Modificări

Salt la: navigare, căutare

Antonie al Peșterilor Kievului

1 octet adăugat, 9 iulie 2017 19:17
m
Viața
==Viața==
Antonie s-a născut în 983 în LiubechLiubeh, lângă ChernigovCernigov. A primit numele de Antipa de la părinții săi. În tinerețe a fost cuprins de frica de Dumnezeu și a dorința de a îmbrăca haina [[monahism|monahală]]. La maturitate a plecat la [[Muntele Athos]] unde a intrat în mănăstire. A fost [[tundere|tuns]] cu numele de Antonie și și-a închinat viața mulțumirii lui Dumnezeu și [[ascetism]]ului [[virtuți]]lor. A devenit cunoscut pentru umilința și pentru [[smerenia]] sa.
Cu timpul, [[egumen]]ul a văzut în el un mare viitor ascet. Inspirat de Dumnezeu, Egumenul l-a sfătuit pe Antonie să se întoarcă în ținutul natal unde mulți călugări îl vor căuta apoi. Întorcându-se pe tărâmurile rusești, Antonie a vizitat mai multe mănăstiri de lângă Kiev, dar nu a găsit acolo viața monastică similară celei din Muntele Athos. Cu timpul, a venit într-o peșteră săpată de preotul Ilarion (mai târziu Mitropolit de Kiev), lângă satul Berestovo. Aici și-a început nevoința în rugăciune, veghe, muncă și post, mâncând doar o îmbucătură pe zi și uneori ajunând cu săptămâna.
Datorită vieții sale aspre, oamenii au început să vină la el pentru binecuvântare și îndrumare. Unii dintre cei veniți au decis să rămână cu el. Faima lui Antonie s-a împrăștiat în ținuturile înconjurătoare, făcându-i pe mulți să aleagă calea monahală. După ce s-au strâns doisprezece oameni cu Antonie, comunitatea aceasta a săpat o peșteră și mai mare și în interiorul ei au amenajat o biserică și chilii pentru călugări. Când comunitatea s-a mărit, Antonie l-a numit pe Varlaam [[stareț]] al mănăstirii și apoi s-a retras în alt loc unde și-a săpat o nouă peșteră în care s-a închis. Cu toate acestea, și aici au venit călugări care s-au stabilit pe lângă el. Astfel s-au format mănăstirile Peșterile de Aproape și Peșterile de Departe. Mai târziu, a fost construită o mică biserică de lemn peste Peșterile de Departe închinată [[Adormirea Maicii Domnului|Adormirii]] [[Maica Domnului|Maicii Domnului]].
După ce marele Prinț Izislav de Kiev l-a convins pe starețul Varlaam să se mute la mănăstirea Dimitriev, obștea, cu binecuvântarea lui Antonie, l-a ales pe blândul și umilul [[Teodosie al Peșterilor Kievului|Teodosie]] ca egumen. Obștea Peșterilor de Aproape și de Departe a continuat să crească ajungând la sute de călugări. Atunci, Prințul Izislav a dat obștii de călugări dealul pe care ei au construit o biserică mare și numeroase chilii, înconjurate de o palisadă. Astfel, Mănăstirea Peșterilor Kievului, reînnoită, a devenit primul centru spiritual al Ţării Țării Rusiei, ridicat prin eforturile Sfântului Antonie, fără aur, dar prin rugăciunile [[sfânt|sfinților]] și prin lacrimile, veghea și postul lor.
Multe întâmplări miraculoase au fost atribuite Sfântului Antonie, inclusiv vederea Maicii Domnului de către Sfinții Antonie și Teodosie în Biserica Vlaherne din Constantinopol, fără ca ei să-și părăsească propria mănăstire, și în care Antonie și-a aflat momentul adormirii. El a murit în la [[7 mai]] 1073 iar moaștele [[moaște]]le sale, prin pronia divină, sunt nestricate.
==Imnografie==
14.991 de modificări

Meniu de navigare