Arhiepiscopia Bucureștilor: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Pagină nouă: {{Ciornă}})
 
(Surse: +categ.)
(Nu s-au afișat 5 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{Ciornă}}
+
'''Arhiepiscopia Bucureștilor''' este o [[eparhie]] din România a [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]]. [[Arhiepiscop]]ul de București este în același timp [[mitropolit]] al Ungrovlahiei și [[patriarh]] al României.
 +
 
 +
==Istoric==
 +
Reședința mitropolitană a Ungrovlahiei (Țara Românească) se afla la Curtea de Argeș în secolul al XIV-lea, apoi la Târgoviște în secolul al XVI-lea, pentru ca în a doua jumătate a secolului al XVII-lea reşedinţa mitropolitană să fie strămutată la Bucureşti, după cum s-a hotărât prin hrisovul domnesc al lui Radu Leon, din [[8 iunie]] 1668. Drept catedrală arhiepiscopală şi mitropolitană a servit (şi serveşte până astăzi) [[Catedrala patriarhală din Bucureşti|biserica mănăstirii Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena]], ctitorită de [[Constantin Şerban]] (1654-1658).
 +
 
 +
După statornicirea reşedinţei mitropolitane la Bucureşti, începând cu mitropolitul Teodosie (1668-1672, 1679-1708), titulatura mitropoliţilor a devenit: „Arhiepiscop şi mitropolit al scaunului Bucureştilor şi a toată Ungrovlahia”. Ca urmare, de atunci încoace se poate vorbi de Arhiepiscopia Bucureştilor ca eparhie centrală a Mitropoliei Ungrovlahiei.
 +
 
 +
==Arhiepiscopia Bucureștilor în prezent==
 +
La 17 mai 1990, Adunarea Naţională Bisericească, pe temeiuri „de ordin istoric, administrativ-bisericesc şi misionar-pastoral” şi pentru a răspunde „cerinţelor actuale ale clerului şi credincioşilor”, a aprobat hotărârea Sfântului Sinod de schimbare a denumirii Mitropoliei Ungrovlahiei în „Mitropolia Munteniei şi Dobrogei”. Ca urmare, până astăzi, [[Întâistătător]]ul Bisericii Ortodoxe Române se intitulează: „Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei, Locţiitor al Tronului Cezareii Capadociei, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi Preşedintele Sfântului Sinod”, iar [[jurisdicţie|jurisdicţia]] sa se exercită, potrivit Sfintelor Canoane şi Statutului în vigoare, ca Arhiepiscop al Bucureştilor peste teritoriul acestei eparhii, ca mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi peste eparhiile sufragane, iar ca Patriarh peste toată Biserica Ortodoxă Română.
 +
 
 +
În prezent, sub păstorirea Preafericitului Părinte [[Daniel]], Arhiepiscopia Bucureştilor are în jurisdicţia un număr de 9 protoierii, cu 712 unităţi bisericeşti (634 parohii şi 78 filii) şi 977 preoţi, precum şi 33 unităţi [[monah]]ale (26 de [[mănăstire|mănăstiri]] şi 7 [[schit]]uri) cu 784 vieţuitori. Două din aceste unităţi monahale sunt recent înfiinţate: [[Catedrala patriarhală din Bucureşti]], cu hramurile „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” şi „Cuviosul Dimitrie cel Nou” – mănăstire de [[călugăr]]i; şi paraclisul Reşedinţei patriarhale, cu hramurile „Sf. Cuvioasă Parascheva” – mănăstire de călugăriţe. Au fost ridicate la rangul de stavropighii patriarhale, şi au trecut în subordinea Administraţiei Patriarhale, mănăstirea „Sfânta Maria” - Techirghiol şi schitul Dragoslavele - Argeş.
 +
 
 +
==Surse==
 +
* http://www.crestinism-ortodox.ro/
 +
 
 +
[[Categorie:Biserica Ortodoxă Română]]
 +
[[Categorie:Jurisdicții]]
 +
[[Categorie:Eparhii românești]]

Versiunea de la data 19 septembrie 2014 04:26

Arhiepiscopia Bucureștilor este o eparhie din România a Bisericii Ortodoxe Române. Arhiepiscopul de București este în același timp mitropolit al Ungrovlahiei și patriarh al României.

Istoric

Reședința mitropolitană a Ungrovlahiei (Țara Românească) se afla la Curtea de Argeș în secolul al XIV-lea, apoi la Târgoviște în secolul al XVI-lea, pentru ca în a doua jumătate a secolului al XVII-lea reşedinţa mitropolitană să fie strămutată la Bucureşti, după cum s-a hotărât prin hrisovul domnesc al lui Radu Leon, din 8 iunie 1668. Drept catedrală arhiepiscopală şi mitropolitană a servit (şi serveşte până astăzi) biserica mănăstirii Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, ctitorită de Constantin Şerban (1654-1658).

După statornicirea reşedinţei mitropolitane la Bucureşti, începând cu mitropolitul Teodosie (1668-1672, 1679-1708), titulatura mitropoliţilor a devenit: „Arhiepiscop şi mitropolit al scaunului Bucureştilor şi a toată Ungrovlahia”. Ca urmare, de atunci încoace se poate vorbi de Arhiepiscopia Bucureştilor ca eparhie centrală a Mitropoliei Ungrovlahiei.

Arhiepiscopia Bucureștilor în prezent

La 17 mai 1990, Adunarea Naţională Bisericească, pe temeiuri „de ordin istoric, administrativ-bisericesc şi misionar-pastoral” şi pentru a răspunde „cerinţelor actuale ale clerului şi credincioşilor”, a aprobat hotărârea Sfântului Sinod de schimbare a denumirii Mitropoliei Ungrovlahiei în „Mitropolia Munteniei şi Dobrogei”. Ca urmare, până astăzi, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române se intitulează: „Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei, Locţiitor al Tronului Cezareii Capadociei, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi Preşedintele Sfântului Sinod”, iar jurisdicţia sa se exercită, potrivit Sfintelor Canoane şi Statutului în vigoare, ca Arhiepiscop al Bucureştilor peste teritoriul acestei eparhii, ca mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi peste eparhiile sufragane, iar ca Patriarh peste toată Biserica Ortodoxă Română.

În prezent, sub păstorirea Preafericitului Părinte Daniel, Arhiepiscopia Bucureştilor are în jurisdicţia un număr de 9 protoierii, cu 712 unităţi bisericeşti (634 parohii şi 78 filii) şi 977 preoţi, precum şi 33 unităţi monahale (26 de mănăstiri şi 7 schituri) cu 784 vieţuitori. Două din aceste unităţi monahale sunt recent înfiinţate: Catedrala patriarhală din Bucureşti, cu hramurile „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” şi „Cuviosul Dimitrie cel Nou” – mănăstire de călugări; şi paraclisul Reşedinţei patriarhale, cu hramurile „Sf. Cuvioasă Parascheva” – mănăstire de călugăriţe. Au fost ridicate la rangul de stavropighii patriarhale, şi au trecut în subordinea Administraţiei Patriarhale, mănăstirea „Sfânta Maria” - Techirghiol şi schitul Dragoslavele - Argeş.

Surse