe nimeni, să nu fie gata de ceartă , ci îngăduitori, plini de blândețe față de toți oamenii. Căci și apostolii înșiși-spune apostolul- erau altădată fără minte, neascultători, rătăciți, robiți de tot felul de pofte și de plăceri, trăind în răutate și în pizmă, vrednici să fie urâți și urându-se unii pe alții. Tit3.1-3

Apostolul Pavel le spune fraților creștini că, dacă un om cade deodată în vreo greșeală, ei, care sunt duhovnicești, să-l ridice cu duhul blândeții. Iar cel care-l ridică să ia seama (să vegheze) ca să nu fie ispitit și el.Gal6.1

Pavel le cere să mustre pe cei leneși , să îmbărbăteze pe cei temători , să sprijine pe cei slabi, să fie răbdători cu toți. Apoi îi roagă să vadă ca nimeni să nu întoarcă altuia rău pentru rău, ci să caute să facă ce este bine atât între ei, cât și față de toți. 1Tes5.15

Apostolul Pavel îl sfătuiește pe Tit ca, după prima și a doua mustrare, să se depărteze de cel ce aduce dezbinări. ,,căci știm că un astfel de om este un pervertit și un păcătos, de la sine fiind osândit. Tit2.10-11

Apostolul Iuda sfătuiește ca pe cei ce se îndoiesc (cei șovăitori, îndoielnici) să-i mustre, să-i salveze pe alții smulgându-i din foc iar de alții să le fie milă cu frică, urând chiar și cămașa mânjită de carnea lor (Iuda 22-23)

Rugăciunea pentru alții

Iisus ne învață să ne rugăm pentru cei ce ne fac necazuri. (Lc6.28)

Apostolul Ioan spune:Dacă vede cineva pe fratele său săvârșind un păcat care nu duce la moarte, să se roage; și Dumnezeu îi va da viața, pentru cei ce n-au săvârșit un păcat care duce la moarte. Este un păcat care duce la moarte; nu-i zic să se roage pentru păcatul acela. Orice nelegiuire este păcat; dar este un păcat, care nu duce la moarte.1Ioan5.16-17

Apostolul Iacov ne îndeamnă să ne mărturisim păcatele (unul din temeiurile scripturistice ale Tainei Spovedaniei) și să ne rugăm unii pentru alții pentru a fi vindecați, arătând că mare putere are rugăciunea celui neprihănit. Iac5.16

Învățarea altora

În cartea prorocului Daniel stă scris: „Cei înțelepți vor străluci ca strălucirea cerului, și cei ce vor învăța pe mulți să umble în neprihănire vor străluci ca stelele, în veac și în veci de veci”.(Dan12.3)

Înțeleptul Solomon scrie :Rodul celui neprihănit este un pom de viață, și cel înțelept câștigă suflete. –(Prov11.30)

Apostolul Iacov scrie: „să știți că cine întoarce pe un păcătos de la rătăcirea căii lui, va mântui un suflet de la moarte[18], și va acoperi o sumedenie de păcate”. (Iac5.20)

Note

  1. ↑ Prov13.20,14.7
  2. ↑ 1Cor15.33
  3. ↑ Ps26.5
  4. ↑ Prov1.10-19
  5. ↑ Prov24.21)
  6. ↑ Prov 22.24-25
  7. ↑ 1Cor5.9-13
  8. ↑ 2Cor6.14-18
  9. ↑ Prov20.19
  10. ↑ Prov28.7
  11. ↑ Prov23.20-21
  12. ↑ Ps26.4, Ps40.4
  13. ↑ Ps101.7
  14. ↑ Ps26.4
  15. ↑ Ps40.4
  16. ↑ Efes5.7
  17. ↑ Nu-i judecați pe semeni, ca să nu fiți judecați de Dumnezeu. Omul e înclinat să evalueze excesiv faptele altora și să le condamne cu ușurință, absolvindu-se pe sine. O judecată dreaptă nu e posibilă fără a cunoaște toate datele problemei, Dumnezeu este singurul judecător real, El este singurul care cunoaște și datele lăuntrice ale ființei omenești (Valeriu Anania- comentariu la Noul Testament, pag 12)
  18. ↑ Aici este vorba nu de moartea fizică, ci de cea spirituală care înseamnă intrarea în iad, locul chinurilor veșnice

Bibliografie

Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, ISBN 973-9332-86-2

Noul Testament comentat, versiune revizuită, redactată, comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, sprijinit de numeroase alte osteneli, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1995, ISBN 973-9130-08-9

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Atitudinea_față_de_cei_necredincioși&oldid=40378”