Atanasie Mironescu: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (Scrieri)
m (Actualizare legătură)
 
(Nu s-au afișat 9 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{În lucru}}
 
 
{{Cutie Biografie Episcopi
 
{{Cutie Biografie Episcopi
 
| Nume = IPS Atanasie Mironescu
 
| Nume = IPS Atanasie Mironescu
Linia 11: Linia 10:
 
| Succesor = [[Conon Arămescu-Donici]]
 
| Succesor = [[Conon Arămescu-Donici]]
 
| Hirotonire preot = 1879
 
| Hirotonire preot = 1879
| Hirotonire episcop = 5 februarie 1895
+
| Hirotonire episcop = 5 februarie 1896
 
| Consecratori =
 
| Consecratori =
 
| Titluri precedente = Episcop al Râmnicului (1898-1909)
 
| Titluri precedente = Episcop al Râmnicului (1898-1909)
Linia 18: Linia 17:
 
| Locul naşterii = Trohan, județul Vaslui
 
| Locul naşterii = Trohan, județul Vaslui
 
| Data morţii =  [[9 octombrie]] 1931
 
| Data morţii =  [[9 octombrie]] 1931
| Locul morţii = București
+
| Locul morţii = {{flag|Romania}}București
 
|}}'''Atanasie Mironescu''' (pe numele de mirean '''Alexandru Mironescu'''; n. [[12 august]] 1856, Trohan, județul Vaslui - d. [[9 octombrie]] 1931, București) a fost [[Întâistătător|Mitropolit primat]] al României între anii 1909 - 1911.
 
|}}'''Atanasie Mironescu''' (pe numele de mirean '''Alexandru Mironescu'''; n. [[12 august]] 1856, Trohan, județul Vaslui - d. [[9 octombrie]] 1931, București) a fost [[Întâistătător|Mitropolit primat]] al României între anii 1909 - 1911.
 +
 +
În timpul arhipăstoririi sale, a avut loc așa-numita [[Legea_organică_din_1872#Legea_Consistoriului_Superior_Bisericesc_(1909)|„criză bisericească” din anii 1909—1911]].
  
 
==Viața==
 
==Viața==
 +
Născut la [[12 august]] 1856, în satul Trohan (actualmente aparținând de comuna Gârceni, județul Vaslui), Alexandru Mironescu era fiul preotului din acel sat. Hotărât fiind să urmeze în viață o cale duhovnicească și fiind sprijinit de tatăl său, a urmat studii la [[Seminar]]ul „Veniamin Costachi” de la Socola, Iași, (1870-1877). După absolvirea seminarului a fost [[Hirotonie|hirotonit]] [[preot]], slujind în satul natal (1879-1881).
 +
 +
Murind soția sa,  Alexandru Mironescu a părăsit satul natal și a urmat studii teologice la nivel universitar, mai întâi la Facultatea de Teologie din București (1881-1882), apoi la cea din Cernăuți (1882-1886), unde a obținut doctoratul în teologie.
 +
 +
După încheierea studiilor, a fost numit director al Internatului teologic din București (1886-1887), fiind simultan și profesor suplinitor la „Seminarul Central” (1886-1887). A devenit apoi profesor de Morală la Facultatea de Teologie din București (1887-1897).
 +
 +
În 1887 a fost numit [[Iconom stavrofor (preot)|iconom stavrofor]]. La 27 iunie 1895 este ales [[arhiereu]] titular cu titlul „Craioveanul”, fiind [[călugăr]]it la [[Mănăstirea Cernica]] cu numele '''Atanasie'''. Este [[Hirotonirea unui episcop|hirotonit ca arhiereu]] la 5 februarie 1896. Din decembrie 1897 îndeplinește funcția de locțiitor de episcop al Râmnicului, apoi este ales [[episcop eparhiot]] tot acolo, la 12 martie 1898.
 +
 +
La [[5 februarie]] 1909 a fost ales [[Întâistătător|Mitropolit primat al României]], păstorind până la 28 iunie 1911, când s-a retras din scaun. IPS Atanasie a trăit apoi pentru restul vieții la Mănăstirea Cernica.
 +
 +
Mitropolitul primat Atanasie Mironescu a fost ales membru de onoare al Academiei Române (la 25 mai 1909).<ref>[https://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=M Academia Română: ''Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent''], accesat la 18 noiembrie 2019</ref>
 +
 +
A trecut la cele veșnice la [[9 octombrie]] 1931, în București, fiind înmormântat la Mănăstirea Cernica.
 +
 
==Scrieri==
 
==Scrieri==
 
IPS Atanasie Mironescu a publicat mai multe lucrări de istorie bisericească și de morală creștină, printre care:
 
IPS Atanasie Mironescu a publicat mai multe lucrări de istorie bisericească și de morală creștină, printre care:
Linia 35: Linia 50:
  
 
A avut și o intensă activitate de traducere a unor cărți religioase. Astfel, a tradus din limba germană cartea ''Sfântul Atanasie cel Mare'', de Mohler, traducere care a văzut lumina tiparului în 1900, la București. A tradus, tot din limba germană ''Istoria bisericească universală'', de Euseviu Popovici; cele două volume ale acestei traduceri au apărut la București în 1900, respectiv 1901. A revizuit și editat (în colaborare cu Gherasim Timuș) vechea traducere a mitropolitului [[Veniamin Costachi]]: ''Trimiterile cele patrusprezece ale Sfântului Apostol Pavel, de [[Teofilact al Ohridei]]'' (3 volume, București, 1904-1906).
 
A avut și o intensă activitate de traducere a unor cărți religioase. Astfel, a tradus din limba germană cartea ''Sfântul Atanasie cel Mare'', de Mohler, traducere care a văzut lumina tiparului în 1900, la București. A tradus, tot din limba germană ''Istoria bisericească universală'', de Euseviu Popovici; cele două volume ale acestei traduceri au apărut la București în 1900, respectiv 1901. A revizuit și editat (în colaborare cu Gherasim Timuș) vechea traducere a mitropolitului [[Veniamin Costachi]]: ''Trimiterile cele patrusprezece ale Sfântului Apostol Pavel, de [[Teofilact al Ohridei]]'' (3 volume, București, 1904-1906).
 +
 +
==Note==
 +
<small><references /></small>
  
 
==Bibliografie==
 
==Bibliografie==
Linia 49: Linia 67:
 
{{Patriarhi BOR}}
 
{{Patriarhi BOR}}
  
 +
[[Categorie:Ierarhi români]]
 
[[Categorie:Mitropoliți români]]
 
[[Categorie:Mitropoliți români]]
 +
[[Categorie:Mitropolia Munteniei și Dobrogei]]
 +
[[Categorie: Membri de onoare ai Academiei Române]]

Versiunea curentă din 5 aprilie 2024 15:01

IPS Atanasie Mironescu
Athanasie Mironescu - mitropolit primat.PNG
Afiliere canonică
(jurisdicție)
Biserica Ortodoxă Română
Funcția episcopală
Reședință  București
Titlul   Mitropolit primat al României
Formulă de adresare   IPS
Perioada   1909 - 1911
Predecesor   Iosif Gheorghian
Succesor   Conon Arămescu-Donici
Cariera ecleziastică
Hirotonire preot   1879
Hirotonire episcopală   5 februarie 1896
Episcopi consecratori  
Titluri precedente
(scaune episcopale)
 
Episcop al Râmnicului (1898-1909)
Alte funcții  
Date personale
Data nașterii   12 august 1856
Locul nașterii   Trohan, județul Vaslui
Data morții   9 octombrie 1931
Locul morții    București
Atanasie Mironescu (pe numele de mirean Alexandru Mironescu; n. 12 august 1856, Trohan, județul Vaslui - d. 9 octombrie 1931, București) a fost Mitropolit primat al României între anii 1909 - 1911.

În timpul arhipăstoririi sale, a avut loc așa-numita „criză bisericească” din anii 1909—1911.

Viața

Născut la 12 august 1856, în satul Trohan (actualmente aparținând de comuna Gârceni, județul Vaslui), Alexandru Mironescu era fiul preotului din acel sat. Hotărât fiind să urmeze în viață o cale duhovnicească și fiind sprijinit de tatăl său, a urmat studii la Seminarul „Veniamin Costachi” de la Socola, Iași, (1870-1877). După absolvirea seminarului a fost hirotonit preot, slujind în satul natal (1879-1881).

Murind soția sa, Alexandru Mironescu a părăsit satul natal și a urmat studii teologice la nivel universitar, mai întâi la Facultatea de Teologie din București (1881-1882), apoi la cea din Cernăuți (1882-1886), unde a obținut doctoratul în teologie.

După încheierea studiilor, a fost numit director al Internatului teologic din București (1886-1887), fiind simultan și profesor suplinitor la „Seminarul Central” (1886-1887). A devenit apoi profesor de Morală la Facultatea de Teologie din București (1887-1897).

În 1887 a fost numit iconom stavrofor. La 27 iunie 1895 este ales arhiereu titular cu titlul „Craioveanul”, fiind călugărit la Mănăstirea Cernica cu numele Atanasie. Este hirotonit ca arhiereu la 5 februarie 1896. Din decembrie 1897 îndeplinește funcția de locțiitor de episcop al Râmnicului, apoi este ales episcop eparhiot tot acolo, la 12 martie 1898.

La 5 februarie 1909 a fost ales Mitropolit primat al României, păstorind până la 28 iunie 1911, când s-a retras din scaun. IPS Atanasie a trăit apoi pentru restul vieții la Mănăstirea Cernica.

Mitropolitul primat Atanasie Mironescu a fost ales membru de onoare al Academiei Române (la 25 mai 1909).[1]

A trecut la cele veșnice la 9 octombrie 1931, în București, fiind înmormântat la Mănăstirea Cernica.

Scrieri

IPS Atanasie Mironescu a publicat mai multe lucrări de istorie bisericească și de morală creștină, printre care:

  • Memoriu asupra organizării Facultății de Teologie (București, 1887)
  • O călătorie în Orient (București, 1885)
  • Etica evoluționistă și etică creștină. Studiu critic asupra eticei lui Herbert Spencer (București, 1893)
  • Manual de Teologie Morală (București, 1895)
  • Morala pentru copii (București, 1899)
  • Sfânta Episcopie a eparhiei Râmnicului și Noului Severin în trecut și acum (Râmnicu Vâlcea, 1906)
  • Sfaturi către preoți date după diferiți autori (București, 1909)
  • Istoria Mânăstirii Cernica (Cernica, 1930).

De asemenea, a scris numeroase articole apărute în Biserica Ortodoxă Română și Cuvântul Adevărului de la Râmnicu Vâlcea, pastorale, conferințe și cuvântări.

A avut și o intensă activitate de traducere a unor cărți religioase. Astfel, a tradus din limba germană cartea Sfântul Atanasie cel Mare, de Mohler, traducere care a văzut lumina tiparului în 1900, la București. A tradus, tot din limba germană Istoria bisericească universală, de Euseviu Popovici; cele două volume ale acestei traduceri au apărut la București în 1900, respectiv 1901. A revizuit și editat (în colaborare cu Gherasim Timuș) vechea traducere a mitropolitului Veniamin Costachi: Trimiterile cele patrusprezece ale Sfântului Apostol Pavel, de Teofilact al Ohridei (3 volume, București, 1904-1906).

Note

Bibliografie


Casetă de succesiune:
Atanasie Mironescu
Precedat de:
Iosif Gheorghian
Mitropolit primat al României
1909-1911
Urmat de:
Conon Arămescu-Donici


Întâistătători ai Bisericii Ortodoxe Române
Mitropoliți-Primat Nifon Rusailă | Calinic Miclescu | Iosif Gheorghian (prima dată) | Ghenadie Petrescu | Iosif Gheorghian (din nou) |
Atanasie Mironescu | Conon Arămescu-Donici | Miron Cristea
Patriarhi Miron (Cristea) | Nicodim (Munteanu) | Iustinian (Marina) | Iustin (Moisescu) | Teoctist (Arăpașu) | Daniel (Ciobotea)