Arhiepiscopia Creștină Ortodoxă Antiohiană a Americii de Nord: Diferență între versiuni
Magda (Discuție | contribuții) m (→External links: fr) |
|||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
{{Traducere EN}} | {{Traducere EN}} | ||
| − | [[Image:Antiochian local synod.jpg|right|thumb|350px|''' | + | [[Image:Antiochian local synod.jpg|right|thumb|350px|'''Sinodul Local al Arhiepiscopiei Antiohiene'''<br>de la stânga la dreapta: Episcopul [[Marcu (Maymon) de Toledo|Marcu]], Episcopul [[Vasile (Essey) de Wichita|Vasile]], Episcopul [[Anton (Khouri) de Miami|Anton]], Mitropolitul [[Filip (Saliba) de New York|Filip]], Episcopul [[Iosif (Al-Zehlaoui) de Los Angeles|Iosif]], Episcopul [[Toma (Iosif) de Charleston şi Oakland|Toma]], Episcopul [[Alexandru (Mufarrij) de Ottawa|Alexandru]]]] |
| − | + | '''Arhiepiscopia Creştină Ortodoxă Antiohiană a Americii de Nord''' este singura jurisdicţie a [[Biserica Antiohiei|Bisericii Antiohiei]] din SUA şi Canada cu jurisdicţie exclusivă asupra credincioşilor ortodocşi antiohieni din aceste ţări. [[Întâistătător]]ul actual este Prea Fericitul [[Filip (Saliba) de New York|Filip (Saliba)]], Arhiepiscop de New York şi Mitropolit al întregiii Americi de Nord. | |
| − | + | ||
__TOC__ | __TOC__ | ||
| − | {{ | + | {{Eparhie| |
| − | + | Nume=Arhiepiscopia Creştină Ortodoxă Antiohiană Auto-guvernată a Americii de Nord| | |
| − | + | jurisdicţie=[[Biserica Antiohiei|Antiohia]]| | |
| − | + | felul=Arhiepiscopie Auto-guvernată| | |
| − | + | fondată în=1924| | |
| − | + | Întâistătător=[[Filip (Saliba) de New York|Mitropolitul Filip]]| | |
| − | + | vezi=New York| | |
| − | + | sediul central=Englewood, New Jersey| | |
| − | + | jurisdicţie=Statele Unite şi Canada| | |
| − | + | limba=engleză, arabă, spaniolă| | |
| − | + | muzică=[[Cântarea Bizantină]], [[Cântarea Rusă]]| | |
| − | calendar=[[ | + | calendar=[[Calendarul Iulian revizuit|Iulian revizuit]]| |
| − | + | populaţie=de la 51,000 până la 380,000| | |
website=[http://www.antiochian.org/ Antiochian Archdiocese] | website=[http://www.antiochian.org/ Antiochian Archdiocese] | ||
}} | }} | ||
| − | == | + | ==Istoria Arhiepiscopiei== |
| − | [[Image:Raphael of Brooklyn.jpg|left|thumb|150px|St. [[ | + | [[Image:Raphael of Brooklyn.jpg|left|thumb|150px|St. [[Rafael de Brooklyn]]]] |
| − | '' | + | ''Articol principal: [[Istoria ortodoxiei antiohiene în America]]'' |
| − | + | Primul episcop ortodox hirotonit în America de Nord, [[Rafael de Brooklyn|Sfântul Rafael Hawaweeny]], a fost hirotonit de către [[Biserica Ortodoxă Rusă]] din America pentru a-i păstori pe credincioşii arabi din SUA şi Canada. Arhiepiscopia Antiohiană îşi are rădăcinile în activitatea sa Iniţial, el a venit în America ca [[arhimandrit]] în 1895 la cererea membrilor Societăţii Voluntare a Sirienilor Ortodocşi, un grup filantropic ostensibly al cărui scop principal era să menţină legăturile dintre ortodocşii arabi care trăiau în Statele Unite. Astfel, el a venit în Statele Unite şi a fost primit, canonic, sub [[omofor]]ul episcopului [[Nicolae (Ziorov) al Aleutinelor]], exarh al [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericii Ruse]] în America în acea vreme. | |
| − | + | La sosirea în New York, PărinteleRafael a înfiinţat o parohie în Manhattanul de jos care, atunci, era centrul comunităţii emigranţilor sirieni. Din 1900, totuşi, 3,000 din aceşti imigranţi s-a mutat dincolo de râul East River, schimbând astfel centrul vieţii lor cu Brooklyn. De aceea, în 1902, parohia a cumpărat o biserică foarte mare pe Pacific Street. Biserica a primit hramul Sfântul [[Nicolae Făcătorul de minuni]], a fost renovată coform cerinţelor ultului ortodox şi apoi sfinţită în [[27 octombrie]] 1902, de cătreSfântul [[Tikhon de Moscova]]. Catedrala Sfântul Nicolae a fost mutată mai târziu pe strada State Street din Brooklyn şi este considerată astăzi catedrala mamă a Arhiepiscopiei. | |
| − | + | La cererea Sfântului Tikhon, Părintele Rafael a fost ales [[vicar]]ul său, a fost hirotonit la Catedrala Sfântul Nicolae ca episcop de Brooklyn şi şi-a întărit autoritatea pentru păstorirea creştinilor ortodocşi arabi din America. Nu mult timp după acestea, el a fondat revista ''Al-Kalimat'' (''Cuvântul''), a publicat cărţi de slujbă în arabă care au fost folosite în America, Orientul Mijlociu şi în întreaga diasporă a ortodocşilor arabi. Sfântul Rafael a adormit în [[Domnul]] la vârsta de 54 de nai în [[27 februarie]] 1915, după puţini dar fructuoşi ani de păstorire. | |
| − | [[Image:St Elias Ottawa.jpg|left|thumb|250px| | + | [[Image:St Elias Ottawa.jpg|left|thumb|250px|Catedrala Ortodoxă Antiohiană Sfântul Ilie din Ottawa, Canada]] |
However, after the Bolshevik Revolution threw the Russian Orthodox Church and its faithful abroad into chaos, the Orthodox Arab faithful in North America, simultaneously shaken by the death of their beloved bishop St. Raphael, chose to come under the direct care of the [[Church of Antioch|Patriarchate of Antioch]]. Due to internal conflicts, however, the Antiochian Orthodox faithful in North America were divided between two [[archdiocese]]s, those of New York and Toledo, generally representing those who were loyal to the [[Church of Antioch]] and the [[Church of Russia]], respectively. This division of the Arabic faithful resulted significantly from the division in loyalty to the bishops who aligned themselves at the time with the [[Orthodox Church in America|Russian Metropolia]], those who were involved with the formation of the now-defunct [[American Orthodox Catholic Church]], and those who chose to have canonical recourse directly to the [[Holy Synod]] of Antioch. | However, after the Bolshevik Revolution threw the Russian Orthodox Church and its faithful abroad into chaos, the Orthodox Arab faithful in North America, simultaneously shaken by the death of their beloved bishop St. Raphael, chose to come under the direct care of the [[Church of Antioch|Patriarchate of Antioch]]. Due to internal conflicts, however, the Antiochian Orthodox faithful in North America were divided between two [[archdiocese]]s, those of New York and Toledo, generally representing those who were loyal to the [[Church of Antioch]] and the [[Church of Russia]], respectively. This division of the Arabic faithful resulted significantly from the division in loyalty to the bishops who aligned themselves at the time with the [[Orthodox Church in America|Russian Metropolia]], those who were involved with the formation of the now-defunct [[American Orthodox Catholic Church]], and those who chose to have canonical recourse directly to the [[Holy Synod]] of Antioch. | ||
{{orthodoxyinamerica}} | {{orthodoxyinamerica}} | ||
Versiunea de la data 21 iulie 2008 09:08
| Acest articol (sau părți din el) este propus spre traducere din limba engleză!
Dacă doriți să vă asumați acestă traducere (parțial sau integral), anunțați acest lucru pe pagina de discuții a articolului. |
Arhiepiscopia Creştină Ortodoxă Antiohiană a Americii de Nord este singura jurisdicţie a Bisericii Antiohiei din SUA şi Canada cu jurisdicţie exclusivă asupra credincioşilor ortodocşi antiohieni din aceste ţări. Întâistătătorul actual este Prea Fericitul Filip (Saliba), Arhiepiscop de New York şi Mitropolit al întregiii Americi de Nord.
Cuprins
| {{{nume}}} | |
| Jurisdicție | Statele Unite şi Canada |
| Tipul eparhiei | {{{tip}}} |
| Întemeiere | {{{întemeiere}}} |
| Episcop actual | {{{episcop}}} |
| Scaun | {{{scaun}}} |
| Reședință | {{{reşedinţă}}} |
| Teritoriu canonic | {{{teritoriu}}} |
| Limbă liturgică | {{{limbă}}} |
| Tradiție muzicală | {{{cântare}}} |
| Calendar | Iulian revizuit |
| Număr de credincioși (estimat) | de la 51,000 până la 380,000 |
| Site web oficial | Antiochian Archdiocese |
Istoria Arhiepiscopiei
Articol principal: Istoria ortodoxiei antiohiene în America
Primul episcop ortodox hirotonit în America de Nord, Sfântul Rafael Hawaweeny, a fost hirotonit de către Biserica Ortodoxă Rusă din America pentru a-i păstori pe credincioşii arabi din SUA şi Canada. Arhiepiscopia Antiohiană îşi are rădăcinile în activitatea sa Iniţial, el a venit în America ca arhimandrit în 1895 la cererea membrilor Societăţii Voluntare a Sirienilor Ortodocşi, un grup filantropic ostensibly al cărui scop principal era să menţină legăturile dintre ortodocşii arabi care trăiau în Statele Unite. Astfel, el a venit în Statele Unite şi a fost primit, canonic, sub omoforul episcopului Nicolae (Ziorov) al Aleutinelor, exarh al Bisericii Ruse în America în acea vreme.
La sosirea în New York, PărinteleRafael a înfiinţat o parohie în Manhattanul de jos care, atunci, era centrul comunităţii emigranţilor sirieni. Din 1900, totuşi, 3,000 din aceşti imigranţi s-a mutat dincolo de râul East River, schimbând astfel centrul vieţii lor cu Brooklyn. De aceea, în 1902, parohia a cumpărat o biserică foarte mare pe Pacific Street. Biserica a primit hramul Sfântul Nicolae Făcătorul de minuni, a fost renovată coform cerinţelor ultului ortodox şi apoi sfinţită în 27 octombrie 1902, de cătreSfântul Tikhon de Moscova. Catedrala Sfântul Nicolae a fost mutată mai târziu pe strada State Street din Brooklyn şi este considerată astăzi catedrala mamă a Arhiepiscopiei.
La cererea Sfântului Tikhon, Părintele Rafael a fost ales vicarul său, a fost hirotonit la Catedrala Sfântul Nicolae ca episcop de Brooklyn şi şi-a întărit autoritatea pentru păstorirea creştinilor ortodocşi arabi din America. Nu mult timp după acestea, el a fondat revista Al-Kalimat (Cuvântul), a publicat cărţi de slujbă în arabă care au fost folosite în America, Orientul Mijlociu şi în întreaga diasporă a ortodocşilor arabi. Sfântul Rafael a adormit în Domnul la vârsta de 54 de nai în 27 februarie 1915, după puţini dar fructuoşi ani de păstorire.
However, after the Bolshevik Revolution threw the Russian Orthodox Church and its faithful abroad into chaos, the Orthodox Arab faithful in North America, simultaneously shaken by the death of their beloved bishop St. Raphael, chose to come under the direct care of the Patriarchate of Antioch. Due to internal conflicts, however, the Antiochian Orthodox faithful in North America were divided between two archdioceses, those of New York and Toledo, generally representing those who were loyal to the Church of Antioch and the Church of Russia, respectively. This division of the Arabic faithful resulted significantly from the division in loyalty to the bishops who aligned themselves at the time with the Russian Metropolia, those who were involved with the formation of the now-defunct American Orthodox Catholic Church, and those who chose to have canonical recourse directly to the Holy Synod of Antioch. Format:Orthodoxyinamerica With the signing of the Articles of Reunification by Metropolitan Philip (Saliba) and Metropolitan Michael (Shaheen) in 1975, the two Antiochian Orthodox archdioceses were united as one Archdiocese of North America (now with its headquarters in Englewood, New Jersey). Metropolitan Philip became the primate of the newly reunified archdiocese, and Metropolitan Michael became an auxiliary archbishop. Since then the Archdiocese has experienced rapid and significant growth through the conversion of a number of Evangelical Protestants—both individually and as congregations, especially with the reception of the majority of the Evangelical Orthodox Church in the 1980s—and also through ongoing evangelization and the immigration of Orthodox Arabs from the Middle East.
The Archdiocese today
Its current primate is Metropolitan Philip (Saliba), who has six other diocesan bishops assisting him in caring for the nine dioceses of the growing Archdiocese, which is the third largest Orthodox Christian jurisdiction in North America, having 236 communities (38 of which are missions). Estimates of the number of faithful range from 51,320 to 84,000[1] to 380,000[2] depending on the report and the counting method being used. The number of new Antiochian parishes in the decade between 1990 and 2000 rose by approximately 33%, and the primary membership growth in the Archdiocese has been from American converts.[3] From 2003 to 2005, an increase of 1,229 communicants was reported at the conventions, an increase of 2.5%.
The Archdiocese also includes the Western Rite Vicariate, a group of about 16 parishes and 7 missions which worship according to the Western Rite.
On October 9, 2003, the Holy Synod of the Church of Antioch granted the Archdiocese's request to be granted self-rule (as distinct from autonomy, and though the words have the same literal meaning in English, they are distinct in Arabic) to allow it to better govern itself, improve and increase its outreach efforts, internally organize itself into several dioceses, and continue progress toward Orthodox administrative unity in the Americas. Three new bishops were consecrated in December of 2004 to assist in the governance of the reorganized Archdiocese.
The Archdiocese also includes one monastic community, St. Paul Skete (Grand Junction, Tennessee), a community for women. It does not run any of its own seminaries, but sends its seminarians to theological schools run by other jurisdictions or overseas. The Archdiocese does run various non-seminary educational programs, however, including the St. Stephen's Course in Orthodox Theology.
The Antiochian Archdiocese is also a member of SCOBA and was formerly a member of the National Council of Churches (NCC), but on July 28, 2005, its Archdiocesan Convention voted unanimously to withdraw fully from that organization, thus making it the first of the major Orthodox jurisdictions in the US to do so.
Additionally, the 2005 convention voted another first for a major American Orthodox jurisdiction: to alter the assessment-based model of archdiocesan revenue to a tithe (10%) of each parish's income (excepting building funds), to be phased in at 8% in 2007 and then followed by 1% increases in 2008 and 2009, respectively. Of the Archdiocese's 236 communities, 31 are already tithing.
Membership figures
According to the November 2007 issue of the Word magazine (p. 5)[4], the following membership figures were reported at the 2007 Archdiocesan Convention:
| Archdiocese membership figures (2007) | |||
| Diocese | Parishes | Baptized souls | |
| Archdiocesan District | 15 | 4639 | |
| Ottawa | 18 | 6617 | |
| Charleston and Oakland | 29 | 5838 | |
| Wichita | 45 | 6976 | |
| Toledo | 45 | 11145 | |
| Eagle River | 20 | 2257 | |
| Worcester | 11 | 4547 | |
| Miami | 36 | 4055 | |
| Los Angeles | 33 | 8594 | |
| Total | 252 | 54667 | |
The Episcopacy
Diocesan bishops
- Most Reverend Philip (Saliba), Archbishop of New York and the Archdiocesan District, Metropolitan of All North America, Locum Tenens of the Diocese of Worcester and New England
- Right Reverend Antoun (Khouri), Bishop of Miami and the Southeast
- Right Reverend Basil (Essey), Bishop of Wichita and Mid-America
- Right Reverend Joseph (Al-Zehlaoui), Bishop of Los Angeles and the West, Locum Tenens of the Diocese of Eagle River and the Northwest
- Right Reverend Thomas (Joseph), Bishop of Charleston, Oakland and the Mid-Atlantic
- Right Reverend Mark (Maymon), Bishop of Toledo and the Midwest
- Right Reverend Alexander (Mufarrij), Bishop of Ottawa, Eastern Canada and Upstate New York
Primates
- New York Archdiocese (1924-1975)
- Metropolitan Victor (Abo-Assaley), 1924-1935
- Metropolitan Anthony (Bashir), 1936-1966
- Metropolitan Philip (Saliba), 1966-1975
- Toledo Archdiocese (1936-1975)
- Metropolitan Samuel (David), 1936-1958
- Metropolitan Michael (Shaheen), 1958-1975
- Archdiocese of North America (1975-present)
- Metropolitan Philip (Saliba), 1975-present
Former bishops
- Right Reverend Demetri (Khoury), auxiliary bishop for Toledo, retired
Book
- Corey, George S., ed. The First One Hundred Years: a Centennial Anthology Celebrating Antiochian Orthodoxy in North America, Englewood, NJ: Antakya Press, 1995 (ISBN 0962419028)
External links
