Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(+imagine)
(Istorie)
Linia 4: Linia 4:
  
 
==Istorie==
 
==Istorie==
 +
Înființată în perioada domniei lui [[Nicolae Alexandru|Nicolae Alexandru Basarab]] (1352-1364), Mitropolia Ungro-Vlahiei a avut primul ei sediu la [[Mănăstirea Curtea de Argeș|Curtea de Argeș]], timp de un veac și jumătate. [[Nifon al II-lea al Constantinopolului|Mitropolitul Nifon]] îi ceruse încă din 1502 voievodului [[Radu cel Mare]] mutarea scaunului mitropolitan la Târgoviște, capitala de atunci a Țării Românești, dar această mutare s-a realizat abia în anul 1517, în timpul domniei Sfântului [[Neagoe Basarab]].<ref>[https://adevarul.ro/locale/targoviste/istoria-mitropoliei-targoviste-importantul-centru-cultural-religios-Tarii-romanesti-1_5fe8756f5163ec42715204b6/index.html Corina Slămnoiu, ''Istoria Mitropoliei de la Târgoviște, importantul centru cultural și religios al Țării Românești''], 28 decembrie 2020, ''Adevarul.ro'', accesat la 2 decembrie 2021</ref>
 +
 +
La sfârșitul secolului al XVIII‑lea, mitropolitul Ungro-Vlahiei Dositei Filitti (1793‑1810) propunea înființarea unei noi [[Episcopie|episcopii]] și anume Episcopia Argeșului. Motivația oficială, după cum se preciza în anaforaua înaintată domnitorului Alexandru Moruzi, era consecință a faptului că ''...județele Argeșului și Oltului fiind depărtate de scaunul Mitropoliei și neputând fi păstorite după cuviință, nu le poate lăsa, ca un năimit, „lupului cel rău cugetătoriu”..., ci găsește cu cale ca aceste două județe să se deosebească din eparhia sfintei Mitropolii și să se facă o episcopie nouă... și sfânta Monastire a Argeșului să se cinstească a fi scaun de Episcopie''. Alexandru Moruzi Vodă aprobă propunerea și confirma alegerea lui Iosif de Sevasta ca episcop al Argeșului, la 18 octombrie 1793. La 17 noiembrie 1793, Neofit VII, [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|arhiepiscop al Constantinopolului]] și [[Patriarhia Ecumenică|patriarh ecumenic]], confirmă, prin act patriarhal, recunoașterea înființării Episcopiei de Argeș și alegerea lui Iosif al Sevastiei ca primul episcop al ei.<ref>''Istoria Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului'' (2015), pp. 16-19.</ref> Astfel, Eparhia Argeșului devine cea de a treia episcopie, în ordine cronologică, a Mitropoliei Ungro-Vlahiei, după [[Arhiepiscopia Râmnicului|Episcopia Râmnicului]] și [[Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei|Episcopia Buzăului]].
  
 
==Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului în prezent==
 
==Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului în prezent==

Versiunea de la data 2 decembrie 2021 05:49

La acest articol se lucrează chiar în acest moment!

Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului.

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie a Bisericii Ortodoxe Române, făcând parte din Mitropolia Munteniei și Dobrogei. Are scaunul eparhial la Curtea de Argeș, jurisdicție peste județul Argeș, și este păstorită în prezent de către arhiepiscopul Calinic (Argatu).

Istorie

Înființată în perioada domniei lui Nicolae Alexandru Basarab (1352-1364), Mitropolia Ungro-Vlahiei a avut primul ei sediu la Curtea de Argeș, timp de un veac și jumătate. Mitropolitul Nifon îi ceruse încă din 1502 voievodului Radu cel Mare mutarea scaunului mitropolitan la Târgoviște, capitala de atunci a Țării Românești, dar această mutare s-a realizat abia în anul 1517, în timpul domniei Sfântului Neagoe Basarab.[1]

La sfârșitul secolului al XVIII‑lea, mitropolitul Ungro-Vlahiei Dositei Filitti (1793‑1810) propunea înființarea unei noi episcopii și anume Episcopia Argeșului. Motivația oficială, după cum se preciza în anaforaua înaintată domnitorului Alexandru Moruzi, era consecință a faptului că ...județele Argeșului și Oltului fiind depărtate de scaunul Mitropoliei și neputând fi păstorite după cuviință, nu le poate lăsa, ca un năimit, „lupului cel rău cugetătoriu”..., ci găsește cu cale ca aceste două județe să se deosebească din eparhia sfintei Mitropolii și să se facă o episcopie nouă... și sfânta Monastire a Argeșului să se cinstească a fi scaun de Episcopie. Alexandru Moruzi Vodă aprobă propunerea și confirma alegerea lui Iosif de Sevasta ca episcop al Argeșului, la 18 octombrie 1793. La 17 noiembrie 1793, Neofit VII, arhiepiscop al Constantinopolului și patriarh ecumenic, confirmă, prin act patriarhal, recunoașterea înființării Episcopiei de Argeș și alegerea lui Iosif al Sevastiei ca primul episcop al ei.[2] Astfel, Eparhia Argeșului devine cea de a treia episcopie, în ordine cronologică, a Mitropoliei Ungro-Vlahiei, după Episcopia Râmnicului și Episcopia Buzăului.

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului în prezent

Înaltpreasfințitul Calinic (Argatu), Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului

Actualul Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului este Înaltpreasfințitul Calinic (Argatu). IPS Calinic a fost ales ales episcop eparhiot al Argeșului și Muscelului la 27 septembrie 1990 și întronizat la 18 noiembrie 1990. În septembrie 2009, odată cu ridicarea Episcopiei Argeșului și Muscelului la rang de arhiepiscopie, a devenit Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, înălțarea în rangul de arhiepiscop având loc la 26 septembrie 2009.[3]

În prezent, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului are în jurisdicție un număr de șase protoierii din județul Argeș.

Protopopiate

  • Protoieria Pitești
  • Protoieria Curtea de Argeș
  • Protoieria Câmpulung-Muscel
  • Protoieria Topoloveni
  • Protoieria Costești
  • Protoieria Mioveni

Mănăstiri și schituri

Note

  1. Corina Slămnoiu, Istoria Mitropoliei de la Târgoviște, importantul centru cultural și religios al Țării Românești, 28 decembrie 2020, Adevarul.ro, accesat la 2 decembrie 2021
  2. Istoria Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului (2015), pp. 16-19.
  3. Slujirea Arhierească a Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, accesat la 29 noiembrie 2021

Bibliografie

Legături externe