Arhiepiscopia Italiei și Maltei

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare

Arhiepiscopia Italiei și Maltei este o eparhie a Bisericii Constantinopolului care a fost înființată în 1991 ca Arhiepiscopia Ortodoxă a Italiei și Exarhatul Europei de Sud.

Istoria

Arhiepiscopia își are originile în eparhiile ce au existat sub jurisdicția Bisericii Constantinopolului în sudul Italiei și Sicilia înainte de cuceririle normande din secolul al unsprezecelea. O prezență ortodoxă nouă a apărut odată cu venirea în Italia a refugiaților, după avansul turcilor otomani în sud-estul Europei. Deși numărul creștinilor ortodocși din Italia s-a diminuat în secolele următoare, migrațiile ulterioare ale creștinilor ortodocși în Italia au avut loc ca urmare a tumultului din sud-estul Europei de după Al Doilea Război Mondial.

La începutul secolului douăzeci Patriarhia Ecumenică a organizat o entitate bisericeasă italiană, ințial, în 1922, ca parte a Exarhatului Arhiepiscopiei Tiatirei și Marii Britanii, iar mai târziu, în 1963, ca parte ca Exarhatului Arhiepiscopiei Austro-Ungariei.

Arhiepiscopia de azi a fost creată pe 5 noiembrie 1991, printr-un tomos patriarhal și sinodal al Patriarhatului Constantinopolului. Scaunul Episcopului noii arhiepiscopii a fost stabilit în Catedrala Sf. George al Grecilor (San Giorgio dei Greci) din Veneția, Italia, ce a început să fie construită la mijlocul secolului șaisprezece ca biserică reprezentativă a grecilor ortodocși în Italia.

Mitropoliți

Surse