Atenagora I (Spirou) al Constantinopolului

Acest articol (sau părți din el) este propus spre traducere din limba engleză! Dacă doriți să vă asumați acestă traducere (parțial sau integral), anunțați acest lucru pe pagina de discuții a articolului. De asemenea, dacă nu ați făcut-o deja, citiți pagina de ajutor Traduceri din limba engleză.

Patriarhul Atenagora I

Prea-sfinţitul Patriarh Atenagora I (greceşte: Αθηναγόρας Α' ), născut Aristokles Spyrou (Αριστοκλής Σπύρου), a fost al 268-lea succesor al Apostolului Andrei şi Patriarh Ecumenic al Constantinopolului din 1948 până în 1972.

Viaţa laică

Patriarhul Atenagora s-a născut în Vasilikón, lângă Ioánnina, Epir, Grecia, în 25 martie 1886. Fiul unui doctor de ţară, mama sa a murit pe când el avea doar 13 ani. A studiat la Şcoala Teologică Patriarhală din Halki, absolvind în 1910. După absolvire a fost tuns călugăr şi hirotonit diacon, primind numele de Atenagora. A slujit ca arhidiacon în Eparhia de Pelagonia înainte de a deveni secretarul Arhiepiscopului Meletie al Atenei (şi viitor patriarh ecumenic) în 1919. A fost hirotonit la rangul de episcop ca Mitropolit de Corfu în decembrie 1922, pe când încă era diacon.

Arhiepiscop de America

În 1930 la întoarcerea dintr-o călătorie în Arhiepiscopia Ortodoxă Greacă a Americii, Mitropolitul Damaschin i-a recomandat Patriarhului Fotie al II-lea să-l numească pe Atenagora Arhiepiscop al Americilor de Nord şi de Sud. Damaschin a simţit că Atenagora era cel mai potrivit să rezolve numeroasele probleme ale acestei arhiepiscopii, iar Fotie a făcut numirea în 30 august 1930.

Atunci când el a preluat această poziţie în 24 februarie 1931, Atenagora s-a confruntat cu sarcina de a face pace şi armonie într-o eparhie care fusese răvăşită de disensiunile dintre roialişti şi venizelişti şi care practic împărţise ţara în două eparhii independente. Pentru a corecta această situaţie, el a centralizat administraţia bisericească în birourile arhiepiscopale cu toţi ceilalţi episcopi ca vicari, numiţi ca asistenţi ai arhiepiscopului, fără eparhii şi drepturi administrative de sinestătătoare.

În timpul păstoririi sale de 18 ani, el a lucrat activ cu comunităţile sale pentru a facilita aceste reforme, în parte şi prin mărirea importanţei şi activităţii congreselor cler-laicat. El a înfiinţat societatea de femei Philoptochos, braţul filantropic al Bisericii, la fel ca şi un orfelinat şi Academia Sfântul Vasile. De asemenea, el a fondat primul seminar ortodox grec din America: Şcoala de Teologie Sfânta Cruce. Abilităţile sale de conducere i-au permis să facă faţă opoziţiei iniţiale iar ulterior să câştige iubirea şi devotamentul turmei sale.

Patriarhia

Atenagora I şi Paul al VI-lea

În 1 noiembrie 1948, Atenagora a fost ales Patriarh al Constantinopolului, şi a zburat la Istambul în avionul personal al preşedintelui Sua Harry Truman. Ca patriarh, el a fost pe deplin implicat în Consiliul Mondial al Bisericilor şi în îmbunătăţirea relaţiilor cu Papa. Lungă sa slujire s-a încheiat în7 iulie 1972, în Istambul.

Întâlnirea din 1964 cu Papa Paul al VI-lea în Ierusalim a dus la ridicarea reciprocă a Bulelor de Excomunicare care au dus la Marea schismă din 1054. Acest a fost un pas semnificativ spre restaurarea comuniunii dintre Roma şi Constantinopol. A dus la Declaraţia Comună Catolică-Ortodoxă din 1965, care a fost citită public în 7 decembrie 1965, simultan la o şedinţă publică la Conciliul Vatican II în Rome şi într-o ceremonie specială în Istanbul. Declaraţia nu a încheiat schisma, dar a arătat o dorinţă de reconciliere între cel două biserici. Cu toate acestea, nu toţi ortodocşii au împărtăşit acest sentiment, inclusiv Mitropolitul Filaret, care a scris o scrisoare patriarhului în acelaşi an.

Citate

Extrase din Conversaţii cu Patriarhul Atenagora:

"Nu neg existenţa diferenţelor dintre biserici, dar spun că trebuie să schimbăm modul nostru de a ne apropia de ei. Şi întrebarea referitoare la metodă este în primul rând psihologică, mai mult decât o problemă spirituală. Timp de secole au exitat conversaţii între teologi, dar ei nu au făcut nimic în afară de a-şi întări poziţiile."

"Those who accuse me of sacrificing Orthodoxy to a b[l]ind obsession with love have a very poor conception of the truth. They make it into a system which they possess, which reassures them, when what it really is, is the living glorification of the living God, with all the risks involved in creative life. And we don’t possess God; it is He who holds us and fills us with His presence in proportion to our humility and love. Only by love can we glorify the God of love, only by giving and sharing and sacrificing oneself can one glorify the God who, to save us, sacrificed himself and went to death, the death of the cross."

"Orthodoxy, if it goes back to the sources of its great tradition, will be the humble and faithful witness to the undivided Church. The Orthodox Churches, in coming together themselves in mutual respect and love, will set a movement of brotherhood going throughout the Christian world, giving the example of a free communion of sister Churches, united by the same sacraments and the same faith. As to the Orthodox faith, centered as it is on liturgical praise and worship, and on holiness, it will bring the criterion of spiritual experience to ecumenical dialogue, a criterion which will allow us to disentangle partial truths from their limitations so that they may be reconciled in a higher plenitude of truth."

"But we Orthodox: are we worthy of Orthodoxy? Up till the efforts we have made in recent years, what kind of example have our Churches given? We are united in faith and united in the chalice, but we have become strangers to one another, sometimes rivals."

Casetă de succesiune: Atenagora I (Spirou) al Constantinopolului
Precedat de: ?	Mitropolit de Corfu 1922-1931	Urmat de: Alexandru (Demoglou)
Precedat de: Alexandru (Demoglou)	Arhiepicop al Americilor de Nord şi de Sud 1931-1948	Urmat de: Mihail (Konstantinides)
Precedat de: Maxim al V-lea	Patriarh al Constantinopolului 1948-1972	Urmat de: Demetrie I

Legături externe

• St. Paul's Greek Church
• Catholic-Orthodox Joint declaration of 1965
• A Protest to Patriarch Athenagoras On the Lifting of the Anathemas of 1054 by Metr. Philaret of New York (December 2/15, 1965)
• Another Common Declaration of Pope Paul VI and the Ecumenical Patriarch Athenagoras I dated 28 October 1967
• Remembering Patriarch Athenagoras
• "Patriarch Athenagoras: Prophet of Love" by Bishop John (Kallos) of Thermon (Orthodox Research Institute)