Arhiepiscopia Romanului și Bacăului

Catedrala arhiepiscopală din Roman

Arhiepiscopia Romanului și Bacăului este o eparhie a Bisericii Ortodoxe Române, făcând parte din Mitropolia Moldovei și Bucovinei. Are scaunul eparhial la Roman, jurisdicție peste județul Bacău și o parte din județul Neamț, și este păstorită în prezent de către arhiepiscopul Ioachim (Giosanu).

Istorie

Deși nu s-a descoperit până acum niciun act de întemeiere a Episcopiei Romanului, tradiția îi atribuie lui Alexandru cel Bun întemeierea aceste episcopii. Astfel, cronicarul Grigore Ureche consemnează în Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: „Mai făcut-a [Alexandru] și al doilea episcop, după mitropolit, la sfânta mănăstire, în oraș, în Roman, și i-au dat eparhie o parte din ținuturi pe sub munte în gios”.

Pentru prima dată, eparhia Romanului este pomenită într-o „carte domnească” din 30 septembrie 1445, emisă de voievodul Ștefan al II-lea, fiul lui Alexandru cel Bun. În acel an, domnul a „...dat Prea Sfințitului Mitropolit Chir Calist al Romanului un tătar anume Pașca...”. Din această „carte” reiese clar faptul că Episcopia Romanului exista, de fapt și de drept, în anul 1445. Nu există însă nicio indicație, în acest document, cu privire la vechimea acestei episcopii, iar anul 1445 nu este anul întemeierii deoarece „cartea” voievodului Ștefan nu are caracterul unui act de fondare.

Dimitrie Cantemir, în lucrarea sa Descriptio Moldaviae, detaliind ierarhia bisericească în Moldova, observa că în această țară sunt trei scaune eparhiale: Roman, Rădăuți și Huși și că: „dintre acestea numai celui de Rădăuți și Huși i s-a dat titlul de episcop pe când cel de Roman s-a chemat arhiepiscop, fiindu-i îngăduit ca, la liturghie, să poarte mitră; totuși asupra celorlalți colegi ai lui nu are nici o jurisdicție și nu le este superior decât prin întâietate”. Din vechime, numai episcopii din Roman aveau dreptul de a purta paterițe (cârje) ferecate cu argint, pe când ceilalți purtau paterițe negre. Conferind episcopului Ghedeon al Romanului dreptul de a purta „paterița cu cornurile și legăturile ferecate în argint”, domnul Moldovei Grigore al II-lea Ghica, subliniază, într-un act datat în noiembrie 7247 (1739), că Episcopia Romanului este „mai veche și mai cinstită decât alte episcopii ale acestei țări, al doilea scaun după mitropolitul țării”.

În 2009, Episcopia Romanului a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie. La 13 septembrie 2009, la sărbătoarea Înainteprăznuirii Înălțării Sfintei Cruci, în Catedrala Arhiepiscopală din Roman s-a dat citire tomosului patriarhal, prin care s-a arătat hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și s-a făcut cunoscut tuturor clericilor și credincioșilor înălțarea Episcopiei Romanului la rangul de Arhiepiscopie, cu titlul de Arhiepiscopia Romanului și Bacăului. Totodată, prin aceeași hotărâre a Sfântului Sinod s-a decis ridicarea Preasfințitului Părinte Eftimie la demnitatea de Arhiepiscop al Romanului și Bacăului, precum și promovarea Preasfințitului Părinte Ioachim Băcăuanul la rangul de episcop-vicar, cu titlul de Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.

Arhiepiscopia Romanului și Bacăului în prezent

IPS Ioachim (Giosanu), Arhiepiscop al Romanului și Bacăului

Actualul Arhiepiscop al Romanului și Bacăului este Înaltpreasfințitul Ioachim (Giosanu).

IPS Ioachim a fost ales, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, arhiepiscop eparhiot al Romanului și Bacăului la 16 decembrie 2014, după decesul la 4 noiembrie 2014 a IPS Eftimie Luca și întronizat la 4 ianuarie 2015, în Catedrala arhiepiscopală din Roman, în prezența unui numeros sobor de ierarhi și preoți.

Protopopiate

În prezent, Arhiepiscopia Romanului și Bacăului are în jurisdicție un număr de cinci protoierii din județele Bacău și Neamț.

• Protoieria Roman
• Protoieria Bacău
• Protoieria Onești
• Protoieria Moinești
• Protoieria Sascut

Protopopiatul Buhuși, ca unitate administrativă, a fost desființat începând cu data de 1 ianuarie 2021.

Mănăstiri și schituri

În jurisdicția Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului se află un număr de 30 unități monahale (22 mănăstiri și 8 schituri).

• Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului”, Valea Budului
• Mănăstirea „Sf. Împ. Constantin și Elena”, Vermești
• Mănăstirea „Înălțarea Domnului” Stirigoi, comuna Zemeș
• Mănăstirea „Sf. Apostoli Petru și Pavel”, Lipova
• Mănăstirea „Pogorârea Sf. Duh” Cotumba, comuna Agăș
• Mănăstirea „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, Băimac, comuna Izvorul Berheciului
• Mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului”, Caraclău, comuna Bârsănești
• Mănăstirea „Bunavestire”, Tisa-Silvestri
• Mănăstirea „Sf. Ștefan cel Mare”, Slănic-Moldova
• Mănăstirea „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”, Runc
• Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului”, Răchitoasa
• Mănăstirea „Bunavestire”, Pogleț
• Mănăstirea „Sf. Nectarie de Eghina”, Plopana
• Mănăstirea „Sf. Ierarh Nicolae”, Parincea
• Mănăstirea „Înălțarea Domnului”, Măgura Ocnei
• Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului”, Diaconești
• Mănăstirea „Sf. Emilian de la Durostorum”, Ciolpani
• Mănăstirea „Sf. Cuv. Antipa Athonitul”, Calapodești
• Mănăstirea „Sf. Treime”, Bogdana
• Mănăstirea „Schimbarea la Față”, Berzunți
• Mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului” Giurgeni, jud. Neamț

• Schitul „Sf. Ilie”, Berzunți
• Schitul Zimbru „Sf. Împărați Constantin și Elena”, Vulpășești, comuna Sagna, jud. Neamț
• Schitul „Sf. Andrei”, cartier Podei, Târgu Ocna
• Schitul „Sf. Cuvios Eftimie cel Mare”, Poieni
• Schitul „Nașterea Maicii Domnului”, Oituz
• Schitul „Acoperământul Maicii Domnului”, Doamna
• Schitul „Înălțarea Domnului”, Deleni
• Schitul „Sf. Ierarh Nicolae”, Sihăstria Crucii

Legături externe

• Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, site oficial