Arhiepiscopia Dunării de Jos

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Catedrala arhiepiscopală din Galați

Arhiepiscopia Dunării de Jos este o eparhie a Bisericii Ortodoxe Române, făcând parte din Mitropolia Munteniei și Dobrogei. Are scaunul eparhial la Galați, jurisdicție peste județele Galați și Brăila, și este păstorită în prezent de arhiepiscopul Casian Crăciun.

A fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie pe 27 septembrie 2009.[1]

Istorie

Arhiepiscopia Dunării de Jos are vechi rădăcini în istorie. Una dintre înaintașele acestei eparhii este Mitropolia de la Vicina, înființată în secolele XI-XII, Vicina fiind un important centru comercial din zona Dunării de Jos (pe malul dobrogean al Dunării) controlat de Imperiul Bizantin. Printre mitropoliții acelei eparhii pot fi enumerați Teodor de Vicina (primul mitropolit al Vicinei atestat documentar), Luca de Vicina, Macarie de Vicina, Chiril de Vicina și Sf. Iachint de Vicina, cel care în 1359 a devenit primul mitropolit al Ungro-Vlahiei (Țara Românească).[2][3]

La patru ani după realizarea Unirii Principatelor, în 1864, prin decret domnesc semnat de Alexandru Ioan Cuza, a fost organizată o nouă eparhie: Episcopia Dunării de Jos, având în jurisdicție județele Covurlui, Brăila, Ismail și Bolgrad și reședința în orașul-port Ismail (astăzi în Ucraina). Primul episcop al noii eparhii a fost PS Melchisedec Ștefănescu, însuflețit patriot care militase pentru unirea Principatelor ca membru al Divanului Ad-Hoc din Moldova.[3]

După războiul de independență din 1877-18778, România a fost nevoită să cedeze Imperiului Rus sudul Basarabiei (județele Cahul, Bolgrad și Ismail), primind în schimb Dobrogea. Reședința Episcopiei Dunării de Jos a fost mutată de la Ismail la Galați (în 1878). După alipirea Dobrogei la Regatul României, Eparhia Dunării de Jos, cu reședința la Galați, avea o jurisdicție foarte întin­să din punct de vedere geografic, incluzând județele Covurlui, Brăila, Tulcea și Con­stanța, iar după anul 1913 și județele Caliacra și Durostor din Cadrilater.[4]

Între anii 1902-1907, Episcopia Dunării de Jos a fost păstorită de Pimen (Georgescu), cel care avea să devină ulterior Mitropolit al Moldovei. Acesta a inițiat un plan de activitate administrativă și pastorală, prin care misiunea bisericească era îndrumată pe mai multe componente, precum: conferințele cu protopopii din eparhie, întocmirea rapoartelor de activitate ale slujitorilor, instituirea „foilor de inspecțiune asupra stării și activității din parohii”, obligativitatea ridicării de lăcașuri de cult numai cu autorizație, neamestecul clerului în politică, realizarea unor statistici despre moralitatea populației din cuprinsul eparhiei, o educație morală și religioasă, coerentă și consecventă, etc. O altă realizare importantă a PS Pimen, care a rămas în memoria credincioșilor gălățeni, este punerea pietrei de temelie a Catedralei episcopale din Galați, care avea să fie finalizată prin târnosirea săvârșită la 6 august 1917. De asemenea, el a reușit să înființeze Școala de cântăreți (în 1903) și Seminarul Teologic „Sfântul Apostol Andrei” din Galați (în 1908).[5]

La 16 octombrie 1975 Episcopia Dunării de Jos a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie, cu titlul „a Tomisului și Dunării de Jos”, IPS Antim (Nica) al Tomisului și Dunării de Jos devenind astfel arhiepiscop, A fost înscăunat în noua demnitate la 9 noiembrie 1975 și a condus această arhiepiscopie până la decesul său (1 mai 1994).

Odată cu reactivarea Arhiepiscopiei Tomisului în 1990, jurisdicția Episcopiei Dunării de Jos s-a redus la județele Galați și Brăila.[6]

Arhiepiscopia Dunării de Jos în prezent

IPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos

Actualul Arhiepiscop al Dunării de Jos este Înaltpreasfințitul Casian (Crăciun). IPS Casian a fost ales episcop titular al Eparhiei Dunării de Jos la 12 iulie 1994, fiind întronizat la 24 iulie 1994. La 27 septembrie 2009 a fost ridicat la rangul de arhiepiscop (Tomosul patriarhal nr. 3621/10.09.2009).

În prezent, Arhiepiscopia Dunării de Jos are în jurisdicție un număr de opt protoierii din județele Galați și Brăila, precum și 14 unități monahale (12 mănăstiri și 2 schituri).

Editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos are o bogată activitate editorială, tipărind anual (din 1991) numeroase cărți de cult, broșuri cu tematică religioasă, eseuri și revista lunară Călăuza ortodoxă.

Protopopiate

  • Protoieria Galați
  • Protoieria Tecuci
  • Protoieria Târgu Bujor
  • Protoieria Covurlui
  • Protoieria Nicorești
  • Protoieria Brăila
  • Protoieria Făurei
  • Protoieria Însurăței

Mănăstiri

  • Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului”, Adam
  • Mănăstirea „Sfânta Treime”, Buciumeni
  • Mănăstirea „Sfinții Martiri Brâncoveni”, Cârlomănești
  • Mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului”, Cudalbi
  • Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon”, Lacu-Sărat
  • Mănăstirea „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”, Măxineni
  • Mănăstirea „Sfântul Mucenic Trifon”, Şendreni
  • Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi”, Toflea
  • Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului”, Vladimirești
  • Mănăstirea „Sfinții Arhangheli” - Metoc, Galați
  • Mănăstirea „Sfântul Ioan Gură de Aur și Sfânta Cuvioasă Macrina”, Galați
  • Mănăstirea „Sfântul Vasile cel Mare și Sfânta Cuvioasă Parascheva”, Galați
  • Schitul „Cuviosul Rafail de la Bursucani”, Zimbru
  • Schitul „Acoperământul Maicii Domnului și Sfântul Ierarh Luca al Crimeii”, Mogoș

Note

  1. Narcisa Elena Balaban, Sărbătoarea gălățenilor, 29 septembrie 2009, Ziarul Lumina, accesat la 5 noiembrie 2021
  2. Acad. prof. dr. Emilian Popescu, Sfântul Ierarh Iachint de Vicina - argumente pentru canonizare, 28 octombrie 2016, Crestinortodox.ro, accesat la 6 noiembrie 2021
  3. 3,0 3,1 File din istoria Episcopiei Dunării de Jos, 25 septembrie 2009, Forumul gălățenilor de pretutindeni, accesat la 6 noiembrie 2021
  4. Ionuț-Daniel Barbu, Episcopul Nifon Niculescu, ierarh misionar și patriot, 1 septembrie 2021, Ziarul Lumina, accesat la 7 noiembrie 2021
  5. Adrian Nicolae Petcu, O biografie despre mitropolitul moldav Pimen Georgescu, 2 decembrie 2012, Ziarul Lumina, accesat la 7 noiembrie 2021
  6. Arhiepiscopia Tomisului: Catedrala Arhiepiscopală, accesat 12 noiembrie 2021

Legături externe