Modificări

Salt la: navigare, căutare

Arsenie (Boca)

3.048 de octeți adăugați, 16 septembrie 2019 18:11
Legături externe: alți părinți duhovnicești de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus
[[ImageImagine:Arsenie Boca1.jpg|rightthumb|frame430 px|Părintele Arsenie Boca]]'''[[Arsenie ]] Boca''' (n. [[29 septembrie]] 1910 la , Vaţa de Sus, jud. Hunedoara - m. [[28 noiembrie]] 1989; , Sinaia), a fost un [[ieromonah]], [[teolog]] şi artist român din secolul XX.
==Biografie==
S-a născut la 29 septembrie 1910 la Vața de Sus în județul Hunedoara. Părinții săi, Iosif și Cristina, îi pun i-au pus la botez numele de Zian.
===Studiile şi formarea===
Zian face Boca a făcut școala primară în satul natal (4 clase). Urmează A urmat apoi Liceul naţional ortodox "Avram Iancu" din Brad, pe care l-a terminat ca şef de promoţie în 1929. În acelaşi an se înscrie la Academia Teologică din Sibiu, pe care o absolvă în 1933. Primeşte o bursă din partea Mitropolitului Ardealului, Nicolae Bălan, pentru a urma cursurile Institutului de Arte Frumoase din Bucureşti. În paralel, audiază cursurile de medicină (în special cele de anatomie) ţinute de profesorul Francisc Rainer şi pe cele de [[mistică]] creştină predate de [[Nichifor Crainic]].
Frecventează și alte cursuri în domeniul culturii și artei.
===Hirotonirea şi tunderea în monahism la Mănăstirea Sâmbăta===
Pe [[29 septembrie]] 1935 este [[Hirotonie|hirotonit]] [[diacon]] celibatar de către [[mitropolit|mitropolitul]] [[Nicolae Bălan]]. În anul 1939 petrece trei luni la [[Schitul românesc Prodromu (Muntele Athos)|Schitul Românesc Prodromu]] de la [[Muntele Athos]], apoi este închinoviat la [[Mănăstirea Brâncoveanu (Sâmbăta de Sus)|Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus]] (judeţul Braşov), iar la [[3 mai]] 1940, în Vinerea [[Izvorul Tămăduirii|Izvorului Tămăduirii]] din acel an, este tuns în [[monahism]], primind acum numele de '''Arsenie'''. La [[10 aprilie]] 1942 este hirotonit [[preot]]. Din 1940 declanşează la [[Mănăstirea Brâncoveanu (Sâmbăta de Sus)|Mănăstirea de Sâmbăta de Sus]] ceea ce s-a numit "mişcarea de reînviere duhovnicească de la Sâmbăta", despre care Nichifor Crainic spunea: "Ce vreme înălţătoare când toată ţara lui Avram Iancu se mişca în [[pelerinaj]], cântând cu zăpada până la piept, spre Sâmbăta de Sus, ctitoria voievodului martir [[Constantin Brâncoveanu]]!". Mișcarea de aici capătă o anvergură națională până în 1948, când este obligat să părăsească această mănăstire. La [[7 mai]] 1948, de [[Izvorul Tămăduirii]], este ultimul mare [[praznic]] sărbătorit la Sâmbăta. Tot în 1948 [[Iustinian Marina|Patriarhul Iustinian]] se gândește să-l cheme pe Părintele Arsenie la treapta arhieriei, dar renunță în urma violenței cu care Părintele era hărțuit de Securitate. ===Mănăstirea Prislop===1948 - în [[25 noiembrie]] Mitropolitul Nicolae Bălan îl aduce personal pe ieromonahul Arsenie Boca la Mănăstirea Prislop. 1949 - în [[8 mai]], de pomenirea Sfântului [[Ioan Evanghelistul]], este primul [[hram]] la Prislop. 1949 - în [[14 septembrie]], de [[Înălţarea Sfintei Cruci]], Vlădica Andrei săvârşeşte, în curtea mănăstirii, prima liturghie arhierească ortodoxă. Cu acest prilej, Părintele stareţ Arsenie este hirotesit [[protosinghel]]. 1950 - Activitatea Părintelui Arsenie ca stareţ se încheie în 1950. Prislopul devine mănăstire de maici. Părintele rămâne în continuare la Prislop ca duhovnic, ajutat pentru o vreme şi de Ieromonahul [[Dometie Manolache]]. 1951 - în noaptea de 15 spre 16 ianuarie oamenii autorităţii de stat îl „ridică” pe Părintele Arsenie pentru anchetă. Nu se prezintă nici un ordin. Procedeul e brutal. Părintele este dus la Canal. 1952 - în 17 martie este eliberat. Se întoarce la Prislop în aprilie. Participă la slujbe, pictează şi lucrează în grădina mănăstirii. Evită contactul cu pelerinii. 1955 - Este anchetat la Timişoara. Urmează 6 luni de detenţie.
Din 1940 declanşează 1959 - Prin actul Episcopiei Aradului nr. 2407/1959 semnat şi parafat de Episcopul Andrei Mageru, este îndepărtat din mănăstire. ===București===1959 - Părintele Arsenie îşi începe pribegia în Bucureşti. Este angajat la [[Mănăstire]]a de Sâmbăta de Sus ceea ce sBiserica Sfântul Elefterie ca pictor secund pe lângă pictorul Vasile Rudeanu. 1961 -a numit "mişcarea Este angajat la Atelierul de reînviere duhovnicească pictură al Patriarhiei de la Sâmbăta", despre care Nichifor Crainic spunea: "Ce vreme înălţătoare când toată ţara lui Avram Iancu se mişca în [[pelerinaj]], cântând cu zăpada până Schitul Maicilor. 1968 - Iese la pieptpensie. începe pictura bisericii parohiale din Drăgănescu, spre Sâmbăta de Suslângă Bucureşti. ===Între București și Sinaia===1969-1989 - După izgonirea forţată din Mănăstirea Prislop, ctitoria voievodului martir [[Constantin Brâncoveanu]]!"obştea de maici se reorganizează într-un aşezământ mănăstiresc în oraşul Sinaia (acum Metocul Mănăstirii Prislop). Mișcarea În acest aşezământ Părintele Arsenie şi-a avut chilia şi atelierul de aici capătă o anvergură națională pictură din anul 1969 până în 1948anul 1989. Aici lasă într-o rânduială desăvârşită predici, când este obligat să părăsească această mănăstiremeditaţii şi desene. 1989 - în 28 noiembrie se mută la Domnul. La 7 mai 1948, Prohodit de o mulţime impresionantă de Izvorul Tămăduiriicredincioşi, Părintele Arsenie este ultimul mare praznic sărbătorit la Sâmbătaînmormântat în cimitirul Mănăstirii Prislop, în ziua de 4 decembrie 1989.
===Contribuţia la colecţia ''Filocalia''===
===Prigoana===
Încă din 1943 intră în vizorul Siguranței, pe baza unor presupuse legături cu Mișcarea Legionară. În 1945 este anchetat la Râmnicu Vâlcea, iar în 1946 la Brașov. Imediat după instaurarea regimului comunist, Părintele Arsenie a intrat în vizorul Securităţii, fiind arestat pentru prima oară în 1948și anchetat la Făgăraș, pentru a-i fi ajutat creştineşte pe luptătorii anticomunişti din Munţii Făgăraşului. Atât pentru aceste bănuieli, cât şi datorită notorietăţii sale în creştere printre credincioşii creştini, este anchetat de SiguranţăSecuritate, invocându-se pretinse legături cu [[Mişcarea Legionară]]. Părintele Arsenie a respins însă acuzaţiile, demonstrând inexistenţa oricărei legături cu lumea politică.
Strămutat forţat de la Sâmbăta la [[Mănăstirea Prislop]] (1948), devine acolo [[stareţ]]; iar după ce sălaşul s-a transformat în [[mănăstire]] de maici, a rămas acolo ca [[duhovnic]] până în 1959, când comuniştii au risipit obştea şi părintelui Arsenie Boca i-au stabilit domiciliul forţat la Bucureşti.
*Păstrarea capacităţii de încadrare în disciplină a unui suflet face dovada armoniei şi valorii sale.
*Când ţi-a dat Dumnezeu un dar, asigură-1 l cu întrebarea şi ocroteşte-1 l cu smerenia şi cu atât mai vârtos nu ieşi din sfatul unuia dintre nebăgaţii în seamă slujitori ai lui Dumnezeu.
*Convertirea talentelor este un mare talent. înzestrările Înzestrările lui Dumnezeu nu sunt date ca simple ornamente de care să ne bucurăm numai noi.
*Să nu vorbeşti niciodată despre proiectele tale, căci cel rău ştie doar ce vorbeşti nu şi ce gândeşti şi ţi le nimiceşte.
*Nu uita că Iisus a fericit pe săraci, pe Lazări şi pe smeriţi.
 
==A se vedea și==
* [[Teofil (Părăian)|Teofil Părăian]]
* [[Serafim Popescu]]
==Legături externe==
*http://ro.wikipedia.org/wiki/Arsenie_Boca
 [[Categorie:Părinţi duhovniceşti Părinți duhovnicești ai secolului XX|Boca, Arsenie]][[Categorie:Monahi|Boca, Arsenie]]
14.991 de modificări

Meniu de navigare