Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Linia 4: Linia 4:
  
 
==Istorie==
 
==Istorie==
−
O [[episcopie]] ortodoxă cu reședința la Buzău există încă de la începutul secolului al XVI-lea, din timpul domniei lui [[Radu cel Mare]]. Ceva mai târziu, sub domnia lui Radu Paisie, „''pentru Buzău se făcu o noua orânduire, fixându-se județele supuse cu judecata lor oblăduirii episcopului de acolo: Buzăul, Râmnicul-Sărat, Brăila și Secuienii''.”<ref>Nicolae Iorga, p. 67.</ref> În [[1649]], biserica principală a Episcopiei Buzăului a fost reconstruită de [[Matei Basarab]] („''după ce mai întâiu au dărâmat din temelie pre cea veche, făcută de strămoșii săi, arsă și stricată de năvălirile varvaricești''”, după cum scria un cronicar al acelor vremi.<ref>Nicolae Iorga, p. 148.</ref>
+
O [[episcopie]] ortodoxă cu reședința la Buzău există încă de la începutul secolului al XVI-lea, din timpul domniei lui [[Radu cel Mare]]. După ce voievodul român l-a convins pe [[Nifon al II-lea al Constantinopolului|Sf. Nifon]] să vină în Țara Românească, unde să-i fie sfetnic de încredere și [[Mitropolit]] al Ungro-Vlahiei.<ref>Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', 1925, vol. IV, p. 167.</ref>, una din primele sale acțiuni ale acestui, în calitate de mitropolit, a fost convocarea unui [[sinod]] la care au fost [[Hirotonirea unui episcop|hirotoniți]] doi noi [[episcop]]i.<ref>Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', 1925, vol. IV, p. 168.</ref> Înmulțindu-se populația țării, Nifon a hotărât înființarea unei noi [[Episcopie|episcopii]], la Buzău. Astfel, Țara Românească avea acum trei [[Eparhie|eparhii]]: Buzău pentru zona de răsărit a țării, Târgoviște pentru centru și Râmnic (actualul Râmnicu Vâlcea) pentru zona de apus (Oltenia și bogatele [[Mănăstire|mănăstiri]] de acolo), raporturile ierarhice fiind bine precizate.<ref>[http://www.istorie-pe-scurt.ro/radu-cel-mare-domnitorul-care-a-comandat-prima-carte-tiparita-din-spatiul-romanesc/ ''Radu cel Mare - domnitorul care a comandat prima carte tipărită din spațiul românesc''], 28 aprilie 2015, ''Istorie pe scurt.ro'', accesat la 4 martie 2019</ref>
 +
 
 +
Ceva mai târziu, sub domnia lui Radu Paisie, „''pentru Buzău se făcu o noua orânduire, fixându-se județele supuse cu judecata lor oblăduirii episcopului de acolo: Buzăul, Râmnicul-Sărat, Brăila și Secuienii''.”<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești'', 1908, p. 67.</ref> În [[1649]], biserica principală a Episcopiei Buzăului a fost reconstruită de [[Matei Basarab]] („''după ce mai întâiu au dărâmat din temelie pre cea veche, făcută de strămoșii săi, arsă și stricată de năvălirile varvaricești''”, după cum scria un cronicar al acelor vremi.<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești'', 1908, p. 148.</ref>
  
  
Linia 59: Linia 61:
 
==Bibliografie==
 
==Bibliografie==
 
* Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908
 
* Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908
 +
* Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', vol. IV, Editura Cartea Românească, București, 1925
  
 
== Legături externe ==
 
== Legături externe ==

Versiunea de la data 17 noiembrie 2021 11:07

La acest articol se lucrează chiar în acest moment!

Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului.

Catedrala arhiepiscopală din Buzău

Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei este o eparhie a Bisericii Ortodoxe Române, făcând parte din Mitropolia Munteniei și Dobrogei. Are scaunul eparhial la Buzău, jurisdicție peste județele Buzău și Vrancea, și este păstorită în prezent de arhiepiscopul Ciprian (Spiridon).

Istorie

O episcopie ortodoxă cu reședința la Buzău există încă de la începutul secolului al XVI-lea, din timpul domniei lui Radu cel Mare. După ce voievodul român l-a convins pe Sf. Nifon să vină în Țara Românească, unde să-i fie sfetnic de încredere și Mitropolit al Ungro-Vlahiei.[1], una din primele sale acțiuni ale acestui, în calitate de mitropolit, a fost convocarea unui sinod la care au fost hirotoniți doi noi episcopi.[2] Înmulțindu-se populația țării, Nifon a hotărât înființarea unei noi episcopii, la Buzău. Astfel, Țara Românească avea acum trei eparhii: Buzău pentru zona de răsărit a țării, Târgoviște pentru centru și Râmnic (actualul Râmnicu Vâlcea) pentru zona de apus (Oltenia și bogatele mănăstiri de acolo), raporturile ierarhice fiind bine precizate.[3]

Ceva mai târziu, sub domnia lui Radu Paisie, „pentru Buzău se făcu o noua orânduire, fixându-se județele supuse cu judecata lor oblăduirii episcopului de acolo: Buzăul, Râmnicul-Sărat, Brăila și Secuienii.”[4] În 1649, biserica principală a Episcopiei Buzăului a fost reconstruită de Matei Basarab („după ce mai întâiu au dărâmat din temelie pre cea veche, făcută de strămoșii săi, arsă și stricată de năvălirile varvaricești”, după cum scria un cronicar al acelor vremi.[5]


Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei în prezent

IPS Ciprian (Spiridon),
Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei

Actualul Arhiepiscop al Buzăului și Vrancei este Înaltpreasfințitul Ciprian (Spiridon). IPS Ciprian a fost ales arhiepiscop titular al Eparhiei Buzăului și Vrancei la 28 februarie 2013, fiind întronizat la 10 martie 2013.

În prezent, Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei are în jurisdicție un număr de șapte protoierii din județele Buzău și Vrancea, precum și 26 unități monahale (20 mănăstiri și 6 schituri). Arhiepiscopia are în subordine, printre altele, Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Chesarie Episcopul”[6] și Biblioteca arhiepiscopală „Ghenadie Episcopul” (cu peste 11.000 de volume)[7].

Protopopiate

  • Protoieria Buzău I
  • Protoieria Buzău II
  • Protoieria Pătârlagele
  • Protoieria Râmnicu Sărat
  • Protoieria Focșani I
  • Protoieria Focșani II
  • Protoieria Panciu

Mănăstiri și schituri

  • Mănăstirea Trotușanu
  • Mănăstirea Recea
  • Mănăstirea Cotești
  • Mănăstirea Sihastru
  • Mănăstirea Valea Neagră
  • Mănăstirea Găvanu
  • Mănăstirea Lepșa
  • Schitul Berca
  • Schitul Ciobănoaia
  • Schitul Cetățuia
  • Schitul „Sf. Ioan” Brazi
  • Schitul Podul Bulgarului
  • Schitul Săseni

Note

  1. ↑ Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, 1925, vol. IV, p. 167.
  2. ↑ Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, 1925, vol. IV, p. 168.
  3. ↑ Radu cel Mare - domnitorul care a comandat prima carte tipărită din spațiul românesc, 28 aprilie 2015, Istorie pe scurt.ro, accesat la 4 martie 2019
  4. ↑ Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești, 1908, p. 67.
  5. ↑ Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești, 1908, p. 148.
  6. ↑ Clădirea nouă a Seminarului Teologic, 26 decembrie 2015, Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, accesat la 17 noiembrie 2021
  7. ↑ Biblioteca arhiepiscopală „Ghenadie Episcopul”, 26 decembrie 2015, Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, accesat la 17 noiembrie 2021

Bibliografie

  • Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor, Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908
  • Alexandru D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, vol. IV, Editura Cartea Românească, București, 1925

Legături externe

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Arhiepiscopia_Buzăului_și_Vrancei&oldid=52334”