Atitudinea față de cei necredincioși: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Însoţiri interzise şi însoţiri periculoase)
Linia 10: Linia 10:
 
Însoţirea cu cei [[nesăbuinţa|nesăbuiţi]] te face rău, arată Solomon<ref>Prov13.20,14.7</ref> Anturajul dubios poate strica orice creştin, scrie [[apostolul Pavel]]<ref>1Cor15.33</ref>Urăsc adunarea celor ce fac răul, şi nu stau împreună cu cei răi, scrie psalmistul.<ref>Ps26.5</ref>
 
Însoţirea cu cei [[nesăbuinţa|nesăbuiţi]] te face rău, arată Solomon<ref>Prov13.20,14.7</ref> Anturajul dubios poate strica orice creştin, scrie [[apostolul Pavel]]<ref>1Cor15.33</ref>Urăsc adunarea celor ce fac răul, şi nu stau împreună cu cei răi, scrie psalmistul.<ref>Ps26.5</ref>
  
Sunt interzise însoţirile cu cei [[iubirea de arginţi|lacomi de câştig]] capabili de [[furt]] şi [[uciderea|crimă]]<ref>Prov1.10-19</ref>, cu oamenii neastâmpăraţi<ref>Prov24.21)</ref>, de asemenea cu cei [[mânia|mânioşi]] ,,ca nu cumva să te deprinzi cu cărările lui, şi să-ţi ajungă o cursă pentru suflet", avertizează Solomon<ref>Prov 22.24-25</ref> [[desfrânarea|Curvarul]], [[iubirea de arginţi |lacomul de bani]], [[închinarea la dumnezei străini|închinătorul la idoli]], defăimătorul, [[lăcomia|beţivul]]  [[iubirea de arginţi|hrăpareţul]] care se cred creştini sunt extrem de periculoşi, nu trebuie nici să mâncăm cu vreunul din ei, scrie apostolul Pavel<ref>1Cor5.9-13</ref>
+
Sunt interzise însoţirile cu cei [[iubirea de arginţi|lacomi de câştig]] capabili de [[furt]] şi [[uciderea|crimă]]<ref>Prov1.10-19</ref>, cu oamenii neastâmpăraţi<ref>Prov24.21)</ref>, de asemenea cu cei [[mânia|mânioşi]] ,,ca nu cumva să te deprinzi cu cărările lui, şi să-ţi ajungă o cursă pentru suflet", avertizează Solomon<ref>Prov 22.24-25</ref> [[desfrânarea|Curvarul]], [[iubirea de arginţi |lacomul de bani]], [[închinarea la dumnezei străini|închinătorul la idoli]], defăimătorul, [[lăcomia|beţivul]], [[iubirea de arginţi|hrăpareţul]] care se cred creştini sunt extrem de periculoşi, nu trebuie nici să mâncăm cu vreunul din ei, scrie apostolul Pavel<ref>1Cor5.9-13</ref>
  
 
Însoţirea cu cei [[necredinţa|necredincioşi]] este un jug nepotrivit pentru un creştin, spune apostolul neamurilor.<ref>2Cor6.14-18</ref> Nu trebuie să ne împrietenim cu cei care nu-şi pot ţine gura, scrie Solomon.<ref>Prov20.19</ref> Însoţirea cu cei desfrânaţi te face de ruşine în faţa tatălui tău, spune înţeleptul împărat<ref>Prov28.7</ref> Însoţirea cu cei [[lăcomia|lacomi de mâncare şi băutură]] te molipseşte şi te face sărac, avertizează acelaşi Solomon.<ref>Prov23.20-21</ref>Cel neprihănit nu se amestecă cu oamenii [[minciuna|mincinoşi]],<ref>Ps26.4, Ps40.4</ref> , înşelători<ref>Ps101.7 </ref> [[minciuna|vicleni]].<ref>Ps26.4</ref> sau [[mândria|trufaşi]]<ref>Ps40.4</ref>, spune psalmistul. Curvarii, stricaţii (adică imoralii d.p.d.v sexual), lacomii de avere trebuie evitaţi, atenţionează apostolul Pavel.<ref>Efes5.7</ref>
 
Însoţirea cu cei [[necredinţa|necredincioşi]] este un jug nepotrivit pentru un creştin, spune apostolul neamurilor.<ref>2Cor6.14-18</ref> Nu trebuie să ne împrietenim cu cei care nu-şi pot ţine gura, scrie Solomon.<ref>Prov20.19</ref> Însoţirea cu cei desfrânaţi te face de ruşine în faţa tatălui tău, spune înţeleptul împărat<ref>Prov28.7</ref> Însoţirea cu cei [[lăcomia|lacomi de mâncare şi băutură]] te molipseşte şi te face sărac, avertizează acelaşi Solomon.<ref>Prov23.20-21</ref>Cel neprihănit nu se amestecă cu oamenii [[minciuna|mincinoşi]],<ref>Ps26.4, Ps40.4</ref> , înşelători<ref>Ps101.7 </ref> [[minciuna|vicleni]].<ref>Ps26.4</ref> sau [[mândria|trufaşi]]<ref>Ps40.4</ref>, spune psalmistul. Curvarii, stricaţii (adică imoralii d.p.d.v sexual), lacomii de avere trebuie evitaţi, atenţionează apostolul Pavel.<ref>Efes5.7</ref>

Versiunea de la data 3 februarie 2012 13:42

Acest articol face parte din seria
Spiritualitate didactică
Sfânta Treime
Dumnezeu Tatăl - Dumnezeu Fiul - Duhul Sfânt
Duhuri (spirite)
Îngeri - Diavoli
Viața viitoare
Judecată - Rai - Iad
Sfintele Taine
Botezul - Mirungerea
Sf. Împărtășanie - Mărturisirea
Căsătoria - Preoția
Sf. Maslu
Condiția omului
Omul - Îmbrăcămintea - Munca - Alimentația - Grijile - Visele
Teama - Gelozia - Cercetarea - Plictiseala
Libertatea - Ispita - Virtutea - Păcatul - Patima
Vârstele omului
Sărăcia - Bogăția- Luxul
Plăcerea - Boala - Bucuria- Tristețea- Suferința - Fericirea
Diverse
Cerșetoria - Extratereștri - Superstiții
Patimi ce afectează libertatea omului
Dependența de televizor
Dependența de internet - Dependența de jocurile pe calculator
Jocurile pe bani
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului
Fumatul - Drogurile
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului și sufletului
Prostituția
Decalogul
Decalogul
Rugăciunea, veghea și postul
Rugăciunea
Rugăciunea Tatăl Nostru - Rugăciunea inimii
Veghea - Postul
Virtuți
Virtuțile teologice

Credința - Nădejdea - Iubirea

Credința la români
Virtuțile morale

Înțelepciunea - Smerenia - Mulțumirea - Adevăr
Răbdarea - Stăruința în bine
Prietenia - Blândețea - Iertarea - Pacea
Mila - Dreptatea - Hărnicia

Păcate
Păcate strigătoare la cer
Uciderea - Homosexualitatea
Asuprirea orfanilor, văduvelor, străinilor, săracilor, năpăstuiților
Întârzierea sau oprirea plății lucrătorilor
Păcate capitale
Mândria - Desfrânarea
Iubirea de arginți - Invidia - Lăcomia
Mânia - Lenea
Alte păcate
Necredința - Închinarea la dumnezei străini
Pretexte și justificări pentru necredință - Atitudinea față de cei necredincioși

Vrăjitoria - Credința în astrologie - Credința în reîncarnare
Egoism - Furt - Nedreptatea - Lovirea - Gândurile rele
Nesocotirea părinților - Nesăbuința - Nepăsarea

Păcatele limbii
Minciuna - Mărturia mincinoasă - Hula - Cârtirea
Cearta - Bârfa - Limbuția
Editați această casetă

Atitudinea creştinilor faţă de cei necredincioşi trebuie să fie în general de iubire, milă şi iertare, ca faţă de toţi oamenii. Există unele categorii de necredincioşi de care trebuie să ne ferim, dar totuşi trebuie să le facem bine şi să ne rugăm pentru ei. Iisus spune:,,Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine celor ce vă urăsc pe voi;/. Binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, rugaţi-vă pentru cei ce vă fac necazuri./ Celui ce te loveşte peste obraz, întoarce-i şi pe celălalt”(Lc6.27-29). În general suntem sfătuiţi să evităm judecarea aproapelui concomitent cu uitarea sau tratarea cu uşurinţă a propriile păcate. Preoţii trebuie să aibă, pe lângă calităţile generale creştine, şi unele calităţi speciale în raport cu cei necredincioşi precum abilitatea de a mustra pe cei leneşi, de a îmbărbăta pe cei temători, de a sprijini pe cei slabi, de a fi răbdători cu toţi, de a convinge cu duhul blândeţii. Solomon spune că cel înţelept câştigă suflete. În cartea prorocului Daniel stă scris:,, cei ce vor învăţa pe mulţi să umble în neprihănire vor străluci ca stelele, în veac şi în veci de veci.(Dan12.3) Apostolul Iacov spune că ,,Cine întoarce pe un păcătos de la rătăcirea căii lui, va mântui un suflet de la moarte, şi va acoperi o sumedenie de păcate. (Iac5.20)

Iubire, milă, iertare

În Levitic stă scris:,,Să nu te răzbuni, şi să nu ţii necaz pe copiii poporului tău. Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Eu sunt Domnul.(Lev19.18). ,,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.` este a doua poruncă din Lege, asemănătoare primeia, care îndeamnă la iubirea lui Dumnezeu, arată Iisus (Mat22.37-40) ,,Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiţi unii pe alţii; cum v-am iubit Eu, aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii.", spune Iisus (Ioan13.34, 15.12) Creştinii trebuie să fie buni unii cu alţii, miloşi şi să se ierte unul pe altul, cum i-a iertat şi Dumnezeu pe ei în Hristos, arată apostolul Pavel. Efes4.26-27

Însoţiri interzise şi însoţiri periculoase

Însoţirea cu cei nesăbuiţi te face rău, arată Solomon[1] Anturajul dubios poate strica orice creştin, scrie apostolul Pavel[2]Urăsc adunarea celor ce fac răul, şi nu stau împreună cu cei răi, scrie psalmistul.[3]

Sunt interzise însoţirile cu cei lacomi de câştig capabili de furt şi crimă[4], cu oamenii neastâmpăraţi[5], de asemenea cu cei mânioşi ,,ca nu cumva să te deprinzi cu cărările lui, şi să-ţi ajungă o cursă pentru suflet", avertizează Solomon[6] Curvarul, lacomul de bani, închinătorul la idoli, defăimătorul, beţivul, hrăpareţul care se cred creştini sunt extrem de periculoşi, nu trebuie nici să mâncăm cu vreunul din ei, scrie apostolul Pavel[7]

Însoţirea cu cei necredincioşi este un jug nepotrivit pentru un creştin, spune apostolul neamurilor.[8] Nu trebuie să ne împrietenim cu cei care nu-şi pot ţine gura, scrie Solomon.[9] Însoţirea cu cei desfrânaţi te face de ruşine în faţa tatălui tău, spune înţeleptul împărat[10] Însoţirea cu cei lacomi de mâncare şi băutură te molipseşte şi te face sărac, avertizează acelaşi Solomon.[11]Cel neprihănit nu se amestecă cu oamenii mincinoşi,[12] , înşelători[13] vicleni.[14] sau trufaşi[15], spune psalmistul. Curvarii, stricaţii (adică imoralii d.p.d.v sexual), lacomii de avere trebuie evitaţi, atenţionează apostolul Pavel.[16]

Abţinerea de la judecarea aproapelui (critica excesivă)

Iisus spune: 1Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi/2Căci cu ce judecată judecaţi, veţi fi judecaţi; şi cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura.(Mat7.1-2)[17]

Iisus

Iisus spune : 27. Iar vouă celor ce ascultaţi vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine celor ce vă urăsc pe voi;

28. Binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, rugaţi-vă pentru cei ce vă fac necazuri.

29. Celui ce te loveşte peste obraz, întoarce-i şi pe celălalt; pe cel ce-ţi ia haina, nu-l împiedica să-ţi ia şi cămaşa;

30. Oricui îţi cere, dă-i; şi de la cel care ia lucrurile tale, nu cere înapoi.

31. Şi precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi asemenea;

32. Şi dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată puteţi avea? Căci şi păcătoşii iubesc pe cei ce îi iubesc pe ei.

33. Şi dacă faceţi bine celor ce vă fac vouă bine, ce mulţumire puteţi avea? Că şi păcătoşii acelaşi lucru fac.

34. Şi dacă daţi împrumut celor de la care nădăjduiţi să luaţi înapoi, ce mulţumire puteţi avea? Că şi păcătoşii dau cu împrumut păcătoşilor, ca să primească înapoi întocmai.

35. Ci iubiţi pe vrăjmaşii voştri şi faceţi bine şi daţi cu împrumut, fără să nădăjduiţi nimic în schimb, şi răsplata voastră va fi multă şi veţi fi fiii Celui Preaînalt, că El este bun cu cei nemulţumitori şi răi.

36. Fiţi milostivi, precum şi Tatăl vostru este milostiv.

37. Nu judecaţi şi nu veţi fi judecaţi; nu osândiţi şi nu veţi fi osândiţi; iertaţi şi veţi fi iertaţi.

38. Daţi şi se va da. Turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată, clătinată şi cu vârf, căci cu ce măsură veţi măsura, cu aceeaşi vi se va măsura.

39. Şi le-a spus şi pildă: Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă?

40. Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.

41. De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, iar bârna din ochiul tău nu o iei în seamă?

42. Sau cum poţi să zici fratelui tău: Frate, lasă să scot paiul din ochiul tău, nevăzând bârna care este în ochiul tău? Făţarnice, scoate mai întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui tău. (Luca 6.27-42)

Pentru preoţi

Apostolii erau îndemnaţi să nu ia deloc parte la ,,faptele cele fără roadă ale întunericului , ci mai degrabă să le osândească pe faţă, fiind o ruşine pentru apostoli fie şi numai să vorbească între ei despre aceste lucruri (Efes5.11)

Apostolul Pavel îi spune lui Tit să le aducă aminte tuturor să fie supuşi stăpânirilor şi dregătorilor, să -i asculte, să fie gata să facă orice lucru bun, să nu vorbească de rău pe nimeni, să nu fie gata de ceartă , ci îngăduitori, plini de blândeţe faţă de toţi oamenii. Căci şi apostolii înşişi-spune apostolul- erau altădată fără minte, neascultători, rătăciţi, robiţi de tot felul de pofte şi de plăceri, trăind în răutate şi în pizmă, vrednici să fie urâţi şi urându-se unii pe alţii. Tit3.1-3

Apostolul Pavel le spune fraţilor creştini că, dacă un om cade deodată în vreo greşeală, ei, care sunt duhovniceşti, să-l ridice cu duhul blândeţii. Iar cel care-l ridică să ia seama (să vegheze) ca să nu fie ispitit şi el.Gal6.1

Pavel le cere să mustre pe cei leneşi , să îmbărbăteze pe cei temători , să sprijine pe cei slabi, să fie răbdători cu toţi. Apoi îi roagă să vadă ca nimeni să nu întoarcă altuia rău pentru rău, ci să caute să facă ce este bine atât între ei, cât şi faţă de toţi. 1Tes5.15

Apostolul Pavel îl sfătuieşte pe Tit ca, după prima şi a doua mustrare, să se depărteze de cel ce aduce dezbinări. ,,căci ştim că un astfel de om este un pervertit şi un păcătos, de la sine fiind osândit. Tit2.10-11

Apostolul Iuda sfătuieşte ca pe cei ce se îndoiesc (cei şovăitori, îndoielnici) să-i mustre, să-i salveze pe alţii smulgându-i din foc iar de alţii să le fie milă cu frică, urând chiar şi cămaşa mânjită de carnea lor (Iuda 22-23)

Rugăciunea pentru alţii

Iisus ne învaţă să ne rugăm pentru cei ce ne fac necazuri. (Lc6.28)

Apostolul Ioan spune:Dacă vede cineva pe fratele său săvârşind un păcat care nu duce la moarte, să se roage; şi Dumnezeu îi va da viaţa, pentru cei ce n-au săvârşit un păcat care duce la moarte. Este un păcat care duce la moarte; nu-i zic să se roage pentru păcatul acela. Orice nelegiuire este păcat; dar este un păcat, care nu duce la moarte.1Ioan5.16-17

Apostolul Iacov ne îndeamnă să ne mărturisim păcatele (unul din temeiurile scripturistice ale Tainei Spovedaniei) şi să ne rugăm unii pentru alţii pentru a fi vindecaţi, arătând că mare putere are rugăciunea celui neprihănit. Iac5.16

Învăţarea altora

În cartea prorocului Daniel stă scris :Cei înţelepţi vor străluci ca strălucirea cerului, şi cei ce vor învăţa pe mulţi să umble în neprihănire vor străluci ca stelele, în veac şi în veci de veci.(Dan12.3)

Înţeleptul Solomon scrie :Rodul celui neprihănit este un pom de viaţă, şi cel înţelept câştigă suflete. –(Prov11.30)

Apostolul Iacov scrie :,,să ştiţi că cine întoarce pe un păcătos de la rătăcirea căii lui, va mântui un suflet de la moarte[18], şi va acoperi o sumedenie de păcate. (Iac5.20)

Note

  1. Prov13.20,14.7
  2. 1Cor15.33
  3. Ps26.5
  4. Prov1.10-19
  5. Prov24.21)
  6. Prov 22.24-25
  7. 1Cor5.9-13
  8. 2Cor6.14-18
  9. Prov20.19
  10. Prov28.7
  11. Prov23.20-21
  12. Ps26.4, Ps40.4
  13. Ps101.7
  14. Ps26.4
  15. Ps40.4
  16. Efes5.7
  17. Nu-i judecaţi pe semeni, ca să nu fiţi judecaţi de Dumnezeu. Omul e înclinat să evalueze excesiv faptele altora şi să le condamne cu uşurinţă, absolvindu-se pe sine. O judecată dreaptă nu e posibilă fără a cunoaşte toate datele problemei, Dumnezeu este singurul judecător real, El este singurul care cunoaşte şi datele lăuntrice ale fiinţei omeneşti (Valeriu Anania- comentariu la Noul Testament, pag 12)
  18. Aici este vorba nu de moartea fizică, ci de cea spirituală care înseamnă intrarea în iad, locul chinurilor veşnice

Bibliografie

Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2

Noul Testament comentat, versiune revizuită, redactată, comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, sprijinit de numeroase alte osteneli, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1995, ISBN 973-9130-08-9